196 matches
-
de cancelarie (cunoaște latina, rusa și maghiara, participând la redactarea corespondențelor externe, sub îndrumarea stolnicului Constantin Cantacuzino) și, în mai multe rânduri, tainic sol domnesc, în Rusia sau în Moldova lui Dimitrie Cantemir. Știindu-se expus în fața turcilor, se va expatria în urma bătăliei de la Stănilești (1711). Îndeplinește funcții de tălmaci și „vel pisar i canțelar” și în serviciul țarului Petru I. O misiune diplomatică în Lehia constituie subiectul Însămnării pentru solia mai marelui mieu frate David ceaușu (1698), întâiul manuscris lăsat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
presimțea influență lumii editoriale asupra menținerii sau răsturnării puterii politice. Deoarece dorea reînnodarea acestei tradiției iluministe cu prezentul pe alta filiera decât cea propusă de 'La Ronda', în fine, deoarece întreținea și susținea relațiile culturale cu Europa, Gobetti a fost expatriat. Revista a continuat fără el, până în anul 1928, cu Massimo Milă, Augusto Monti, Leone Ginzburg, victima a regimului. 113 Giorgio Luti, op. cît., p. 135. 114 Carlo Bo, "Letteratura come vită", Îl Frontespizio, 9, septembrie 1938. 115 Giorgio Luti, op.
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de indurare a unor lipsuri materiale teribile, se vede nevoit să se întoarcă la Dublin, unde mama lui se află pe patul de moarte. Refuză să îngenuncheze în ciuda dorinței materne, gest care dovedește ruptură cu religia creștină. În 1904 se expatriază pentru a doua oară în Europa, fiind însoțit și de viitoarea lui soție, Nora Barnacle. Trăiește la Trieste (pînă în 1918 oraș al Imperiului Austro-Ungar iar apoi parte a Regatului Italiei), Zürich și Paris pînă în 1941, anul morții sale
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
construiește ca demers mobilizator spre întîlnirea personală, transformatoare cu un logos viu. A deveni cetățean al universului, după modelul stoic, înseamnă, potrivit lui Philon Alexandrinul, nu numai a asuma cu egală disponibilitate a sufletului întregul univers sensibil, ci și a te expatria din el pentru a te stabili în domeniul universalului, în lumea inteligibilă și a dobîndi participarea la Unu, prietenia lui Dumnezeu. Pentru Origen, există o lungă, rafinată pedagogie divină a imaginii : eidos este imagine, veșmînt, reverberație a misterului, precum în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
De altfel, în condițiile concrete create, nu a fost de mirare că majoritatea complotiștilor de la 23 august 1944 aveau să-și găsească sfârșitul în cele mai strașnice condiții (unii asasinați, în închisorile și lagărele comuniste), alții fiind nevoiți să se expatrieze și numai foarte puțini (Ioan de Mocsonyi-Styrcea, de exemplu) reușind, după ani grei de detenție, să ajungă în Vest. Sub acest aspect trebuie înțeleasă mărturisirea de o debordantă sinceritate a lui Grigore Niculescu-Buzești, unul dintre principalii „actori” ai loviturii de la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
M.V. Lomonosov” din Moscova. După terminarea studiilor va fi redactor, realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română, apoi la Televiziunea Română (1958-1971), cadru didactic la Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” din București (1971-1978). În 1980 este silit să se expatrieze, ca urmare a unei scrisori adresate secretarului general al Partidului Comunist Român, difuzată în septembrie 1978 de agenția de presă Reuter și publicată în „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, în care critica regimul comunist din România. Primește azil politic în Danemarca și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
ansamblu divers de mărturii, critici și propuneri pe marginea subiectelor din programele existente, de completat cu alte date disponibile În bilanțuri, anuare sau felurite publicații ale acestor instituții. Anchetă mea a fost ușurată de propria mea experiență de cercetător migrator, expatriat din România În 1989, dar care a revenit regulat În țară Începând cu 1997 și care a făcut un stagiu Îndelungat la Berlin, la Institutul Max-Plank für Bildungsforschung și la Centrul „Marc Bloch” (1994-1995), pentru a reveni mai apoi de
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politică a românilor în Dobrogea își pot face convingerea cum le-a mers bulgarilor sub administrația românească"2252. În același sens, se preciza că "recensământul populației făcut de români în anii 1880 și 1881, după termenul acordat pentru înapoierea celor expatriați în timpul războiului, arată, în orașul Constanța, 348 suflete, pe când în anul 1894 numărul bulgarilor era de 1 060; în comuna rurală Gargalâc, două cătune curat bulgare, la 1880 s-au găsit 350 suflete, iar la 1895, numărul sufletelor este (...) de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
valorizată. Politicile de privatizare au subminat și șansele oamenilor de a-și crește nivelul de trai sau de a-și crea mici întreprinderi private locale. Muncitorii sunt nemulțumiți, pentru că posturile lor sunt restructurate, iar serviciile sociale sistate, în timp ce sunt angajați expatriați cu salarii uriașe. Femeile își pot găsi de lucru doar ca zilieri, ceea ce înseamnă că nu au asigurat nici măcar salariul minim. Privatizarea a pus în pericol întreprinderile private locale și posibilitatea femeilor de a se afirma ca o forță economică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
de Saint-Marie. În 1741 revine la Charmettes. În același an se desparte de doamna de Warens. În vîrstă de 29 de ani și cu gîndul de a-și croi un drum în viață și a-și face o situație, se expatriază. Ajunge la Paris cu 15 ludovici în buzunar, manuscrisul unei mici comedii (Narcis) și un proiect de notație muzicală. Proiectul a fost prezentat, fără succes, Academiei de Științe. "Din această educație fără familie, fără colegiu, fără dascăl, a ieșit această
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
un nivel de plutire. În aceste condiții, opera literară pe care o proiectase (versuri, proză, teatru) în care plănuise să-și exprime liber ideile și observațiile, a rămas, evident, nescrisă. Cu toate acestea, el nu a vurt niciodată să se expatrieze (deși ar fi avut numeroase ocazii) pentru că era adânc legat, intelectual și emoțional, de țara și de limba românească, și simțea că aparține culturii acestui popor. Spiritul acesta a dorit să-l imprime generației de studenți pe care ia format
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
literară și în cinematografie, a declanșat o vastă campanie în favoarea țărilor captive. George Rațiu s-a născut pe sol american și locuiește într-un arondisment cu multe familii din Ardeal și Bucovina. Este un animator al vieții culturale a familiilor expatriate în localitățile Trenton și Roebling, susținător al bisericilor ortodoxe și greco-catolice din aceste localități. Vine adesea în țară ca om de afaceri. Canada Helena de Silaghi Sirag pictoriță cu expoziții mai întâi în țară apoi în Italia, Franța și stabilindu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Din 1916 i-a urmat la catedră lui H. Rickert la Freiburg im Breisgau, unde a rămas până la pensionare (1928). A murit la 27 aprilie 1938. În ciuda ostilității cu care l-a înconjurat regimul nazist, n-a vrut să se expatrieze. În timpul vieții a publicat doar câteva opere importante: Idei pentru o fenomenologie pură și o filosofie fenomenologică (Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie, 1913). În 1928, discipolul său Martin Heidegger i-a editat Prelegeri despre fenomenologia conștiinței interne
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bază drepturilor noastre de protectorat în Principate”4j. Eventualele tulburări, griji și poveri pe care le implică protectoratul „nu au decât o importanță secundară în fața considerațiilor de o atât de mare importanță" . Ordinea fusese restabilită în Moldova, unii revoluționari fiind expatriați, alții fiind exilați în ținuturile lor. într-o scrisoare din 9 martie 849, vornicul Gheorghe Pruncul, căruia i s-a încredințat, în timpul mișcărilor din 848, conducerea poliției capitalei, îi relatează fratelui său evenimentele la care a trebuit să facă față
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
din cetățeanul nostru un om fără conștiință politică. Domnule Georgescu, de ce justificați, sprijiniți emigrarea din motive umanitare? Cred că postul dvs. de radio nu face bine în acest sens. Noi nu avem nevoie de acești curajoși care vor să se expatrieze. Fronda, disidența deschisă seamănă cu ceea ce Lenin spunea revoluție cu voie de la poliție; seamănă cu acei revoluționari germani care, vrând să ocupe o gară, mai întâi și-au luat bilete de peron. Aceste lucruri sunt totalmente inutile, bune pentru presa
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a fost un act de slăbiciune al Securității. Dacă vreți, o experiență a Securității. Să știți că personal cunosc zeci de cazuri Goma despre care nu s-a vorbit și nu se va vorbi niciodată. Oamenii care vor să se expatrieze nu sunt nici disidenți, nici patrioți, ci fugari care, apoi, în străinătate, uită de țară, ba își schimbă și numele, fac tot ce e posibil pentru a uita de țară. Pe aceștia îi sprijiniți dvs.? De ce? Aveți dvs., din acești
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să vă oblig, dar emisiunea dvs. România și drepturile omului, dacă este oferită numai acestor persoane, care în loc să lupte în țară folosesc scrisorile lor ca șantaj, este nefolositoare și periculoasă. Și așa tineretul nu are alt gând decât să se expatrieze. Sunt de acord că nu dvs. sunteți principalii vinovați, ci sistemul, dar pentru ce să fiți dvs. legați de acest fenomen al emigrării, al fugii de țară, de datoria de a lupta în țară. O emisiune de acest fel este
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pregătea o revoltă cu ajutor din Egipt, Ieremia se străduia să liniștească poporul. Arestat și închis ca trădător, el a fost eliberat mai târziu de către babilonieni, îndată după aceasta, el pleacă în Egipt împreună cu un grup de compatrioți care se expatriau (cap. 37-39). Adresează un ultim discurs "către toți iudeii care trăiau în pământul Egiptului" (44: 1). Prin gura profetului său, Domnul le-a reamintit toate catastrofele recente: "Ați văzut tot necazul ce 1-am adus eu asupra Ierusalimului și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
din Europa era insistența asupra organelor de presă. Lenin se definea ca publicist ("Noi toți, teoreticienii, sau, aș prefera să spun în ceea ce mă privește, publiciști ai social-democrației...", Două tactici, 1905) în felul lui Cernîșevski și Herzen, care s-a expatriat la Londra pentru a căuta caractere chirilice, de negăsit în Rusia. În opoziție cu era brejneviană, mai bine organizată și deci mai puțin sîngeroasă decît autocrația țaristă, propaganda scrisă preceda și alterna cu propaganda prin fapt; și în Rusia, în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
întâlnirile de la Capșa ale grupului de critici, inițiate de Eugen Simion în aceiași ani, și din multe alte împrejurări ale vieții noastre literare dinainte de 1990, nu chiar atât de molcomă. În perioada postdecembristă, de fapt până în 1992, când s-a expatriat, l-am întâlnit mai rar, de câteva ori în zona Pieței Romane, pe unde putea fi văzut la orele serii în compania iubitului său cocker scos la plimbare. Sunt multe amintirile despre Ov. S. Crohmălniceanu care mă asaltează. Mai întâi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dispus, și venise atunci să-l ia pe Fănuș la hipodrom. Cursele de cai erau pasiunea lui cea mai mare, urmărit de ea și la Paris, unde și-a cultivat-o în voie de prin anii ’80, când s-a expatriat. În vremea de care vorbesc scria poezii și teatru, piese pentru luminarea poporului jucate în căminele culturale de pe întinsul patriei. Venise deci să-l ia pe Fănuș la hipodrom și ne a luat și pe noi, cei care ne aflaserăm
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
apăsător coșmar. * Ultimul oportunism, oportunismul de bătrânețe, este cel mai dezgustător și totodată cel mai feroce. Calcă peste cadavre! Inclusiv peste cele ale prietenilor... * În aprilie 1991, la Paris, îmi propusesem să-l întreb pe vechiul meu prieten, „bătrânul Bernard”, expatriat în 1986, dacă în noua lui țară se simte, într-adevăr, liber. Mi-a răspuns înainte de a apuca să-i pun eu întrebarea: ascunzându-se, pur și simplu, de noi în ultimele zile ale șederii noastre în marele oraș! * Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
al confiscării drepturilor pe care le primește un cetățean la nașterea Într-o comunitate puternică și mândră s-a Întâmplat și la noi În ultimul deceniu al dictaturii ceaușiste, cel mai penibil, cel mai „absurd”: cel care cerea să se expatrieze era supus unui ritual de umilință În colectivul În care funcționase, locul În care-și arătase competența și În care rezida, de fapt, expresia muncii, dar și a demnității sale! La modul absolut caricatural, grotesc, cum am spus, caragialesc, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unsprezece ani, a condus destinele României. Eu Însumi am colegi, de vârsta mea sau mai tineri, care „au pățit” la fel: s-au ținut tare sub dictatură, deși nu era defel ușor - unii, scriitori și artiști de valoare s-au expatriat! -, ca după, nu numai să facă „greșeli inadmisibile”, derapaje față de conduita lor anterioară, dar chiar să-și părăsească vocația. În condiții de libertate socială, condiții pe care cu toții abia Îndrăzneam să le visăm Înainte! Să fie oare aceasta o regulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să-i ofer cronica literară permanentă, iar ca membru al juriului premiilor Uniunii, am izbutit a-i acorda premiul Uniunii pentru remarcabila monografie despre Rebreanu, neegalată până azi. Raicu cu soția sa, Sonia, au fost printre ultimii care s-au expatriat și știu că au făcut-o cu o mare deșirare sentimentală și profesională. A publicat, cu ajutorul prietenului nostru Virgil Tănase, o altă splendidă monografie despre Gogol la mica și prestigioasa editură elvețiană, condusă de Sârbul Dimitrievici, L’âge d’homme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]