232 matches
-
simți acum, complet relaxat și liniștit, gata să faci orice este nevoie să fie făcut. Hawkins (1190Ă lucrând cu o pacientă bulimică a găsit că regresia la evenimentele trecute este foarte eficace atunci când pacientul trăiește sentimentele de control, speranță și expectație. Intervenția 15Trecerea în revistă a experiențelor pozitive Imaginează-ți că ai în fața ta un ecran de televizor cu mai multe butoane pentru diferite canale, pentru volum și calitatea imaginii. Pe canalul 1 poți urmări toate acele evenimente pozitive din viața
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
hipnozei în trecut, dar a respins ideea, este important de stabilit motivele pentru aceasta și de ce pacientul reconsideră acum situația. Dacă pacientul a mai încercat hipoza și înainte atunci informațiile legate de experiența sa sunt importante pentru tratamentul actual. Atitudinile, expectațiile și credințele pacientului joacă un rol important în determinarea rezultatelor tratamentului și ca urmare clinicianul trebuie să identifice și să utilizeze adecvat acele variabile care au potențialul de a crește sau diminua expectanțele privitoare la răspunsul hipnotic și rezultatul clinic
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și amorți mâna. Odată ce mănușa era acolo, acul era băgat în venă fără dificultate. Este esențial ca pacientul (și părinții în exemplul de mai susă să fie adecvat pregătit pentru aceste abordări pentru că dezvoltarea unui set mental pozitiv sau a expectațiilor este o parte importantă a procesului. Hawkins și colab. (1998Ă au folosit următoarea tehnică pentru transferarea amorțelii de la mână la zona dureroasă la copiii cu cancer: Acordă atenție mâinii tale... observă cum poți simți senzația de gâdilare din mâna ta
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
se poate întâmpla, se va mișca un alt deget sau celălalt braț se va ridica?...așa este foarte bine, știind că toate aceste lucruri se întâmplă de la sine. Este imediat vizibil că această intervenție crează o atmosferă de speranță și expectații pozitive deși s-ar putea să nu existe o dovadă imediată a acestora. Așa cum spunea unul din pacienții mei:”Dacă pielea mea nu se face bine mâine sau săptămâna viitoare, există întotdeauna posibilitatea ca acest lucru să se întâmple mai
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
A.; Neculau, A. (coord.) (1998), Psihosociologia rezolvării conflictului, Editura Polirom, Iași. Vlăsceanu, M. (1999), Organizațiile și cultura organizării, Editura Trei, București. Zlate, M. (2004), Leadership și management, Editura Polirom, Iași. EMBED Word.Picture.8 Ruxandra Rășcanu „Profilul-suprapus” al cerințelor și expectațiilor diplomatice din perspectiva de aderare a României la NATO și UE (studiu comparativ 1994/2004 - pe două loturi de persoane din ministerul de resort) Abstract Foreign Affairs - as practical activity, science or/and a form of arts - ask for solid
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
respectării particularităților subiecților în învățământul superior. Pentru a putea respecta aceste particularități, ele trebuie întâi cunoscute. Pe lângă măsurătorile antropometrice și probele de control, un chestionar cu câteva întrebări ne poate aduce informații relevante despre studenții noștri. Odată cunoscute nevoile și expectațiile lor, mai ușor vom reuși să le captăm interesul pentru activitatea de educație fizică, progresul le va oferi satisfacția atingerii unor obiective personale, iar cunoștințele dobândite putem spera că vor fi aplicate și în viitor, când constrângerile de promovare sau
APLICAȚII ALE PRINCIPIULUI RESPECTĂRII PARTICULARITĂȚILOR INDIVIDIALE ŞI DE GRUP ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
până la acea dată nu au reușit să detecteze diferențe semnificative în evoluția relației dintre stilul de supervizare și productivitatea în muncă (datorate, eventual, statusurilor sociale diferite ale celor supervizați). Pentru experimentele proprii (desfășurate în condiții naturale), Hopper ia în considerare expectațiile normative față de autoritate, pentru a analiza efectele stilului de supervizare. Sunt emise trei ipoteze: expectațiile normative față de autoritate influențează modul în care stilul de supervizare va fi perceput; configurația expectațiilor normative față de autoritate poate să nu fie identică pentru toate
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de supervizare și productivitatea în muncă (datorate, eventual, statusurilor sociale diferite ale celor supervizați). Pentru experimentele proprii (desfășurate în condiții naturale), Hopper ia în considerare expectațiile normative față de autoritate, pentru a analiza efectele stilului de supervizare. Sunt emise trei ipoteze: expectațiile normative față de autoritate influențează modul în care stilul de supervizare va fi perceput; configurația expectațiilor normative față de autoritate poate să nu fie identică pentru toate situațiile în care persoana are calitatea de subordonat, fiind posibil ca o persoană să aibă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
experimentele proprii (desfășurate în condiții naturale), Hopper ia în considerare expectațiile normative față de autoritate, pentru a analiza efectele stilului de supervizare. Sunt emise trei ipoteze: expectațiile normative față de autoritate influențează modul în care stilul de supervizare va fi perceput; configurația expectațiilor normative față de autoritate poate să nu fie identică pentru toate situațiile în care persoana are calitatea de subordonat, fiind posibil ca o persoană să aibă rol de subordonat într-o anumită grupă de muncă, dar să refuze un rol similar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ad-hoc a unor produse din lemn recent realizate. În privința nevoilor de instruire a beneficiarilor, ele nu pot fi, de regulă, total satisfăcute în timpul cursurilor de instruire, iar supervizorul este cel care poate acoperi, prin interacțiunea constantă și vizitele în teren, expectațiile și incertitudinile beneficiarilor. În cadrul unui studiu intern al FRDS, efectuat după sesiunile de instruire a Agenților de Execuție în proiectele de Mică Infrastructură Rurală din faza-pilot a programului SDSCM (Schema de Dezvoltare Socială a Comunităților Miniere), în noiembrie-decembrie 2005, s-
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
născut și trăiesc în diverse părți ale lumii, prin cunoașterea, înțelegerea, tolerarea și aprecierea diferențelor. De exemplu: Cum comunică un american cu un japonez, un italian cu un suedez, un grec cu un turc? Cum se explică diferențele de percepții, expectații, viziuni, forme de comunicare dintre ei? Cum pot fi conciliate diferențele, cum pot fi evitate neînțelegerile și conflictele? În domeniul teoriei comunicării interculturale, obiectivele teoretice ale cercetării se corelează cu obiectivele practice, privind comunicarea cotidiană. Fondatorul domeniului comunicării interculturale este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
într-o măsură mai mică. 2.2. Nivelul comunicării interpersonale Este nivelul la care individul interacționează cu semenii de pe poziții „personale”, adică prin contact direct. Un relativ grad de cunoaștere reciprocă le permite interlocutorilor să facă predicții și să aibă expectații în legătură cu interlocutorul. Interactanții își modelează personalitățile prin comunicare în funcție de modul în care se raportează direct unul la celălalt. Scopul interacțiunilor la acest nivel este deopotrivă cunoașterea de sine și cunoașterea celuilalt. Comunicarea interpersonală este, în fapt, un proces ce evoluează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un răspuns, evaluând întreaga istorie pe care evenimentul o implică, au sentimentul lucrului prestabilit, al plasării corecte în univers. 5.2.2. Dependența contextuală Dependența contextuală reprezintă gradul în care membrii diverselor culturi se sprijină în comunicare pe experiențele și expectațiile comune ale membrilor aceluiași grup. În culturile cu grad mare de dependență contextuală atenția interactanților se concentrează asupra elementelor din lumea concretă care fac obiectul comunicării. Cunoștințele comune împărtășite de membrii grupului constituie baza unor inferențe și predicții contextuale, astfel încât
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a desemna modul în care individul se conceptualizează pe sine ca entitate distinctă, împărtășind trăsături comune cu membrii unui grup, dar și diferențiatoare în raport cu aceștia, chiar unice. Identitatea oferă individului cadrul general de interpretare a stimulilor primiți din mediu, explică expectațiile și motivațiile pentru acțiunile, gândurile, sentimentele sale. Este rezultatul interacțiunilor complexe dintre identitatea personală (identitatea construită de individ în raport cu propriul ideal și prin interacțiunea cu ceilalți) și identitatea de grup (identitatea socială). Identitatea culturală este identitatea împărtășită de membrii aceleiași
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin discurs subiectiv. Gândurile, credințele, ideile, emoțiile individului, construite în dialog cu ceilalți membri ai societății, sunt exteriorizate prin limbă. Formele lexicale, gramaticale și retorice pe care le vehiculează limba sunt internalizate ca realitate reconstruită - forme de socializare, roluri sociale, expectații sociale -, într-un cuvânt, ca forme culturale de cunoaștere. În continuumul realității obiective limba operează decupaje motivate cultural, iar discursul creează o realitate subiectivă a culturii care îl produce. Deci relația dintre limbă și cultură este tautologică: „Cultura este comunicare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
frustrare, furie. Sentimentul „dezrădăcinării” este parte a alienării culturale. 2. Comunicarea interculturală Comportamentele comunicative ale indivizilor sunt rezultatul interacțiunilor complexe dintre factori culturali, factori contextuali, cunoaștere și emoție. Modul în care comunicăm este ancorat cultural, modelat de mentalitățile, valorile, practicile, expectațiile specifice unui grup etnic, la rândul lor create și vehiculate în procesul comunicării. „Cultura înseamnă comunicare, iar comunicarea înseamnă cultură” (Hall, 1959, p. 186). Putem verbaliza această condiționare complexă între limbă și cultură prin termenul limbă-cultură. Orice modificare a factorului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicării interculturale. În plan interacțional, diferențele dintre membrii unor grupuri etnice se reflectă în stilul cultural de comunicare. Indivizi proveniți din culturi diferite au stiluri de comunicare diferite: recurg la un set diferit de reguli gramaticale și norme pragmatice, având expectații comunicative diferite. Atunci când se află într-o situație de comunicare interculturală, vorbitorii au tendința de a aplica acesteia normele lingvistice și resursele pragmatice ale limbii-culturii materne, având expectații comunicative diferite de ale interlocutorului. Acest transfer poate fi pozitiv (în măsura în care cele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
recurg la un set diferit de reguli gramaticale și norme pragmatice, având expectații comunicative diferite. Atunci când se află într-o situație de comunicare interculturală, vorbitorii au tendința de a aplica acesteia normele lingvistice și resursele pragmatice ale limbii-culturii materne, având expectații comunicative diferite de ale interlocutorului. Acest transfer poate fi pozitiv (în măsura în care cele două limbi-culturi se aseamănă) sau negativ (acolo unde cele două limbi-culturi se deosebesc). Transferul negativ dă naștere neînțelegerilor dintre interlocutori. Acestea pot fi superficiale, interlocutorii rezolvându-le ușor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tipuri de emoții: ăă „emoții structurale”, raportate la puterea și statusul indivizilor și grupurilor în structura socială; ba „emoții situaționale”, legate de schimbările la nivelul puterii și statusului în cursul interacțiunii dintre indivizi și grupuri; că „emoții anticipative”, produse de expectațiile privind puterea și statusul. Așa cum remarcau Jonathan H. Turner și Jan E. Stats (2005, 216Ă, emoțiile anticipative joacă un rol central în modelul propus de Theodore D. Kemper, unul dintre pionierii sociologiei emoțiilor. Este logic să presupunem că persoanele care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mai putin intens emoțiile de rușine sau de jenă, la limită, chiar o stare de depresie. Dinamică emoțiilor, în perspectiva pierderilor de putere sau de status, este foarte subtilă. Dacă individul se așteaptă să acceadă la un status ridicat, dar expectația să nu se realizează, emoțiile resimțite pot fi de rușine (dacă își autoatribuie eșeculă sau de furie (dacă atribuie altora cauza insuccesuluiă. În interacțiunea dintre indivizi și grupuri cu statusuri și putere egale sau diferite rezultă patru emoții primare: furia
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
află în situații de cooperare decât în competeție; cooperarea asigură o motivație mai puternică pentru realizarea obiectivelor școlare decât competiția, în ciuda faptului că încearcă să realizeze sarcini mai dificile decât posibilitățile lor reale. 3. Studiul raportului psiho-pedagogic dintre aspirație și expectație a demonstrat faptul că cele două componente pot fi apreciate ca moduri menite a prefigura performanțele viitoare ale elevilor și realizarea concretă a obiectivelor școlare. Sensul mișcării nivelului de aspirație și a celui de expectație condiționează, din punct de vedere
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
raportului psiho-pedagogic dintre aspirație și expectație a demonstrat faptul că cele două componente pot fi apreciate ca moduri menite a prefigura performanțele viitoare ale elevilor și realizarea concretă a obiectivelor școlare. Sensul mișcării nivelului de aspirație și a celui de expectație condiționează, din punct de vedere pedagogic, relația celor două procese. Astfel s-a constatat că dacă în procesul instruirii se reușește reducerea amplitudinii aspirației până la fixarea unui scop clar (expectație), luându-se în considerare caracterul favorabil sau nefavorabil al condițiilor
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
școlare. Sensul mișcării nivelului de aspirație și a celui de expectație condiționează, din punct de vedere pedagogic, relația celor două procese. Astfel s-a constatat că dacă în procesul instruirii se reușește reducerea amplitudinii aspirației până la fixarea unui scop clar (expectație), luându-se în considerare caracterul favorabil sau nefavorabil al condițiilor concrete de predareînvățare-evaluare, aspirația poate deveni un puternic factor energizant, un element stimulator al întregii conduite, un factor motivant, cu o explicită funcție de modelare. Pedagogic, sarcina prioritară ce se pune
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
motivant, cu o explicită funcție de modelare. Pedagogic, sarcina prioritară ce se pune în fața educatorilor este aceea de a găsi pentru fiecare elev și colectiv școlar acel nivel în care se poate vorbi de un relativ echilibru dintre ideal, aspirație și expectație școlară. 4. Motivația școlară reflectă forța, dinamica și evoluția organizării psihice a elevului. Așa se explică oscilațiile valorice pe care le-au luat unele configurații motivaționale pe parcursul cercetării, unele tendințe de polaritate a vectorilor motivaționali într-o serie de procese
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
scopul dreptății nu este acela de a asigura fericirea sau satisfacerea dorințelor cetățenilor, ci acela de a furniza un cadru echitabil și acceptabil în care aceștia să poată să-și urmeze propriul plan de viață, în acord cu propriile lor expectații la fericire în interiorul lui. În particular, păstrându-i pe indivizi aproape de funcționarea umană normală, îngrijirile medicale le prezervă acestora abilitatea de a participa în viața politică, socială și economică a societății din care fac parte. Altfel spus, îngrijirile medicale îi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]