1,674 matches
-
din Poezii populare, tot Alecsandri precizează că: "un om vrednic, care rupe mâța-n două, după proverbul poporal, plătește mult în ochii româncei". De la curaj și forță la decizia efectivă e un pas mic, evoluția semantică a expresiei fiind perfect explicabilă. Astăzi, varianta a rupe mîța în două este destul de rar folosită; cel puțin pe internet, ea apare incomparabil mai rar decît formula în care victima agresării este pisica: "poate rupe mâța-n două și reușește ceva" (Ziua, forum, 20.06
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
nord. Transformările Evoluția urbanistică a Timișoarei poate fi segmentată, fără teama de a greși, în trei mari perioade: până la cucerirea turcească, perioada pașalâcului și etapa de după instaurarea stăpânirii habsburgice. Curtea de la Viena avea să manifeste un interes aparte pentru oraș, explicabil fără îndoială prin valențele sale strategice, Banatul istoric în general și Timișoara în special reprezentând un teritoriu ideal pentru experiențele austriecilor în multe domenii, inclusiv cel urbanistic. Planul noului oraș, pornind, în mod logic, de la importanța sa în obiectivele strategice
Agenda2004-8-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282080_a_283409]
-
implicat Prefectura în 2003 a fost organizarea Referendumului constituțional. Deși putea fi un rezultat mai bun al prezenței la vot, având în vedere că judetul Timiș are un grad mare de urbanizare, participarea de 45% din cetățeni la urne este explicabilă; iar faptul că 90% din cei prezenți la vot au fost de acord cu modificările constituționale mi se pare important. „Cele mai importante realizări sunt cele din domeniul infrastructurii“ Interviu cu președintele C.J. Timiș, domnul Dan Ioan Șipoș, - După cum se
Agenda2003-52-03-admin () [Corola-journal/Journalistic/281866_a_283195]
-
fost efectuate controale igienico-sanitare în 13 spitale din Timișoara (85 de secții). Cu acest prilej, s-au prelevat probe de pe suprafețe, de aeromicrofloră, de sterilizare etc., constatându-se abateri de la normele legale în secții ale spitalelor „Bega“, Municipal și Județean, explicabile prin supraaglomerare, lipsa personalului de serviciu și vizitele frecvente ale aparținătorilor la bolnavi. ( O. N.) Inovație și dinamism Marți, 4 noiembrie, de la ora 10, Casa „A. M. Guttenbrunn“ din Timișoara (str. Gh. Lazăr nr. 10) va găzdui simpozionul cu tema
Agenda2003-44-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281653_a_282982]
-
care încă nu și-au satisfăcut stagiul militar și nu au împlinit încă 35 de ani (inclusiv cei născuți între 1 martie - 31 iunie 1985). Numărul celor ce doresc să plece în armată se ridică la circa 2 000, lucru explicabil în condițiile în care multe firme nu fac angajări fără stagiul militar satisfăcut. Cu toate acestea, cererile nu vor fi rezolvate în mod integral, numărul de locuri disponibile fiind foarte mic. La termen (12 luni), sunt alocate pentru vestul țării
Agenda2005-04-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283302_a_284631]
-
a deținut asemenea câini și a vânat cu ei mai mulți ani. Din păcate, rasa aceasta nu a „prins“ în România - de pe la mijlocul deceniului al nouălea al secolului trecut, ea practic a dispărut de pe meleagurile noastre, lucru în bună măsură explicabil dacă ne gândim că în vremea respectivă vânătoarea era preponderent apanajul elitei politice, iar oamenii obișnuiți nu-și puteau permite să crească și să îngrijească un câine de astfel de dimensiuni și cu un asemenea apetit. De câteva luni, o
Agenda2004-39-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282907_a_284236]
-
a generației optzeciste, nu le confundă, nu le egalizează, dimpotrivă, se grăbește să observe neconcordantele și raporturile ambigue. El ține să precizeze că "stilul optzecist e fixat înainte de apariția la optzeciști a unei conștiințe postmoderne". În același timp, din nevoia explicabila de a dezenclaviza postmodernismul în contextul românesc, el perseverează în a-i descoperi o tradiție cît mai îndelungată și, în măsura posibilului neîntreruptă. După anumite "curiozități", "experiențe", "anticipări", identificate cum grano salis în perioadele mai vechi și înainte de a invocă
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
gândindu-mă ce va urma după plecarea lui, daca lupii hămesiți ai lui Ion Iliescu se vor trezi din nou în fața bucatelor. Ascensiunea acestor hrăpăreți nerușinați trebuie oprită cu orice preț. Cred, mai mult ca oricând, în lozinca - paradoxala, dar explicabila prin lipsa de caracter a ex-regalistilor țărăniști și a alesului lor, Emil Constantinescu - "Monarhia salvează România!" Ca pe vremea dezastrului de la mijlocul veacului trecut, România compromisă de românii etern incapabili să se cârmuiască poate fi salvată de un tânăr prinț
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
în sensul că privilegiază, în poezia să, "pârș nostră": adică Soarele, nu Luna; principiul masculin, viril, în dauna feminității; arhetipul Tatălui, nu Mama. E ceea ce-l separă, de altminteri, de câțiva preferați ai săi: Nerval, Novalis, Edgar Poe... Mai anevoie explicabil, căci scandalos prin definiție, este apelul lui Ion Barbu, spre finele lui ^40 și în răstimpul Rebeliunii, la suprimarea prietenului Vianu (fapt explicat de către fiul acestuia prin "gelozia" poetului față de Ralea, cu care se legase Tudor): enormitate evidență și într-
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
din interes. În orice caz, orientarea spre interior, spre motivațiile personale ale celui care scrie, a cedat locul orientării spre exterior, spre cititor, si nu neapărat ca individ atras de lectură, ci ca fenomen sau masă statistică. E curios, desi explicabil, dar s-au perimat atît răspunsurile de felul ("Scriu pentru mine însumi"), adică acelea, să le zicem, egotiste și orgolioase, cît și cele militante și demagogic-altruiste (" Scriu pentru cei mulți" sau "Scriu fiindcă văd, fiindcă aud, fiindcă nu sînt las
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
pentru un prozator. Teodor Hossu-Longin (născut la 5 iulie l972 la București, în prezent redactor-șef adjunct la ziarul Ziua) aduce, prin ceea ce scrie, un curent de aer proaspăt în literatura tinerei generații de azi. Chiar și naivitățile sale stilistice, explicabile biografic printr-o prevalența a experienței gazetărești asupra celei literare, au farmec, ca frunzele uscate de pe hainele cuiva care a fost la vânătoare. Tânărul prozator ține cu tot dinadinsul, în fiecare moment, să fie el însuși. În mod paradoxal, tocmai
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
dorit. Situație profund nedreaptă. Socotim că cele două categorii trebuie comasate, în vederea unei imagini globale mai echitabile, punîndu-se accentele de valoare cuvenite în economia ansamblului. Proces care nu ne îndoim că va avea loc, insă care deocamdată stagnează, în temeiul explicabilelor inerții și, nu în ultimul roind, în baza intereselor personale. Alți autori nedreptățiți sînt neîndoios Petre Stoica, Florin Mugur, Șerban Foartă, Daniel Turcea, Dan Laurențiu, Virgil Mazilescu, Mihai Ursachi, Mircea Ciobanu, G. Almosnino, Sorin Mărculescu, Marius Robescu, Cristian Simionescu. Fenomenul
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
de repede. Să reținem, pentru cititori, acest pasaj: "L-am cunoscut înainte de război, ca poet, apoi ca reporter de mare clasă și am fost surprins să aflu că în ultimele decenii devenise el însuși preot, fapt inexplicabil pentru mine sau explicabil oarecum prin aceea că provenea dintr-o familie de slujitori ai altarului. Se stabilise la Paris, unde a și murit, în 1992". Mișcător e și portretul lui Emil Gulian, sobrul poet al unui singur volum de versuri (1934), remarcabil, Duh
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
Luc Besson a vrut să vadă în ea o mostră de asasinat politic (pentru că Ioana devenise incomodă, cu pretențiile ei de a-și duce misiunea pînă la capăt și de a nu se supune decît bisericii din cer), un personaj explicabil în ordinea pragmatică a lucrurilor: "Dacă oamenii cred în ea și dacă ea poate să însuflețească armata, atunci cred și eu în ea", zice regina despre Ioana (și regizorul pare să simtă la fel!)... Drept care "viziunile" Ioanei (de pildă spargerea
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
de profundă și întinsă ca arie geografică în țară a fost, în ultimele sale două decenii de viață, preocuparea lui paternală pentru tinerii condeieri. Relația sa protector amicală cu, să spunem, Ștefan Agopian, Ioan Buduca, Bogdan Ghiu, Mariana Marin era explicabilă și posibilă pentru că erau, cu toții, bucureșteni. Dar cu Ion Simuț, tînăr critic clujean, din constelația Echinoxului, ajuns, prin plasare, la sfîrșitul facultății, profesor la Hotar, comuna sa natală? Aici era prezentă veghea permanentă a lui Paul Georgescu de a descoperi
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
originari din România și dedicați problematicii istorico-politice românești, Michael Shafir și Radu Ioanid, aceștia avînd însă avantajul ori dezavantajul de a nu poseda, în conștiința culturală internă a momentului, aceeași cotă de prestigiu și de notorietate ca primii numiți. Fenomen explicabil și, oricum, natural, cîtă vreme, de pildă, "grosul" activității lui Michael Shafir nu s-a manifestat nici pe scena românească și nici în limba română - spre deosebire, alt exemplu, de Vladimir Tismăneanu, aflat așa-zicînd "administrativ" într-o situație similară (plecat
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
într-un stil câlțos și snob, oricum impracticabil, care, în loc să deschidă copilului apetitul de lectură din proprie inițiativă, îl dezgustă definitiv de ea." Pe cît de îndreptățită e venerația, atîta timp cît nu degenerează în idolatrie intolerantă, pe atît de explicabilă e și demitizarea. Nu opiniile tinerilor din celebrul număr al DILEMEI sînt motive de îngrijorare, ci mentalitatea reziduală a unei epoci revolute. Sau atitudinile aberante, precum "propunerea sanctificării lui Eminescu, clamată în plin Parlament de un "tribun" supraponderal și veșnic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
a unui monopol literar. Nevoia unei reacții de ajustare a creației lirice la cursul său modern se făcea simțită. Născut în 1949, Leo Butnaru face figura unui "cap de serie" al procesului în chestiune, pe care și l-a asumat, explicabil, generația tînără. Cultivat, mobil, dezinvolt, poetul pune accentul pe latura intelectuală a creației, degajînd posibilitățile sale meditate, combinatoria sa evaluată "la rece", însă nu în direcția unui livresc uscat, ci în sensul fanteziei și al ironiei. Cele două aspecte se
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
naționalist. Și cu ce patimă! S-au citit cu adevărat ori nu articolele cu pricina în epoca apariției lor, nu avem cum ști. Dar e sigur că ele au fost revendicate pentru "actualitatea" lor în toată perioada interbelică, apoi, cu explicabilă surdină, după 1971, și, din nou fără rezerve, de către naționaliștii de toate spețele, de la cuziști și legionari la protocroniști și, în fine, la extremiștii de azi. Așa devine proza politică eminesciană mijloc de propagandă și de polemică în diferitele etape
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
Citatul "răsturnat" la Titanic (țintuită în cătușe de o balustradă, Driver e salvată in extremis de Slater) ar trebui să vă aprindă beculețele: Salomon e nimeni altul decît operatorul lui James Cameron la Abisul. Incontestabila-i performanță tehnico-acvatică devine astfel explicabilă. Tot o performanță este și cel de-al doilea film al lui Simon West: dat fiind jetabilul său debut hollywoodian, pe numele lui Con Air - Avionul condamnaților (odihnească-se-n uitare), recidiva părea condamnată din start. Ei bine, Fiica generalului
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
ilustrat prin citatul paremiologic "Slujba-i slujba, drujba-i drujba", din V.A.Urechiă. Cuvîntul ilustrează categoria bine cunoscută a evoluțiilor metonimice de la numele propriu de produs (marca, firma) la un nume comun. Fenomenul există în toate limbile, cu diferența explicabila comercial că același obiect e numit în limbi diferite după mărci diferite. La noi, exemple relativ recente din această categorie sînt cuvinte precum carioca, fișet, xerox. Despre fișet a scris Mioara Avram în Limba română nr. 2, 1990, observînd că
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
manualelor perpetuează vechile clișee didactice și le impune în grilele de examene, cenzurînd interpretările personale ale elevilor, creativitatea, inteligență și apreciind doar memorarea unor "comentarii" stupide prefabricate, dezgustul adolescenților pentru "materie" (rămasă la propriu doar materie) este în bună măsură explicabil. În primul dintre articole, intitulat Cum să-l predai pe Thomas Mann într-o țară eminamente agrara?, George Ardeleanu identifica bine cauzele menținerii unui canon didactic mult defazat față de critică literară a sfîrșitului de secol. El spune că media de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
tânji după ai noștri?!), deconspirarea sistemului represivo-securisto-politienesc și alte fleacuri de acest gen, care, desigur, pe noi nu ne deranjează nici cât o scama pe rever. Greșeală enormă pe care am putea-o face acum ar fi să ne transformăm explicabila amărăciune într-un antiproductiv resentiment. Nu vor pierde nici cehii, nici polonezii, nici ungurii. Ci tot noi, eternii învingători de prin Rovinele patriei. Fără îndoială, naționaliștii și xenofobii vor încerca, după obiceiul lor, să-și mai dea pe fata blestemățiile
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
din decembrie 1989 au devenit copiii de suflet ai noului ministru de Interne, Dudu Ionescu, sau ca ucigașii lui Gheorghe Ursu ne sfidează în continuare cu cinismul lor revoltător. (În paranteză fie spus, mi se pare absolut grețos - dar perfect explicabil în logica lucrurilor expuse mai sus - că publiciști și scriitori să accepte premii și distincții ale "Fundației Gheorghe Ursu", fără ca ei să fi mișcat un deget pentru pedepsirea cinicilor ucigași - dar să nu-i uităm pe complici! - ai acestui martir
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
spiritului nediferențiat și encomiastic. O puternică mentalitate iconolatra face încă ravagii în școală, în critică ocazionala și chiar în istoriile literare. Un nor de funingini iconolatre încărca atmosferă tuturor aniversarilor. Iconoclastii au apărut mai ales ca reacție: o fronda întrucîtva explicabila. Ei nu mai asculta însă de o comandă politică, precum în anii '50. Iconoclastia de tip nou e individuală, neorganizata și nu tot asa de stupida și de primejdioasa că aceea proletcultista. Din păcate, pe fondul de iconodulie, însuși spiritul
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]