149 matches
-
orienta cursul evenimentelor într-o anumită direcție. În teatrul antic, funcția de expozițiune era îndeplinită de "prolog", un discurs perceput ca exterior acțiunii scenice, cu rolul de a prezenta subiectul piesei. Pentru teatrul clasic francez din secolul al XVII-lea, expozițiunea (cunoscută sub numele de "protază") devine o convenție a timpului literar care trebuie respectată în mod absolut. Conformîndu-se principiului aristotelic de mimesis, acest teatru respiră sub egida regulii celor trei unități: de loc, de timp și de acțiune, elemente care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mod absolut. Conformîndu-se principiului aristotelic de mimesis, acest teatru respiră sub egida regulii celor trei unități: de loc, de timp și de acțiune, elemente care prind contur în mod clar în primele scene ale actului întîi. Pentru a stabili limitele expozițiunii, "este suficient să identificăm în fiecare piesă toate enunțurile care se referă la aspecte a căror cunoaștere devine indispensabilă pentru înțelegerea intrigii" (J. Scherer). Pentru a fi verosimilă, expozițiunea trebuie să fie succintă, dar și eficace, cuprinzînd indicii asupra motivațiilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
clar în primele scene ale actului întîi. Pentru a stabili limitele expozițiunii, "este suficient să identificăm în fiecare piesă toate enunțurile care se referă la aspecte a căror cunoaștere devine indispensabilă pentru înțelegerea intrigii" (J. Scherer). Pentru a fi verosimilă, expozițiunea trebuie să fie succintă, dar și eficace, cuprinzînd indicii asupra motivațiilor care animă personajele, pregătind discret nu doar criza care va constitui materia piesei, ci și continuarea și sfîrșitul subiectului operei dramatice. Astfel, piesa va începe in medias res, forma
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fie succintă, dar și eficace, cuprinzînd indicii asupra motivațiilor care animă personajele, pregătind discret nu doar criza care va constitui materia piesei, ci și continuarea și sfîrșitul subiectului operei dramatice. Astfel, piesa va începe in medias res, forma îmbrăcată de expozițiune fiind cel mai adesea cea a unui dialog ținut de personajele principale sau de unul dintre personajele principale și confidentul acestuia. Secolul XX înregistrează o "disoluție", o "dedramatizare" a expozițiunii căreia nu i se mai atribuie o pondere spațială specifică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Astfel, piesa va începe in medias res, forma îmbrăcată de expozițiune fiind cel mai adesea cea a unui dialog ținut de personajele principale sau de unul dintre personajele principale și confidentul acestuia. Secolul XX înregistrează o "disoluție", o "dedramatizare" a expozițiunii căreia nu i se mai atribuie o pondere spațială specifică, ea existînd în mod dispersat, sub forma unor aluzii răspîndite pe tot parcursul textului. Din acest motiv, atunci cînd a n a l i z a d i s c
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unor aluzii răspîndite pe tot parcursul textului. Din acest motiv, atunci cînd a n a l i z a d i s c u r s u l u i vizează operele dramatice, pot fi identificate elementele ce țin de expozițiune, indiferent de statutul lor, ținînd cont de rolul acestei secvențe de discurs în constituirea ansamblului. V. gen de discurs. FREYTAG 1857; PAVIS 2002; PIERRON 2002. NM F FAȚĂ. Noțiunea "față" este folosită în pragmatică și în lingvistica interacționistă pentru a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stabilimente pentru trebuințele comerțului și industriei, ca: burse de comerț, târguri sau oboare, rampe, piețe și hale pentru desfacerea cerealelor, vitelor și altor mărfuri, intrepozite reale și nominale; magazine generale: (docuri); elevatoare; servicii de condiționări și de analize de marfuri; expozițiuni permanente și muzee comerciale și industriale; târguri periodice de mostre, etc.; ... c) Să înființeze singure, sau în colaborare cu ministerele respective și în conformitate cu legile generale ale învățămîntului, instituțiuni de cultură profesională că: școli comerciale, școli industriale și de meserii, cursuri
LEGE din 14 februarie 1929*) pentru camerele de comerţ şi de industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
următoarelor concepte operaționale: autor, alegorie, aliterație, arta poetica, balada, caracterizare de personaj, clasicism, comedie, comparație, compoziție, conflict, corespondențe (cu referire la simbolism), curent literar, descriere deznodământ, dialog, dramă (cu referire la specia literară), elegie, enumerație, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozițiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistică, interogație retorica, intrigă, inversiune, invocație meditație, metaforă, modernism, narațiune, narator, nuvelă, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, român, romantism, sincronism
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
o Întâmplare ori evenimente puse pe seama personajelor. Opera epică populară sau cultă se definește prin aceea că gândurile, ideile și sentimentele autorului sunt puse În mod deliberat pe seama personajelor și acțiunii. Structura operelor epice. Subiectul operei epice are următoarele momente: Expozițiunea precizează spațiul, timpul și personajele.. Intriga este momentul când se declanșează conflictul Între personajele narațiunii. Desfășurarea acțiunii reprezintă povestirea faptelor și Întâmplărilor Într-o ordine cronologică; Punctul culminant este momentul de tensiune maximă a conflictului. Deznodământul Înseamnă rezolvărea conflictului. Există
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și deznodământul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul. - Narațiunea ca mod de expunere reprezintă o succesiune de Întâmplări, Într-o ordine cronologică, petrecute Într-o operă epică. - Descrierea este modul de expunere constând În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că ea n-o să ne mai dea de-acum Nici electricitate pentru flacără Nici lemne pentru fum.” (1) 1. Titlul poeziei, simplu, sugerează un anumit tipar menit să organizeze discursul poetic. Există astfel, un Început, prezentarea datelor; altfel spus, o expozițiune, o desfășurarea a acțiunii și un final. Cuvântul reprezentând reperul, titlul, a fost lăsat singur. Literatura populară cultivă titlul parțial descriptiv; el adaugă cuvântului, substantivului articulat, numele personajului protagonist, uneori exotic, ori măcar un atribut al eroului. Se realizează astfel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
A apărut În „Convorbiri literare”, la 1 august 1877. Subiectul povestei, că așa o numește autorul, este aparent simplu, specific basmelor populare, cu eroi și motive tradiționale, unde supranaturalul se Împletește cu realul personajelor țărănești din Humuleșlii „Amintirilor din copilărie”. Expozițiune Verde Împărat Îi cere printr-o scrisoare fratelui său, Craiul, să-i trimită pe unul dintre cei trei fii ai săi, ca să-i urmeze la tron, pentru că el nu avea decât trei fete. Craiul Îi pune la Încercare pe fiii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rostite de mama Anei, la Începutul și la sfârșitul nuvelei, asigurând-i astfel o anumită sfericitate. Conflictul social și psihologic este pus Între aceste două norme morale și evidențiază un destin tragic, previzibil, descoperit În profunzimile sufletului omenesc. Momentele subiectului; Expozițiunea. Nuvela Începe cu un sfat, devenit un reper de natură morală, rostit de bătrâna soacră a lui Ghița: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogația, ci liniștea colibei tale te face fericit”, atunci când ea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apoi găsit și readus la viață de către soția sa Isis. Sadoveanu Începe romanul având ca motto două versuri din balada Miorița: „Stapâne, stăpâne / mai chemă ș-un câne”, pentru a adăuga la conținutul arhetipal și motivul animalului credincios. Parabola din expozițiune reprezintă un fel de prolog, menit să așeze În dimensiunea ei reală viziunea mitologică a lumii dar, În același timp, autorul nu uită să arate că ne aflăm Într-un univers marcat de o realitate aspră și uneori riscantă, a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
urmarea concepției individualiste a fericirii, e urmarea izolării sufletești de oameni, de durerile și eforturile lor. Romanul „Moromeții” nu are un subiect așa cum se Întâmplă În majoritatea operelor de mare Întindere, aparținând genului epic. Distingem, cum e deja firesc, o expozițiune, menită să Întroducă receptorul În universul temporal, spațial și ontologic În care va Înota o bună bucată de vreme. De altfel, romanul este construit pe trei secvențe narative, socotite planuri existențiale. În prima secvență facem cunoștință cu familia lui Ilie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întâmplă, Gavrilescu are impresia că toate acestea se vor lămuri a doua zi. Se Întoarce „la țigănci” unde o Întâlnește pe Hildegard, „o mare dragoste” a tinereții sale. Momentele subiectului sunt susținute de reperele Între care se mișcă personajul. În expozițiune se prezintă locul și problematica dilematică a personajului: discuțiile din tramvai, amestecul de planuri, intrarea „la țigănci”, Întâmplările de acolo, ieșirea după câteva ore, deruta temporală, reintrarea „la țigănci”, Întâlnirea cu Hildegard. Toate acestea se realizează prin intermediul unei narațiuni obiective
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de viață, moravurile unei clase sociale, ale așa zisei clase superpuse, cum afirmă Mihai Eminescu, față de care Caragiale are o atitudine comică. Ca În cazul oricărei opere dramatice, și „O scrisoare pierdută” prezintă o structură În care se așază subiectul: expozițiunea; intriga; conflictul; desfășurarea acțiunii; punctul culminant; deznodământul... În structură ele capătă distincție În comedie. În expozițiune scriitorul fixează acțiunea În „capitala unui județ de munte” (spațiul), „În anul de grație”, 1883 (timpul), precizat de către un personaj În actul al III
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care Caragiale are o atitudine comică. Ca În cazul oricărei opere dramatice, și „O scrisoare pierdută” prezintă o structură În care se așază subiectul: expozițiunea; intriga; conflictul; desfășurarea acțiunii; punctul culminant; deznodământul... În structură ele capătă distincție În comedie. În expozițiune scriitorul fixează acțiunea În „capitala unui județ de munte” (spațiul), „În anul de grație”, 1883 (timpul), precizat de către un personaj În actul al III-lea, Nae Cațavencu: „dacă nu mă-nșel, Îmi pare că suntem În anul de grație, 1883
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
schimb verbal; presupune un act de limbaj (în sens pragmatic); textul dramatic este, de obicei, construit sub forma schimbului de replici (cu excepția monologului dramatic); Subiectul dramatic - o succesiune de evenimente reprezentate, care dezvoltă un conflict dramatic; conține momentele subiectului (de la expozițiune la deznodământ). Scenă - o diviziune a acțiunii, care necesită o configurație determinată a personajelor; o schimbare de scenă implică o schimbare în co-prezența personajelor sau modificarea locului / timpului acțiunii Solilocviul - formă a monologului, este un discurs solitar, care pare să
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
este semnul unei dăunătoare mediocrități; sau: numai mediocrii se rezumă la...subiectul operei literare. - prin subiect se caracterizează personajelel se explică raporturile dintre ele; - subiectul se bazează pe un conflict; el presupune existența unei acțiuni (sau a mai multora). EXPOZIȚIA / EXPOZIȚIUNEA - este partea de început a unei acțiunii; - este o punere în temă asupra (1) locului; (2) timpului; (3) împrejurărilor în care va avea loc acțiunea; (4) unul sau mai multe motive care declanșează acțiunea. (!!) prezența complementelor circumstanțiale corespunzătoare: de loc
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este caracterizat prin formulele ,,Boier vechi și domn creștin", ,,Boier vechi, ghiaur hain", ,,Ghiaur vechi, ghiaur hain". Prima dintre acestea, prezența de două ori În conținutul baladei, prezintă condiția și postura reală a personajului, folosită o dată de autorul anonim În expozițiune, si a doua oară de către sultan În momentul În care este impresionat de puterea morală a voievodului român care nu cedează insistentelor lui nici după decapitarea primilor doi copii. Atunci Însă când același sultan se arătă nemulțumit de năzuința spre
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
însemnată influență în Moldova. Generalul Dimitrie Lecca comanda batalionul de vânători de gardă la Palat, când a fost detronat Vodă-Cuza, la 11 februarie 1866. În războiul Independenței a comandat cu bravură pe câmpul de bătălie. În 1889 va fi o Expozițiune Universală la Paris, România va participa. Comisar al României și președinte al comitetului este numit prințul George Bibescu. Un mare comitet urmează. În fruntea acestui comitet sunt oameni de mâna întâi a țării, precum: Lascăr Catargiu, general I.Em. Florescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
I. Președinte al Consiliului de Miniștri, I.C. Brătianu. Primar, D. Cariagdi; ajutori: Gr. Serurie, dr. Sergiu, N. Manolescu. Direcția: profesor N. Culmann și Biirkly-Ziegler, D. Matac, reprezen tant, inginer șef. C. Simțion, întreprinzător, A. Boisguérin. în Calea Rahovei 16 se deschide Expozițiunea națională a Societății Concordia. Animatorul acestei expozițiuni este un domn Porumbaru, cât și D. Butculescu, un pasionat îndrumător al mișcărilor economice naționale. Expoziția este un început foarte modest, care va avea însă imitatori mai târziu. Intrarea: duminicele, 50 bani, celelalte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Brătianu. Primar, D. Cariagdi; ajutori: Gr. Serurie, dr. Sergiu, N. Manolescu. Direcția: profesor N. Culmann și Biirkly-Ziegler, D. Matac, reprezen tant, inginer șef. C. Simțion, întreprinzător, A. Boisguérin. în Calea Rahovei 16 se deschide Expozițiunea națională a Societății Concordia. Animatorul acestei expozițiuni este un domn Porumbaru, cât și D. Butculescu, un pasionat îndrumător al mișcărilor economice naționale. Expoziția este un început foarte modest, care va avea însă imitatori mai târziu. Intrarea: duminicele, 50 bani, celelalte zile, 1 leu. Marțile, 3 lei. Rublele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un pic. Pe de altă parte, Stanton nu prea are de ales : în momentul în care își aruncă spectatorii (mulți dintre ei, copii) într-o lume atît de neliniștitoare, în care aceștia trebuie să se orienteze din mers (fără o expozițiune care să stabilească de la bun început în ce an sîntem, ce s-a întîmplat și unde au plecat oamenii), fără altă companie în afară de Wall-E, el își asumă un pariu atît de greu încît e obligat să-l facă pe Wall-E
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]