KorAP: Find »[drukola/base=expozițiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

147 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730

Brătianu. Primar, D. Cariagdi; ajutori: Gr. Serurie, dr. Sergiu, N. Manolescu. Direcția: profesor N. Culmann și Biirkly-Ziegler, D. Matac, reprezen tant, inginer șef. C. Simțion, întreprinzător, A. Boisguérin. în Calea Rahovei 16 se deschide Expozițiunea națională a Societății Concordia. Animatorul acestei expozițiuni este un domn Porumbaru, cât și D. Butculescu, un pasionat îndrumător al mișcărilor economice naționale. Expoziția este un început foarte modest, care va avea însă imitatori mai târziu. Intrarea: duminicele, 50 bani, celelalte zile, 1 leu. Marțile, 3 lei. Rublele

Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa (2014) [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362

schimb verbal; presupune un act de limbaj (în sens pragmatic); textul dramatic este, de obicei, construit sub forma schimbului de replici (cu excepția monologului dramatic); Subiectul dramatic - o succesiune de evenimente reprezentate, care dezvoltă un conflict dramatic; conține momentele subiectului (de la expozițiune la deznodământ). Scenă - o diviziune a acțiunii, care necesită o configurație determinată a personajelor; o schimbare de scenă implică o schimbare în co-prezența personajelor sau modificarea locului / timpului acțiunii Solilocviul - formă a monologului, este un discurs solitar, care pare să

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
Corola-website/Law/133585_a_134914

stabilimente pentru trebuințele comerțului și industriei, ca: burse de comerț, târguri sau oboare, rampe, piețe și hale pentru desfacerea cerealelor, vitelor și altor mărfuri, intrepozite reale și nominale; magazine generale: (docuri); elevatoare; servicii de condiționări și de analize de marfuri; expozițiuni permanente și muzee comerciale și industriale; târguri periodice de mostre, etc.; ... c) Să înființeze singure, sau în colaborare cu ministerele respective și în conformitate cu legile generale ale învățămîntului, instituțiuni de cultură profesională că: școli comerciale, școli industriale și de meserii, cursuri

EUR-Lex (1929) [Corola-website/Law/133585_a_134914]
Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

C., Finanțele României (1831-1905), 1905. Aurelian, P.S., Politica noastră vamală, București, 1880. Badea, M., Deac, A., The Great Romanian Peasant Revolt of 1907, Editura Academiei Române, București, 1991. Cioriceanu, G., La Dette publique de la Roumanie, Paris, Giard, 1927. Comisiunea română pentru Expozițiunea universală din Paris la 1867, București, 1866. Conte, Francis; Rakovski, Cristian, Essai de biographie politique, Lille, 1975. Dobrogeanu-Gherea, Constantin, Opere complete, 8 vol., Editura Politică, București, 1976. Dobrovici, Gh.M., Istoricul dezvoltării economice și financiare a României și împrumuturile contractate, 1823-1933

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292

temei literare (spre exemplu, în basme, ideea este reprezentată de victoria binelui, a adevarului și a dreptății împotriva forțelor răului) Subiectul operei literare: totalitatea faptelor și evenimentelor constituite în momente ale naratiunii, cu ajutorul cărora sunt caracterizate personajele literare. Momentele subiectului: Expozițiunea: partea introductivă a unei opere literare in care se prezintă cadrul actiunii și unele personaje. Intriga: faptele importante care determină, afectează cursul acțiunii și fără de care acțiunea nu ar mai fi interesantă. Desfășurarea acțiunii: faptele determinate de intrigă, desfășurate in

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
șase motive se structurează în trei părți în care elementele epice, dramatice și lirice se împletesc armonios. Prima parte cuprinde primele două motive (al transhumanței și al complotului) și este prin excelență epică, nararea faptelor făcându-se obiectiv. Ea corespunde expozițiunii și fixează mai întâi, prin două metafore, locul acțiunii: „Pe-un picior de plai ∕ Pe-o gură de rai”. Prima dintre ele („picior de plai”)este mai explicită, mai aproape de real și sugerează spațiul mioritic românesc, așa cum l-a numit

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
moldovean ∕Unu-i ungurean∕Și unu-i vrâncean”. Versul „se cobor la vale” situează acțiunea în timp nu și în spațiu, deoarce sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor de la șes la vale, pentru iernat. Acestei expozițiuni îi urmează intriga, tot o parte epică, din care aflăm de complotul ciobanului ungurean și al celui vrâncean care, mânați de invidie și lăcomie, pun la cale uciderea baciului moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea materială dintre ciobani „Că-i

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195

Negru-vodă, demult. 4. Identifică două teme/ motive literare din fragment. 5. Transcrie o figură de stil din primele zece versuri. 6. Notează două trăsături ale lui Manole. 7. Indică măsura versului ‘Ntr-aur poleită. 8. Argumentează, prin două trăsături, încadrarea în expozițiune. 9. Interpretează titlul baladei, pornind de la fragmentul dat. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr. 62 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: MANOLE

LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA (2012) [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893

se concretizează printrun sistem de semne stilistice cu rol de identificare, individualizare și diferențiere. În ansamblul textului epic, secvența portretistică are rolul unei pauze descriptive, determinând un „decupaj“ în temporalitatea evenimentelor și în discursul narativ. Ea poate fi plasată în expozițiune (portret inițial, ca în romanul călinescian Enigma Otiliei, de pildă) sau „pulverizată“ în tot spațiul diegetic și în discursul mai multor instanțe descriptor (narator și personaje, precum în Moromeții de Marin Preda). - Portretul/autoportretul liric are, de cele mai multe ori, funcție de

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
de alineate - având în proză rolul unui prolog), incipitul se recunoaște prin faptul că asociază tema discursului și rema - informația nouă, inedită comunicată lectorului. Enunțul prin care se detaliază o informație deja transmisă marchează încheierea incipitului și începutul secvenței expozitive (expozițiunea/situația inițială). În poezie - text de mare concentrare - incipitul se reduce, de obicei, la primul/primele două versuri. Opera dramatică apelează frecvent la un incipit ex abrupto, intrând direct în miezul faptelor. Cele mai frecvente tipuri de incipit sunt: - Incipitul

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
alcătuită din două straturi stilistice. Pe de o parte, se distinge planul naratorului, care poate fi estompat sau supramarcat; pe de altă parte, se delimitează planul narațiunii. În acest plan, subiectul este organizat pe o schemă compozițională clasică (momentele subiectului: expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul). Tipologia textelor narative are în vedere mai multe criterii: - Criteriul relației dintre realitatea obiectivă și realitatea artistică diferențiază poves tirea factuală, narațiune de evenimente reale (proza memorialistică - Viața ca o pradă de Marin Preda

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
toate cele cinci momente ale subiectului, întro succesiune lineară) și mai estompate în epica modernă. În romane, fiecare linie narativă este generată de un conflict dezvoltat gradual până la un punct de culminație, urmat, de obicei, de rezolvarea conflictului. Situația inițială (expozițiunea) este secvența textuală introductivă (urmând incipitului), în care se prezintă contextul situațional al acțiunii (spațiul și timpul), precum și personajul/personajele. Proza realistă apelează la o descriere veridică a mediului și la un portret inițial al protagonistului (după modelul balzacian, precum

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
imprevizibil (de tipul „deus ex machina“, sau al „accidentului“ modern), poate fi absurd (contrazicând logica evenimentelor) sau poate fi indecis - final deschis care nu aduce rezolvarea conflictelor. Uneori, întregul text este încadrat de un prolog și un epilog. - Prologul precedă expozițiunea, fiind o introducere explicativă, cu rol de premisă. Această primă secvență a operei are o accentuată funcție retorică, menită să indice o cheie de lectură/un cod de semnificare ori să comunice mesajul operei. Primul capitol al nuvelei Moara cu

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
artistice originale a fiecărui scriitor și logicii interne a textului. Modificările aduse canonului pot privi inversarea unor momente (ca în nuvela Două loturi de I.L. Caragiale, care începe cu intriga, fixând situația inițială doar în secvența a doua) sau absența expozițiunii, suprimarea unor momente sau multiplicarea lor etc. Deconstrucția postmo dernă a schemei narative clasice anulează indicii de coerență textuală: temporalitatea lineară, raportul stabil între instanțele narative, organizarea paradigmatică a momentelor subiectului. 3.2.8. Specii ale genului epic Specia literară

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
le problematizează, le dezvoltă prin dialo gul conflictual, prin simboluri audiovizuale, prin metaforă scenică sau para bolă ori alegorie. Construcția subiectului în opera dramatică este influențată de imperativul duratei limitate a spectacolului (23 ore) și de cel al convențiilor teatrale: - Expozițiunea este concentrată, fiind înlocuită uneori prin prolog. În teatrul modern, propune o situație simbolică (solitudinea omului în univers, confruntarea ființei cu absurdul, cu timpul, cu limitele condiției umane etc.) sau o ipostază umană semnificativă (artistul, însinguratul, ființa alienată, omul în

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642

act. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975; Brooks, Warren 1959; Chatman 1978; Genot 1979; Greimas, Courtés 1982. acțiune ascendentă [rising action]. Împreună cu ACȚIUNEA DESCENDENTĂ și PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții fundamentali ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). ACȚIUNEA ASCENDENTĂ pornește de la EXPOZIȚIUNE și își are apogeul în punctul culminant. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune descendentă [falling action]. Împreună cu ACȚIUNEA ASCENDENTĂ și cu PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții de bază ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). Acțiunea descendentă urmează punctului

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Chatman 1978; van Dijk 1974-75. existent [existent]. Un ACTOR sau un element al MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR: subiectul și obiectul din "Suzana s-a uitat la masă" desemnează existente. ¶Împreună cu EVENIMENTELE, existentele sînt constituenții fundamentali ai ISTORIEI. ¶Chatman 1978. expeditor. Vezi DESTINATOR. expozițiune [exposition]. Prezentarea împrejurărilor de dinaintea ÎNCEPUTULUI acțiunii. În multe narațiuni există o expozițiune întîrziată: informațiile ce țin de expozițiune sînt furnizate după ce a demarat acțiunea. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Sternberg 1974, 1978; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
al MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR: subiectul și obiectul din "Suzana s-a uitat la masă" desemnează existente. ¶Împreună cu EVENIMENTELE, existentele sînt constituenții fundamentali ai ISTORIEI. ¶Chatman 1978. expeditor. Vezi DESTINATOR. expozițiune [exposition]. Prezentarea împrejurărilor de dinaintea ÎNCEPUTULUI acțiunii. În multe narațiuni există o expozițiune întîrziată: informațiile ce țin de expozițiune sînt furnizate după ce a demarat acțiunea. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Sternberg 1974, 1978; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. expresie [expression]. După Hjelmslev, unul din cele două planuri ale oricărui sistem

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
din "Suzana s-a uitat la masă" desemnează existente. ¶Împreună cu EVENIMENTELE, existentele sînt constituenții fundamentali ai ISTORIEI. ¶Chatman 1978. expeditor. Vezi DESTINATOR. expozițiune [exposition]. Prezentarea împrejurărilor de dinaintea ÎNCEPUTULUI acțiunii. În multe narațiuni există o expozițiune întîrziată: informațiile ce țin de expozițiune sînt furnizate după ce a demarat acțiunea. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Sternberg 1974, 1978; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. expresie [expression]. După Hjelmslev, unul din cele două planuri ale oricărui sistem semiotic: "modul" în care se semnifică

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
rupturile ulterioare, reieșind din ELIPSELE narațiunii. Prolepsele de repetare sau NOTIFICĂRILE PREALABILE povestesc dinainte elemente care vor fi repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ANALEPSĂ, ORDINE. prolog [prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede și nu include EXPOZIȚIUNEA, SITUAREA ÎN INTRIGĂ sau o parte a acesteia din urmă. Vezi și EPILOG. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. propoziție disjunctivă. Vezi PROZIȚIE INCIDENTĂ. propoziție incidentă[tag clause / tag]. O propoziție ("el spuse", "ea crezu", "ea întrebă", "el răspunse") care însoțește discursul unui

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
disjuncțional (presupunînd diverse feluri de mișcări și permutări, de plecări și reveniri. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas 1970 [1975]; Greimas, Courtés 1982; Saussure 1966 [1998]. Vezi și PARADIGMĂ. situarea în intrigă [complication]. 1. Partea dintr-o narațiune care urmează după EXPOZIȚIUNE și duce la DEZNODĂMÎNT; MIJLOCUL unei ACȚIUNI; PUNERE ÎN INTRIGĂ; DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. 2. Într-o structură tradițională a INTRIGII, ACȚIUNEA ASCENDENTĂ (de la EXPOZIȚIUNE la PUNCTUL CULMINANT). 3. În cuvintele lui Propp, FUNCȚIILE VIII-XI: prejudicierea sau lipsa, mijlocirea, contraacțiunea incipientă și

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
1966 [1998]. Vezi și PARADIGMĂ. situarea în intrigă [complication]. 1. Partea dintr-o narațiune care urmează după EXPOZIȚIUNE și duce la DEZNODĂMÎNT; MIJLOCUL unei ACȚIUNI; PUNERE ÎN INTRIGĂ; DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. 2. Într-o structură tradițională a INTRIGII, ACȚIUNEA ASCENDENTĂ (de la EXPOZIȚIUNE la PUNCTUL CULMINANT). 3. În cuvintele lui Propp, FUNCȚIILE VIII-XI: prejudicierea sau lipsa, mijlocirea, contraacțiunea incipientă și plecarea. 4. În termeni aristotelici, situația de dinaintea ÎNCEPUTULUI unei acțiuni; desis. ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Propp 1968 [1970]. Vezi

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194

este semnul unei dăunătoare mediocrități; sau: numai mediocrii se rezumă la...subiectul operei literare. - prin subiect se caracterizează personajelel se explică raporturile dintre ele; - subiectul se bazează pe un conflict; el presupune existența unei acțiuni (sau a mai multora). EXPOZIȚIA / EXPOZIȚIUNEA - este partea de început a unei acțiunii; - este o punere în temă asupra (1) locului; (2) timpului; (3) împrejurărilor în care va avea loc acțiunea; (4) unul sau mai multe motive care declanșează acțiunea. (!!) prezența complementelor circumstanțiale corespunzătoare: de loc

Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

15 aprilie 1889 la tipografia Cațafany; de la 15 noiembrie 1889 tipografia „Unirea” și de la 31 octombrie 1890 la tipografia G. Cațafany. Între 1 noiembrie 1887 - martie 1888 și iulie 1888 - martie 1889 se pare că nu a apărut („Buletinul oficial,. Expozițiunea generală română”, București, decembrie 1906. p. 583 și 592). Monitorul comunal Primăria comunei Bârlad, 10 decembrie 1898 - 31 august 1902, odată pe săptămână (33x 24 cm), anual 5 lei, numărul 10 bani. Red. Grigore D. Vasiliu, până la 1 mai 1899

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
13 lei și de la 12 aprilie 1888, anual 10 lei. De la 25 iunie 1887 apare la tipografia „Română”; de la 12 aprilie 1888 la tipografia G. Cațafany și de la 3 aprilie 1889 la tipografia „Unirea”. Au apărut 435 numere. („Buletin oficial. Expozițiunea generală română”, București - decembrie 1906, p.584 și 591-592). * Organ oficial de publicitate, se imprima în 1887 la Tipografia „Romană” din Bârlad și apărea de dou ă ori în fiecare săptămână, marțea și vinerea, și se distribuia tuturor autorităților din

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]