332 matches
-
dimensiunea relației și a interacțiunii înseși; 3) În al treilea rând, fără a avea pretenția de a epuiza sfera argumentelor, putem sesiza și faptul că ascultarea, concepută mult timp drept un procedeu al aproape tuturor metodelor - în special al celor expozitive -, este presupusă tot mai adesea ca fiind un element de analiză și dezvoltare în sine, individualizându-se astfel ca o metodă aparte. În acest sens, putem propune - din punct de vedere strict didactic - depășirea sintagmei de ascultare activă și înlocuirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un conflict între egali, vom putea folosi tehnica contrapunerii în oglindă. Existența unor poziții opuse, dar complementare în esență este deseori întâlnită înștiințele sociale (un exemplu din pedagogie privește opoziția dintre metodele activ participative bazate pe interacțiunea individului și metodele expozitive care se adresează unui număr extins de elevi). Aici, avantajele și dezavantajele fiecărei categorii de metode sunt complementare, dar evidența acestui fapt apare mult mai direct în utilizarea tocmai a unui astfel de conflict „în oglindă”. Utilizarea în cadrul conflictului sociocognitiv
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atât, în relația didactică în care există cel puțin doi actori: cadrul didactic și cursantul, cel puțin unul dintre partenerii actului educațional mai sus amintiți este în măsură să dea dovadă de „activism”; de pildă în cadrul unei metode de tip expozitiv (cum ar fi o prelegere) cunoscută drept o metodă „pasivă” putem vorbi despre pasivitatea cursanților, dar nu și a cadrului didactic. De aceea, un pol al continuumului este reprezentat de dimensiunea activă a metodelor, iar celălalt pol (spre care trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe alta cu adevărul credinței creștine. Natura este proprietatea specifică a fiecărei substanțe, în timp ce persoana este substanța individuală a naturii raționale. O ultimă operă, dedicată prezentării Credinței catolice (De fide catholica), este mai simplă și mai lineară, cu un caracter expozitiv, motiv pentru care a fost multă vreme considerată neautentică, dar îndoiala nu este destul de argumentată. Simplitatea discursului derivă din faptul că scrierea este gîndită ca un fel de expunere a Crezului. Aceste mici opere dovedesc că filozoful Boetius era un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
intervenind plictiseala, lipsa de motivație, premise pentru dezvoltarea unui comportament agresiv. Deficiențele de comunicare Între profesor și elev pot reprezenta și ele cauze ale agresivității. Un profesor slab pregătit, cu dificultăți În prezentarea mesajului, care utilizează metode de predare exclusiv expozitive, care admonestează elevii, Îi ironizează și ridiculizează, care nu comunică eficient poate obosi elevii, poate induce acestora plictiseală, ori reacții agresive. Cercetările de tip psihologic au demonstrat că la baza agresivității poate sta o subapreciere a eului, o autoevaluare scăzută
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
București al lui Paraschiv, Achim și Nilă, bigotismul mamei, primejdia „foncierii” și a datoriei la bancă, dorința băiatului cel mic, Niculae, de a merge la școală și ostilitatea celorlalți copii față de această năzuință etc. P. se folosește de aceste scene expozitive pentru a studia în liniște râurile ce se vor desface apoi în numeroase ramificații. Moromeții are trei părți și toate încep cu o prezentare de ansamblu: aici masa, în partea a doua prispa pe care sunt înșirați la adăpost de
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
reține, este Alexe, omul lui Dumnezeu, posibil vag reflex al faimoasei Cănuță, om sucit de I. L. Caragiale, cu un personaj becisnic și abulic, oropsit de bizare fatalități. Registrul narativ merge de la inofensiv-glumeț până la tragic-tenebros. Personajele au o psihologie „primară”, analizată expozitiv și insuficient, într-un limbaj sărac, pedestru, inadecvat. O proză mediocră despre o omenire mediocră, caracteristică reperabilă și în alte scrieri ale lui Ș. În epoca realismului socialist prozatorul se va adapta fără dificultăți la exigențele oficialității (Pâinea inimii, I-
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
de modernizare a strategiilor de predare învățare: 1. O primă direcție în acest sens o constituie reevaluarea metodelor tradiționale, de multe ori criticate pentru caracterul pasiv al elevilor și centrarea actului didactic pe profesor, mai ales a celor de tip expozitiv. Au fost propuse câteva procedee de modernizare a expunerii, printre care amintim: folosirea explicației, ancorarea în realitatea timpului, valorificarea cercetării personale a cadrului didactic, problematizarea, anunțarea în prealabil a planului și a obiectivelor urmărite, întrebări retorice, folosirea unor elemente ale
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
modernizat, iar cele moderne s-au integrat sistemului metodologic. O altă posibilitate de clasificare, împărțirea metodelor de învățământ în pasive și active, pierde din rigurozitate dacă ne gândim la tendințele și posibilitățile de utilizare a celor din prima categorie (metodele expozitive) pe un suport problematizat: o explicație, o povestire poate fi folosită cu ușurință și de către elevi, pe baza observațiilor, a cunoștințelor sau a experienței dobândite în particular sau în școala. Demonstrația, metodă relativ pasivă (dacă se rezuma la ilustrarea unor
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
prin proiectare în Power Point cât și prin distribuirea scenariului în formă tipărită. De asemenea, le sunt aduse la cunoștință aspecte referitoare la ceea ce se așteaptă de la ei, principalele obiective urmărite și planul de lucru pentru parcurgerea modulului. Metode folosite: expozitive (informarea), interactive de comunicare orală (știu/vreau să știu/am învățat, problematizarea, învățarea prin descoperire). Recomandare: Elevii vor fi împărțiți în grupuri mici (4 până la 7 persoane), formulă în care vor lucra pe tot parcursul activităților propuse. În felul acesta
Probleme locale de mediu - abordare prin metoda IBSC (invatare bazata pe studii de caz) Procesele geomorfologice - hazard şi risc pentru mediu şi societate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
Reforma școlară promovează ideea diminuării ponderii activității expozitive și extinderea utilizării metodelor moderne. Înnoirea metodologiei pune accent pe promovarea metodelor și procedeelor de instruire care să soluționeze adecvat noi situații de învățare, pe folosirea unor metode active (care să stimuleze implicarea elevilor în activitatea de învățare, să le
Metode active în învăţarea centrată pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotaru Eugenia, Pulpan Ofelia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1173]
-
sincronizarea ritmului lecției cu ritmurile de învățare ale elevilor; îmbinarea activității frontale cu învățarea individuală și pe grupe. “*” Apecte metodologice: elaborarea strategiilor didactice în funcție de obiective, conținuturi și de particularitățile diferitelor categorii de elevi din clasă; utilizarea corectă a strategiilor didactice expozitive sau a celor participative. “*” Aspecte privind relația profesor-elev; încurajarea relației elev-elev în cadrul desfășurării lecțiilor; gradul de solicitare și angajare a unui număr cât mai mare de elevi în activitatea de învățare; adecvarea stilului de predare la diferite situații de învățare
Instrumente de monitorizare a studenţilor/profesorilor debutanti in perioada de mentorat didactic. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Petrea Crina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1164]
-
Du Monde entier sau de Zone de Apollinaire. În Întâlnire cu pasărea Phoenix se înmulțesc accentele unui umanism patetic, propriu atmosferei primilor ani postbelici (chemări la reconstrucție, la o viață nouă etc.). Poetul se acomodează, acum e mai limpede, mai expozitiv, prozodia tradițională e masiv prezentă, multe poeme fiind alcătuite din catrene rimate. Vigoarea și „energetismul” versurilor sunt însă în declin, iar meditațiile melancolice pe teme existențiale stau în pragul banalității. Discursul liric tinde totuși uneori spre erotica delicată, spiritualizată, consemnează
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
ale dreptății și moralei. Depărtându-se de recuzita proprie scrierilor de Curte, de retorica bizantină, cronica are un aer natural, frust și realist. Dimensiunea orală este dată în special de stereotipia narațiunii (în genul basmului), evidentă în folosirea unor clișee expozitive și formule fixe, precum și în modalitatea populară de a lega sau explica faptele. Frazarea și topica generează o anume ritmicitate și armonie, iar simplitatea, proprietatea stilului reduc comunicarea la strictul necesar. O deosebită importanță și în ordine estetică o are
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
convins că sunt reale. A treia categorie o reprezintă limbajul bolnavilor psihici care relatează în mod curent stările lor sufletești anormale, pe care le resimt în forme dintre cele mai variate, ca „transformări” ale persoanei lor. De regulă acest limbaj expozitiv are caracterul unei „relatări narative”, având ca tematică „transformarea persoanei bolnavului”, iar ca motiv central „persoana” acestuia. De regulă aceste relatări au un caracter de expunere psiho-biografică cu caracter patografic; ca formă de expunere-expresie, este în raport cu nivelul de inteligență al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: a) metode verbale - bazate pe cuvântul scris sau rostit; b) metode intuitive - bazate pe observarea directă, concret‑senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora; sau: a) metode de comunicare orală: - metode expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicația, descrierea; - metode interogative - conversația euristică; - metode care presupun discuții și dezbateri - problematizarea, brainstorming‑ul; b) metode bazate pe contactul cu realitatea - demonstrația, modelarea, experimentul; 3. după gradul de angajare a elevilor la lecție: a) metode expozitive
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicația, descrierea; - metode interogative - conversația euristică; - metode care presupun discuții și dezbateri - problematizarea, brainstorming‑ul; b) metode bazate pe contactul cu realitatea - demonstrația, modelarea, experimentul; 3. după gradul de angajare a elevilor la lecție: a) metode expozitive sau pasive - pun accent pe memoria reproductivă și ascultarea pasivă; b) metode activ‑participative - favorizează activitatea de explorare personală și interacțiunea cu ceilalți colegi; 4. după forma de organizare a muncii: a) metode individuale - adresate fiecărui elev în parte; b
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și consolidare; c) metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității școlare; 6. în funcție de axa învățare prin receptare (învățare mecanică) - învățare prin descoperire (învățare conștientă), C. Moise (1993) identifică: a) metode bazate pe învățarea prin receptare - expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.; c) metode de descoperire propriu‑zisă - observarea independentă, exercițiul euristic, rezolvarea de probleme, brainstorming‑ul etc. Prezentarea detaliată a fiecărei metode în parte
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
specială pentru lucrările autorilor: I. Cerghit, C. Moise, C. Cucoș, M. Ionescu). Din acest motiv, nu vom relua descrierea lor; mai utilă ar fi prezentarea unor observații și comentarii asupra utilizării lor în activitățile didactice circumscrise educației speciale. Utilizarea metodelor expozitive în activitățile didactice destinate elevilor cu cerințe speciale presupune respectarea unor cerințe: - folosirea unui limbaj adecvat, corespunzător nivelului comunicării verbale; - prezentare clară, precisă și concisă; - sistematizarea ideilor; - recurgerea la diferite procedee și materiale didactice intuitive; - antrenarea elevilor prin întrebări de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ele fiind mai indicate ca procedee în cadrul altor metode, întrucât aceste metode solicită un vocabular destul de dezvoltat la elevi, iar pentru cei cu deficiențe mai accentuate acest lucru este mai greu de atins. Nu în ultimul rând, în cazul metodelor expozitive, educatorii trebuie să facă distincție între verbalism și verbalizare, verbalismul fiind o verbalizare exagerată, fără valențe educative. Metodele interogative (în special cele bazate pe conversație euristică) favorizează descoperirea noului, exersarea proceselor psihice, clarificarea, sintetizarea, consolidarea și sistematizarea cunoștințelor, verificarea și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
consolidarea și sistematizarea cunoștințelor, verificarea și evaluarea performanțelor. Conversația tradițională (catehetică) de cele mai multe ori este contraindicată în cazul elevilor cu deficiențe, deoarece prin această metodă este favorizată memorarea mecanică. Experiența practică a demonstrat necesitatea combinării metodelor interogative cu celelalte metode (expozitive, demonstrative, activ‑participative); astfel se înlătură monotonia, sunt stimulate gândirea și concentrarea atenției, condiții necesare în obținerea succesului la elevii cu cerințe speciale. Metodele de simulare (bazate pe jocul didactic și dramatizare) pot fi aplicate cu succes atât în ceea ce privește conținutul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
culturală, în speță pe cea teatrală. În structura comentariului intră, de obicei, prezentarea autorului, povestirea textului, modul în care s-a realizat punerea în scenă (regizorul, actorii) și reacția publicului. Dar acesta nu este un parcurs steril, cu rol strict expozitiv, ci o incursiune analitică atât în ceea ce privește piesa, cât și mizanscena. Unele cronici se opresc asupra spectacolelor ce pleacă de la scrieri aparținând unor autori români (Mihail Sebastian, Horia Lovinescu, Miron Radu Paraschivescu, Teodor Mazilu ș.a.), altele se ocupă de montări din
POPESCU-20. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288941_a_290270]
-
cum se recheamă calmul în preajma / în fața plăpândei contemplații”. S-a afirmat că P. ar fi practicat „un suprarealism fără metodă” (Ion Buzera), observație totuși contestabilă, deoarece suprarealiste ar fi, la rigoare, doar elementele de stranietate și abaterile față de o logică expozitivă comună, curentă în poezia modernistă „cuminte”, poeta posedând de fapt ceea ce se poate numi o metodă: confesiunea necruțătoare filtrată printr-o retorică abstrusă. Îi sunt caracteristice cerebralismul, amestecul de livresc și de prozaism, introspecția necomplezentă, cu deschidere către ontologic. Un
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
deosebire asupra meritelor sale în dezbaterea unor probleme de lingvistică generală privitoare la aplicarea metodei comparativ-istorice sau la reconstrucția lingvistică, în elaborarea teoriei limbii ca sistem, a circulației cuvintelor sau a inexistenței unor granițe precise între dialecte. Lucrare cu caracter expozitiv, sistematică și precisă, bazată pe reproducerea unor citate ample din lucrările luate în discuție, monografia conține doar arareori observații critice. Cercetătorul, sedus de o personalitate de excepție, îi prezintă pe un ton apologetic ideile, fără să sancționeze decât în treacăt
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
pot menționa mai multe perspective de abordare a construcției unei strategii instrucționale. În opinia profesorului Marin Manolescu, criteriile specifice unei asemenea construcții sunt: - organizarea elevilor: individual; grupal; frontal; - organizarea conținutului vehiculat în timpul procesului: fragmentat; integrat în unități; global. - prezentarea conținutului: expozitiv; problematizant; descoperire; - intervențiile cadrului didactic: permanente; episodice; alternante; - exerciții aplicative sau de consolidare: imediat; seriat; amânat; - evaluarea: sumativă; formativă; alternantă. După opinia aceluiași autor, în sistemul interactiv despre care am amintit în debutul teoretic al studiului (abordarea de tip combinatoric
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]