1,154 matches
-
primul album de autor. Intitulat „Păsări“, albumul întregește 30 de ani de carieră strălucitoare a celui mai important flautist de jazz din România. Interpretate în avanpremieră la Festivalul de la Gărâna, piesele și-au uimit audienții prin rafinament ideatic și sound-ul expresionist. Pentru a-și desăvârși creația, muzicianul s-a retras, de aproape doi ani, la Brebu. Lansarea este organizată de Centrul Cultural Francez, care a sprijinit rezidența celor doi artiști francezi implicați în proiect. Astfel, Liviu Butoi Quartet îi cuprinde, alături de
Agenda2004-43-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282988_a_284317]
-
se învecinează direct cu arhitecturile cromatice pure, desenul cu o puternică sugestie tridimensională, de sculptor, coabitează cu spațialitatea anihilata prin jocul de emulsii și de tonuri fluide, iar imaginea arhaica, sever coagulata, asemenea unui idol preistoric, se îngîna cu explozii expresioniste și cu obstinata grijă pentru detaliu a unui caligraf. Coexista, în aceste imagini, și forța unui figurativism fără vîrstă și retorica unui eroism circumstanțiat, si aerul grav, arhetipal, ușor de recunoscut în pictură lui Vlasiu, si lirica unui simbolism întîrziat
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
narcisism sau de revoltă - pe care omul le traversează sub impactul revoluției industriale și al deselor reconsiderări în raport cu imaginea consacrată despre sine. Astfel, titluri cum sînt Între două lumi, Romantismul, Realitatea, Impresioniștii, Simboliștii, Postimpresionistii, Perioada crizei, Cubiștii și futuriștii, Avangardă, Expresioniștii, Abstracțiunea, Dadaiști și suprarealiști și Între cele două războaie nu sînt doar capitole de istoria artei, ci și, daca nu cumva mai întîi, încercări de autoclarificare ale unei umanități aflate într-o goana irepresibila. Cei o sută unu de artiști
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
abîme. Un scriitor olandez de romane polițiste (adorabilul detestabil Peter Lorre) este prins în capcana unei intrigi periculoase, odată ce pornește pe urmele unui criminal faimos, a cărui viață aventuroasă e reconstituită din flash-back-uri abil inserate și concis decupate, în irizații expresioniste, marcînd trecerea anilor. Incitantă este și localizarea, parte în zona balcanică, la un moment dat pomenindu-se chiar de București ca destinație fictivă a unui personaj misterios. Prin statura sa impozantă, ironic amendată de unghiul de filmare în contra plonjeu, și
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
Gheorghe Grigurcu Trei sînt modelele dominante (și mai mult ori mai puțin exclusiviste!) ale poeziei române din ultimele decenii. Modelul expresionist, cuprinzîndu-i pe liricii șaizeciști, de proveniență și inspirație rurală, care au împămîntenit orientarea cu pricina, altoind-o pe un trunchi vehement autohton, modelul conceptual, ilustrat de o reflecție ce a dobîndit carnalitate poetică prin practica unor Ștefan Aug. Doinaș, Nichita
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
și în celelalte cicluri incluse pe CD-ul lansat sâmbătă, 8 ianuarie, în Aula Palatului Cantacuzino din Calea Victoriei. În liedurile pe versuri de Nina Cassian spectrul expresiv se diversifică: amprenta joriană e permeată de reflexe impresioniste și, totodată, de inflexiuni expresioniste, vocea declamând în stilul sprächgesang-ului. În Incandescențe pianul capătă amploare simfonică (Piatră peste piatră); simplitate nudă, austeră, de sorginte gregoriană (M-am desprins), dar și un avânt romantic de extracție chopiniană, ca în liedul De ce?. Liedurile pe versuri de Eminescu
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
Opoziției și acei deputați ai Puterii care li s-au alăturat - votul a fost, evident, secret - ridică și mai puține nedumeriri. Expresia ejusdem farinae spune totul. Cum s-ar fi putut pronunța altfel un parlament care ar fi făcut deliciul expresioniștilor, ca să nu mai insistăm că l-ar scoate din groapă pe Daumier? Tenacitatea cu care Camerele s-au opintit să nu lase să treacă o lege operativă a deconspirării dosarelor Securității nu e neapărat de raportat la din trecut păcate
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
smuls/ adunat gram cu gram și silit/ să se restrîngă în sine/ pînă la dimensiunile unui punct.// iar punctul a fost aruncat la întîmplare/ într-o propoziție oarecare/ din caietul unui școlar cam nătîng" (Nouă glaciație). Înghețată, lumea eruptiva a expresioniștilor aspiră a-și reduce dimensiunile prin relativism și umilitate: "a înghețat lumea/ pînă în lavă vulcanului/ pînă în ochii sfinților pictați pe biserici/ pînă în sunetele care ies din clopote.// gîndul cade se scufundă -/ bănuț pe fundul oceanului./ mai bate
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
nu au înfățișarea generica a unor oameni. Poetul îi reprezintă prin ideea de verticalitate, ceea ce înseamnă un grad maxim de abstractizare. Omul este ceva care aspiră spre înălțime - asa sună definiția ființei umane din "dicționarul" poetului. Recunoaștem aici un mod expresionist de a gândi. Expresionista este și folosirea culorilor în descrierea "vestimentației" sau a "peisajelor". Toate au ceva țipător și nenatural. Roșul este de fapt ideea de roșu, albastrul - ideea de albastru și așa mai departe: "femei/ cu părul albastru-albastru/ se
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
a unor oameni. Poetul îi reprezintă prin ideea de verticalitate, ceea ce înseamnă un grad maxim de abstractizare. Omul este ceva care aspiră spre înălțime - asa sună definiția ființei umane din "dicționarul" poetului. Recunoaștem aici un mod expresionist de a gândi. Expresionista este și folosirea culorilor în descrierea "vestimentației" sau a "peisajelor". Toate au ceva țipător și nenatural. Roșul este de fapt ideea de roșu, albastrul - ideea de albastru și așa mai departe: "femei/ cu părul albastru-albastru/ se aplecau pe strada/ îngustă-îngustă
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
este apărător din oficiu. El este astfel dublă victima a... emancipării femeii. Care-și aroga dreptul de a cunoaște o dragoste sau de a înfige cuțitul de bucătărie în carotida soțului decrepit. Degradarea ființei antrenează degradarea relațiilor interumane și intensitatea expresionista a Strigatului polonezei Barbara Sass prezintă diagramă existenței unei astfel de femei: o fată băietoasă crescută în promiscuitate, la ieșirea din închisoare, ajunge infirmieră la un azil de bătrîni, încearcă să-și păstreze puritatea și bunătatea, dar e împinsă la
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
Gheorghe Grigurcu O maree neagră s-a revărsat adesea, în ultimele decenii, pește plajele poeziei românești. Imaginile devalorizării și descompunerii, ale grotescului și monstruosului, ale urîtului întețit printr-o ingeniozitate asociativa, printr-o verva infernala, și-au făcut loc de la expresioniștii saizecisti precum Ioan Alexandru, Gheorghe Pitut, Mihai Elin, George Alboiu la Angela Marinescu și de la Cristian Simionescu la Ruxandra Cesereanu, Marian Drăghici și alții. Evident, putem vorbi, la noi, de o tradiție a esteticii urîtului, culminînd cu Arghezi și trecînd
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
în taină pregătită de către organele ce lucrează silențios. Devin, poate, mai bizare, dar și cu o tentă de nefinisare, semn și aceasta de scurtare a vremii. O enciclopedie a viselor urâte nu s-a scris; în ciuda marelui număr de tablouri expresioniste ce umplu muzeele, de coșmaruri se ocupă, cu unelte diferite, psihiatria și literatura, cu o râvna transferată cinematografului și spectacolelor de teatru de geniale interpretări regizorale. A urmări, înainte de a intra în așternut, filmul de la miezul nopții, oricât de înverșunat
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
obsesii. Toate sînt, însă, legate de anumite momente din viața și din evoluția artistului. Peisagistica, naturile statice și compozițiile cu țărani și muncitori se situează, în cea mai mare parte, în perioada tinereții și a maturității, în timp ce compozițiile cu accente expresioniste și cu un apăsat conținut moral sînt mai degrabă interogații ale senectuții.De-a lungul întregii sale vieți, pictorul oscilează însă între contemplația robustă și coborîrea abruptă în istorie, între siguranța, puțin egoistă, a creatorului și revolta ca formă de
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
mistere pentru omul de afară, este un loc privilegiat care trăiește asemenea unui organism viu. El poate fi primitor sau circumspect, locvace sau tăcut, animat de neobosite bucurii ludice ori, din contră, îngîndurat și posac. Extravaganța, agitația baroca sau stridenta expresionista pot fi și ele des întîlnite, după cum ordinea desăvîrșită, hieratismul și atmosfera aseptica se regăsesc de asemenea în configurația să. Spațiul pe care Ion Dumitriu și l-a compus cu multă grijă, căruia i-a dat forma unui adevărat univers
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
lipsit marile, foarte marile personalități componistice ale sfârșitului de secol. Cele acreditate. Chiar și dimensiunea, valoarea acestora devine relativă în contextul unor atitudini, a unor opțiuni stilistice dintre cele mai diferite. Mulți accepta o comoda cantonare în estetici romantice, neoclasice, expresioniste, în formularistici de tip ethno ce presupun gesturi și mai puțin atitudini, mai putin motivații profunde. Există și justificări. Drumul către public se obține pe cai știute, pe cai bătătorite. Puțini, în zilele noastre, își permit luxul - mă exprim astfel
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
-i lor dinamici. Într-un mod surprinzător și bizar, poetul-pictor reface traseele simbolice ale primitivului și ale copilului, itinerariile formării conștiinței, atît la nivelul speciei, cît și la nivel individual. Că structura generală și că sensibilitate cromatică, el este un expresionist, însă unul cu nostalgia ordinii și cu vocația geometriei. Fără părinți culturali și fără nici un reper didactic în istoria artei, el se învecinează, paradoxal, cu doi artiști savanți care au marcat în mod diferit (și , mai ales, pe spații diferite
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
a fost fraternă și spontană... Nu doar literatura contemporană, ci și cea modernistă a veacului trecut a stat în atenția organizatorilor de la ICR. Blaga a fost omagiat printr-o amplă expoziție, 37 de panouri, ilustrații de Wiliam Blake la poezia expresionistului (o fază din creația sa), poet din Lancrăm. O parte a succesului acestei expoziții în aer liber se datorează și diligențelor președintelui Filialei Uniunii Scriitorilor din Cluj, Irina Petraș, cum s-a spus public. Deschisă în vecinătatea statuii lui Ștefan
Chișinău, primăvara unui alt început by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2495_a_3820]
-
în diverse idiomuri, combinată cu îndrăznețe experimente improvizatorice - doar câteva exemple: poetul austriac Ernst Jandl și cel germano-transilvan Oskar Pastior; albumele realizate de trupa avangardistului moscovit Alexey Kruglov pe poeme de Esenin, Mayakovsky, Tsvetaeva, Blok; transfigurările jazz-poetry ale textelor poetei expresioniste Else Lasker-Schüler de către trio-ul german Heinz Becker, Isabel Zeumer, Karl-Heinz Stegmann. Un moment cu totul special l-a reprezentat așa-numita Keynote Address, datorată scriitorului/profesorului/jazzofilului american Sascha Feinstein, sub titlul Jazz as a Liberator of Language (Jazzul
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
ieudul, ca și năneștii, șomcuta mare, pantelimonul bucureștean și alte repere pseudo-geografice, constituie un simplu pretext. Autorul le fixează ca pe un punct de plecare și de rotire în gol al liricii sale delocalizate, deteritorializate, înghețată sub un soare negru, expresionist. Orice spațiu (orașul și satul, casa părintească și căminul jegos de nefamiliști, biserica și cârciuma, cursa de Sighet și tramvaiul 56 din Capitală) se transformă într-o scenă mobilă a performării și destrămării, a suferinței care nu mai încetează și
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
trăiri, în comprimate, în care metafora apare rar”. O structură, așadar, de „puzzle”, de fragmente de imagini asamblate în expresive contraste, alteori izolate, lăsate deschise. Poezia Puzzle, de exemplu, înșiră notații foarte diverse, conturând o ambianță cotidiană tratată în registru „expresionist”, cu accente ironice și grotești, distribuite cu finețe într-un soi de colaj al concretelor, evitând metafora propriu-zisă: „în fotoliul de la parter / femeia obeză își / alungă singurătatea / cu anna karenina / și ciocolată fierbinte // țâțele mari / oftează în tactul lecturii // peste
Debutul unui poet: Virgil Botnaru by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2383_a_3708]
-
părăsesc însă locul lor din casetele de microfilme păstrate în colecțiile marilor biblioteci și ies în arenă. Sînt doi autori întineriți, valorile de sens ale poeziei lor proiectează pe foaia albă, printre decalaje și revizuiri de statut al eului, trăsături expresioniste, mai mult: probează că în linia mare a noului curent sînt purtătorii de cuvînt ai celei mai moderne expresivități. Cum s-a ajuns aici? Voi începe cu o mărturisire personală. Pe cînd pregăteam o cercetare de natură bibliografică incitat de
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
constitui necesara bază pe al cărei temei am sesizat transformarea simbolismului (cel puțin în cazurile pomenite, dar și în alte cîteva nu mai puțin semnificative). Și o dată cu transformarea simbolismului - apariția plină de fantezie, de acuitate antididactică, de civism al sensibilității expresioniste ca o modalitate distinctă de a scoate de la periferia înțelegerii pendularea între suferință și refuzul ei, aparent la fel de maladiv. Pentru că ce s-a obținut la noi în ultimii ani este radicala receptare a modernității postsimboliste, nu ca o regresiune în
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
la frumusețea rădăcinilor, a originilor, niciodată pierdute, nu anulează cît diferențiază reperele bacoviene. Frigul, umidul, astenicul terorizant, categorii obsesive într-o estetică fundamental compensatoare față cu realul demențial semnalează, prin Bacovia, cît de necesară este reclasarea unor atitudini față de real. Expresioniștii noștri (li se adaugă Aron Cotruș, Adrian Maniu, mai recent Ștefan Aug. Doinaș, Petre Stoica, Marin Sorescu, Ioana Crăciunescu și alții) sensibilizează ceea ce exponenți de limbă germană ai tendinței numite ridiculizează cînd vor să denunțe eșecul civilizației de consum. Schimbarea
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
marii artiști nu există o formulă de manifestare pe un singur făgaș. Aceasta fiindcă spre deosebire de înnoitorii abuzivi (gen Marinetti) ei nu practică estetica negativității ci îmbrățișează, pornind de la o dominantă comunicativă, felurite viziuni, categorii stilistice progresive. Oare Blaga, de regulă expresionist, nu practică și un anumit simbolism, făcînd abstracție de strictele încadrări antinomice? Apoi cum să ignorăm ce devine simbolul la Bacovia. Într-o poezie referențială (e vorba de Decor) subtitlul mecanism contrastiv nu mai recurge la simboluri. Poetul izolează vizual
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]