118,864 matches
-
că e greu de „cuprins” și descris în cuvinte. - Scuze, Mihai Cătruna, dar numai atât am reușit să exprim...Se pare că nu-ți place... - Ba nu... nu asta am spus eu... îmi pare puțin mistic. Eu am vrut să exprim „Geneza” unui tablou...aici era ideea. - Iar eu m-am gândit la „Geneza” ca la „Facerea Lumii”. Când spun „Geneza” mă gândesc la „Naștere”. Tabloul tău seamănă cu „Matricea Lumii”, femeia simbolizând „matricea” în viziunea mea, iar pensulele simbolizează culorile
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Frumusetea_si_tandretea_frumosului_pur_mihai_catruna.html [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
Geneza” ca la „Facerea Lumii”. Când spun „Geneza” mă gândesc la „Naștere”. Tabloul tău seamănă cu „Matricea Lumii”, femeia simbolizând „matricea” în viziunea mea, iar pensulele simbolizează culorile...Totul e simbolic la tine! Iar eu am încercat să descifrez simbolurile exprimându-le în poezie. Apa este „matricea”, „uterul” în care a apărut viața...Privind tabloul tău și citind poezia mea, „cunoscătorii vor înțelege despre ce-i vorba. Femeia mai reprezintă și Umanitatea...Îți vorbesc despre viziunea mea. „Geneza” are mai multe
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Frumusetea_si_tandretea_frumosului_pur_mihai_catruna.html [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
viziunea mea. „Geneza” are mai multe conotații. Tu spui că fiecare înțelege muzica, pictura, poezia sau scrisul, cum vrea și cum poate, în funcție de sufletul lui și de cunoaștere. Universul pictorului și al poetului fiind nelimitat. La urma urmei, poezia mea exprimă întreg Universul tău... - Ah, da, am înțeles ce spui... și ce ai scris...dar tocmai că „Geneza” din tablou este altceva. Și, femeia este chiar „Arta”...ce se naște, pânza pe care se pictează devine nesfârșită, pensulele o străpung cu
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Frumusetea_si_tandretea_frumosului_pur_mihai_catruna.html [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
tocmai că „Geneza” din tablou este altceva. Și, femeia este chiar „Arta”...ce se naște, pânza pe care se pictează devine nesfârșită, pensulele o străpung cu fermecătoare culori, se revarsă etc. Hai că acum ai înțeles ce am vrut să exprim eu în tablou...E altă „Geneză”... - Daaaaaaaaaaa! „Arta” este iubita pictorilor... M-am văzut nevoită să-i cerea părerea pictorului, întrucât tabloul și tema lui mi s-au părut „nemărginite” în înțelesuri. A fost prima dată când i-am cerut
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Frumusetea_si_tandretea_frumosului_pur_mihai_catruna.html [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
Universitățile din Craiova, București, Iași, Cluj, Sibiu, cât și din Polonia, Turcia, Serbia, Republica Moldova. Comunicările vor fi susținute pe 8 secțiuni. Prof.dr. Ștefan Vlăduțescu a apreciat valoarea lucrărilor care au fost prezentate în anii trecuți la Conferință și și-a exprimat speranța că cele de anul aceasta vor fi integrate într-o rețea științifică. Prof.univ.dr.Dr. h.c. Maria Iliescu a făcut o trecere în revistă a anilor în care au fost înființate marile Universități din țară din orașele Cluj, Iași, București
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
prezentat revista „Studii balcanice”, un omagiu adus Prof.univ.dr.Dr.h.c.mult. Vladimir Iliescu, mentor al Universității din Craiova, cu importante contribuții la studierea istoriei naționale și europene. Volumul constituie o continuare a revistei „Balcania” inițiată de Domnul Profesor la Craiova și exprimă respectul și gratitudinea față de tot ceea ce a făcut pentru Universitatea din Craiova. Prof.univ.dr. Vladimir Iliescu a făcut o scurtă prezentare a relației cu Universitatea din Craiova, unde a avut numire în 1964 și a ținut să precizeze că limba română
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
Cotroceni și cât de constituțional este el, mai înainte de a afla această decizie și spre a nu fi bănuit de influența autorității ei, încerc inventarul atributelor de genialitate caracterologică ale celui care a provocat tărășenia. Jur că nu glumesc: Mă exprim în fond ferindu-mă de actul formal procedural, nu încerc nici o ironie și fac afirmațiile la „indicativ”, așa cum a cerut gazetarilor președintele interimar: Omul în cauză are atribute de genialitate care îi vor fi recunoscute postum de către toți nostalgicii politicilor
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (4) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_redescoperirea_dem_corneliu_leu_1344345382.html [Corola-blog/BlogPost/365578_a_366907]
-
ce se constituie într-o frescă a societăți românești din secolul XX. Am publicat volume de poezie, teatru, eseuri și critică literară, dar și de proză onirică. Concluzionând, spun ce sublinia odată filozoful grec Constantin Tsatsos: „Fiecare artă în parte exprimă epoca ei. Dar vai și amar dacă exprimă numai epoca respectivă. Adevărata artă exprimă toate epocile, pentru că îl exprimă pe om.” La care adaug, pe artist îl poate judeca numai Dumnezeu, iar opiniile criticilor sunt doar părerile lor și nu
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
românești din secolul XX. Am publicat volume de poezie, teatru, eseuri și critică literară, dar și de proză onirică. Concluzionând, spun ce sublinia odată filozoful grec Constantin Tsatsos: „Fiecare artă în parte exprimă epoca ei. Dar vai și amar dacă exprimă numai epoca respectivă. Adevărata artă exprimă toate epocile, pentru că îl exprimă pe om.” La care adaug, pe artist îl poate judeca numai Dumnezeu, iar opiniile criticilor sunt doar părerile lor și nu ale cititorilor avizați. Niciodată oamenii nu au înțeles
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
volume de poezie, teatru, eseuri și critică literară, dar și de proză onirică. Concluzionând, spun ce sublinia odată filozoful grec Constantin Tsatsos: „Fiecare artă în parte exprimă epoca ei. Dar vai și amar dacă exprimă numai epoca respectivă. Adevărata artă exprimă toate epocile, pentru că îl exprimă pe om.” La care adaug, pe artist îl poate judeca numai Dumnezeu, iar opiniile criticilor sunt doar părerile lor și nu ale cititorilor avizați. Niciodată oamenii nu au înțeles noutățile. Uită însă cîte noutăți a
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
și critică literară, dar și de proză onirică. Concluzionând, spun ce sublinia odată filozoful grec Constantin Tsatsos: „Fiecare artă în parte exprimă epoca ei. Dar vai și amar dacă exprimă numai epoca respectivă. Adevărata artă exprimă toate epocile, pentru că îl exprimă pe om.” La care adaug, pe artist îl poate judeca numai Dumnezeu, iar opiniile criticilor sunt doar părerile lor și nu ale cititorilor avizați. Niciodată oamenii nu au înțeles noutățile. Uită însă cîte noutăți a îngropat timpul pentru totdeauna. Și
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
al cărui autor este Gheorghe Marinescu Dinizvor * o personalitate de excepție intrată în pantheonul științei și culturii românești, un strălucit om de știință al cărui renume a depășit granițele țării și, în același timp, o personalitate complexă care s-a exprimat nu numai prin poezie ci și prin muzică. Am avut onoarea să-l cunosc personal în cadrul unei întâlniri cu medicii scriitori prilej cu care am stat mai mult de vorbă, evocând și locurile noastre natale ( localitatea Izvor Județul Argeș - unde
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
nu fi”. În ansamblul acestor polarități, poetul se închipuie a fi, el însuși, o îngemănare de dublúri, omul material ce tânjește după ființa “geamănă”, după ființa spiritului, cealaltă identitate, “jumătatea pierdută la naștere”, “bărbatul fără trup”. În asemenea metafore, ce exprimă noema biblică a sfâșierii eului după cădere, găsim profunzimea gândirii poetice a lui Constantin Stancu, capacitatea sa de a transpune meditația în imagini, chiar dacă, uneori, aceste insule de lirism adevărat sunt pândite de ezitările unor poetizări ori de tentația stilului
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
supervizor, acaparând chiar spațiul internetului, și într-un un supra-organ judiciar! Legea 217/2015 este o lege care decapitează conștiința națională. Considerăm că această lege ofensatoare la adresa culturii și a poporului român nu poate rămâne sub această formă și ne exprimăm speranța că veți interveni, în calitate de senator și de român, pentru a cere autorilor și/sau PNL-ului modificarea ei. Semnează scriitori și gazetari mureșeni, și nu numai: Nicolae Băciuț, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Doina Pologea, Darie Ducan, Răzvan Ducan, Mircea
Scrisoare deschisă adresată vicepreședintelui Comisiei de Cultură a Senatului by http://uzp.org.ro/scrisoare-deschisa-adresata-vicepresedintelui-comisiei-de-cultura-a-senatului/ [Corola-blog/BlogPost/93409_a_94701]
-
văduva de război. Proza te cucerește și prin felul cum autoarea captează inefabilul, cum diseca un aspect până în adâncul firii omenești. Gândul mă trimite la descrierea grecilor strămutați în orășelul din Nordul țării, trăind cu patimă balcanică dorul țării natale, exprimat și prin dans, ca în filmul „Zorba Grecul”: „Toți, față în față, într-un cerc ucigaș; o rândunica să fi intrat între ei, rătăcita în zborul ei buimac, cădea secerata la pământ. O liniște mai grea că apa morții, în
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
cu oamenii de cultură ai vremii, dar în special cu Lucian Blaga și Alexandru Busuioceanu, care îi vor alimenta geniul creator în poezie, proză, teologie, filosofie, artă, publicistică, fiind unul din cei mai prolifici autori interbelici. Scriitor cu înclinații sămănătoriste, exprimând legile nescrise ale satului în care s-a născut, Nichifor Crainic trece ulterior spre un alt nivel al înțelepciunii culturale prin gândirism, realizând o măreață unire dintre românismul sămănătorist și spiritul legii gândiriste, pornind de la zămislire la împlinire, de la gând
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
și calitățile specifice ale poporului nostru, determinate de originea, de spațiul și de istoria lui. Poezia lui Crainic nu e nici ea o poezie a unor simțiri general umane, și în acest sens, o poezie "abstractă", ci o poezie care exprimă viața spirituală concretă a poporului român. Poezia lui poate fi considerată, de aceea, ca expresia spiritualității concrete a acestui popor. Însuși titlul unuia din eseurile sale, tipărit în ”Gândirea” exprimă această calitate a poeziei sale: Iisus în țara mea. S-
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
în acest sens, o poezie "abstractă", ci o poezie care exprimă viața spirituală concretă a poporului român. Poezia lui poate fi considerată, de aceea, ca expresia spiritualității concrete a acestui popor. Însuși titlul unuia din eseurile sale, tipărit în ”Gândirea” exprimă această calitate a poeziei sale: Iisus în țara mea. S-ar putea spune că Nichifor Crainic este poetul nostru creștin prin excelență, cum este Paul Claudel poetul creștin francez prin excelență, sau Rainer Maria Rilke poetul creștin german prin excelență
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
pentru atenția și munca tuturor celor din jur ... - Mai susțineți concerte și în Statele Unite, unde abordați instrumente de expresie specifice mai multor genuri muzicale. De care dintre aceste genuri v-ați atașat cel mai mult? Care vă ajută să vă exprimați cel mai bine? - Spre marea mea surpriza, cabaretul german al anilor '30, cu sarcasmul și cinismul scrâșnit și spuma cabaretului francez au devenit, în ultimii ani, genul spre care am fost atrasă cel mai mult. Am găsit multe similitudini ale
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
întâmplau. Spun surpriză fiindcă, într-o vreme, am fost atrasă de muzica experimentală, atonală, minimalistă. Am descoperit că ceea ce mă satisface artistic este vagabondajul printre genuri, perioade, limbi ... colajul muzical mi s-a părut cel mai potirivit pentru a mă exprima. Adriana Ausch va reveni în toamnă cu un nou recital. O așteptăm cu drag și cu aceeași vie curiozitate. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Adriana Ausch: Ceea ce mă satisface artistic este vagabondajul printre genuri, perioade, limbi..., / Al Florin Țene : Confluențe Literare
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
ei. Cu toată coeziunea ei internă, ea este încă capabilă de evoluție. Sistemul său nu este deloc încheiat. Viața harismatică a Ortodoxiei nu e îngustată definitiv în forme judiciare și instituționale; iar în ce privește teologia ea etalează un important dinamism spiritual, exprimat deja și în faptul că adeseori profesorii teologi nu sunt preoți hirotoniți, ci simplii laici. Apoi, trebuie evidențiat universalismul ei creștin. Acesta poate fi observat atât în contemplația cosmosului cât și în contemplația istoriei. În vreme ce în creștinismul occidental filozofia creștină
ORIGINALITATEA, FIDELITATEA ŞI FRUMUSEŢEA ORTODOXIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1399790957.html [Corola-blog/BlogPost/350709_a_352038]
-
simplii laici. Apoi, trebuie evidențiat universalismul ei creștin. Acesta poate fi observat atât în contemplația cosmosului cât și în contemplația istoriei. În vreme ce în creștinismul occidental filozofia creștină a naturii a regresat în general în mod continuu, Biserica Răsăritului și‑a exprimat înțelegerea creștină a creației în proiecte mereu noi ale unei cosmologii și filosofii a naturii creștine. Înțelegerea creștină a cosmosului se exprimă mai cu seamă în aceea că evenimentul mântuirii nu e gândit doar pentru om și numai în interiorul istoriei
ORIGINALITATEA, FIDELITATEA ŞI FRUMUSEŢEA ORTODOXIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1399790957.html [Corola-blog/BlogPost/350709_a_352038]
-
în creștinismul occidental filozofia creștină a naturii a regresat în general în mod continuu, Biserica Răsăritului și‑a exprimat înțelegerea creștină a creației în proiecte mereu noi ale unei cosmologii și filosofii a naturii creștine. Înțelegerea creștină a cosmosului se exprimă mai cu seamă în aceea că evenimentul mântuirii nu e gândit doar pentru om și numai în interiorul istoriei și comunității umane, ci ca un eveniment cosmic, în care e inserată evoluția întregului univers. Antropologia, cosmologia și soteriologia stau într‑o
ORIGINALITATEA, FIDELITATEA ŞI FRUMUSEŢEA ORTODOXIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1399790957.html [Corola-blog/BlogPost/350709_a_352038]
-
după ziua "izbăvirii". Astfel la sfârșitul timpurilor împlinirea mântuirii, cerul vechi și pământul vechi se vor transforma și ele împreună cu omul într‑un cer nou și pământ nou. Transfigurarea eshatologică a creaturii cuprinde împreună cu omul întreg universul. La fel de clar se exprimă acest universalism în înțelegerea istoriei mântuirii. Eficiența istoriei divine a mântuirii nu se limitează doar la tradiția sfântă a istoriei vechi testamentare a mântuirii. Universalismul istoric mondial al gândirii ortodoxe își găsește întemeierea în teoria Logosului: înainte de Întruparea Sa, Logosul
ORIGINALITATEA, FIDELITATEA ŞI FRUMUSEŢEA ORTODOXIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1399790957.html [Corola-blog/BlogPost/350709_a_352038]
-
aceste două taine (Spovedania și Împărtășania) și Taina Botezului - poarta de intrare în comuniunea cu Dumnezeu și cu Biserica Sa, vedem că puterea și răspunderea preoțească nu au asemănare nici în cer, nici pe pământ. Cât de puerile, ca să ne exprimăm cu prea multă blândețe, ne par prin comparație „minunile” OZN-iste și „puterile” paranormale cu care suntem asediați în mass media contemporană. Acestea pot avea aderență și succes numai la acei la care legătura cu Biserica, Tainele - deci Harul - învățătura
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]