659 matches
-
imperativului energetic va corespunde unei civilizații noi ce va avea o unitate perfectă. Această stare edenică ce va cuprinde universul uman poate fi dobândită doar prin adoptarea, ca normă a oricărei activități umane, a imperativului energetic: "expansiunea frumuseții și dragostei, extensiunea spiritului de sacrificiu și a devotamentului întregii umanități devin o exigență a imperativului energetic, o necesitate imanentă a întregii noastre vieți reglată într-o formă monistă"278. Orientarea într-o astfel de desfășurare a energiei, care are ca scop fericirea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
multe secole educația era rezervată unei minorități, astăzi aceasta s-a generalizat și chiar a devenit o obligație pentru toți, o adevărată binefacere, am putea concluziona, dacă nu am avea În vedere și o serie de „efecte colaterale” ale acestei extensiuni paideice. O primă problemă este generată de faptul că ansamblul cultural a fost supus unei redimensionări În concordanță cu alte așteptări, a fost „recalibrat” pe măsura „maselor”, ceea ce a presupus o deteriorare a faptului cultural prin Însăși selecția și fasonarea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
categorie ce rezultă În urma reamenajării timpului de lucru, a stabilirii de noi raporturi dintre timpul pentru sine și timpul pentru alții. Un astfel de timp a fost rezultatul unui Întreg șir de revendicări sindicale, al reducerii timpului de muncă În urma extensiunii și proliferării tehnicului, a redistribuirii sale În consens cu obiectivele personale. Acest timp devine un interval pentru autoformare, informare, noi practici spirituale (individuale sau comunitare). Timpul alocat sinelui este consacrat unor activități (auto)motivante, imaginate pe cont propriu, ce aduc
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
context este și pe placul Lui, și spre binele nostru (devenim mai responsabili). Autoritatea directorului, a primarului și chiar a preotului ar putea fi pusă În discuție, Însă autoritatea lui Dumnezeu nu! A exclude ritul religios din școală (trecând peste extensiunea sa interconfesională) ni se pare o atitudine anticulturală, anticomunitară și antieducațională. Palierul spiritual constituie o dimensiune de bază, motivațională pentru ceea ce se petrece În acest perimetru. Deși credința constituie o procesualitate dificilă pentru demersul formativ, nu trebuie lăsată pe dinafară
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pasul că faptele de cultură europene au o pecete creștină. Nu s-au menționat În Constituție rădăcinile creștine ale culturii europene și pentru că ar fi putut Însemna o piedică În invitarea Turciei la UE? Și pentru acest motiv, al unei extensiuni posibile, cât și pentru coexistența pașnică a unor minorități religioase care au populat și se vor extinde În continuare În Europa. Nu cred că au existat alte rațiuni decât cele strategice. Personal, mi-ar fi plăcut să fie menționată oficial
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
povestirea” acestuia, de teoria despre religie În general. Dar trebuie să recunoaștem că resurecția și demnitatea unui fenomen sunt sporite și de calitatea discursivității inevitabile. De pildă, creșterea religiozității unei comunități și a conștiinței identității confesionale sunt explicabile și prin extensiunea comentariilor despre religie, prin creșterea ocaziilor de cunoaștere a specificității unei religii (prin ziare, radio, televiziune, precum și prin studiul religiei În școli). De aceea, nu putem neglija În nici un caz amploarea și calitatea acestui cumul perireligios, ce se va repercuta
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fi putut scoate din ea prin disecțiune în noțiunile sale constitutive. [... ] D. es. dacă zic "Toate corpurile sânt extinse", atunci acesta e un județ analitic. Căci nu pot trece afară de noțiunea ce o unesc cu vorba "corp" spre a afla extensiunea ca fiind combinată cu acesta, ci îmi trebuie numai să analizez acea noțiune, adică să-mi dau sama despre lucrurile diverse ce le cuget întotdeauna reunite în noțiunea corp, pentru a-l nimeri acolo și pe acel predicat; este așadar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el înseamnă experiența completă prin o parte a ei, la care parte pot adăoga încă și alte părți ale aceleiași experiențe, ca ținîndu-se tot de cea întîi. Pot mai întîi să cunosc noțiunea unui corp în mod analitic prin semnele extensiunii, impenetrabilității, formei ș-a altora, cari toate sânt cugetate în această noțiune. Acuma însă îmi lărgesc cunoștința și, cu privire la experiență, de la care am abstras această noțiune a corpului, mai găsesc că cu acele semne mai e combinată întotdeauna și greutatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
daca din reprezentațiunea unui corp vom scădea tot ce mintea-și cugetă despre el, precum substanță, putere, divizibilitate etc., asemenea tot ce aparține simțirei, precum impenetrabilitate, soliditate, coloare ș. a., atunci totuși din această intuițiune empirică îmi mai rămâne încă adică extensiunea și forma. Aceste aparțin intuițiunei pure, care-și are locul apriori în suflet ca o formă numai a sensibilității chiar și fără un obiect real al simțurilor sau simțirei. {EminescuOpXIV 377} {EminescuOpXIV 378} O știință despre toate principiele sensibilității apriorice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
n-ar putea distinge epocele lumei altfel decât împărțindu-le în primele secole și cele ce urmară după aceea? Am întreba atunci: "Secolii al 5-lea, al 10-lea ș. a. aparțin ei celor dintîi? " Tot astfel întreb și eu: Noțiunea extensiunei se ține de metafizică? " Ziceți: Da, bine, prin urmare și aceea a unui corp? " " Da". "Dar aceea a corpului fluid? " - Acuma vă cam sfiiți, căci dac-am merge tot așa înainte atunci toate celea se țin de metafizică. De aicea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apriori natura lucrurilor și a ajunge la fiziologie rațională? Răspuns: nu luăm din experiență nimic alta decât ce ni trebuie spre a ni da un obiect parte al simțului esterior, parte a celui interior. Cea dentăi e numai noțiunea materiei (extensiune impenetrabilă, fără viață), cea de a doua e noțiunea unei ființe cugetătoare, în reprezentarea internă empirică: "eu cuget". De rest am trebui să ne abținem în toată metafizica acestor obiecte de la principiele empirice care ar voi să ni adaoge afară de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
strălucitor decât acesta, permițând distincția pe care o realizează clarvăzătorulîn ansamblul acestor corpuri (aura). El este mai extins decât corpul eteric și de data aceasta nu mai respectă forma corpului, ci ia o Pe măsură ce subtilitatea corpului crește, se mărește și extensiunea corpurilor respective , desigur în raport cu organul din planul biologic definitoriu pentru funcția sa. În figura II.4 este vizibilă forma ovoidă a corpului astral. Se observă tangența acestuia la creștetul capului și, mai ales, nivelul de subtilitate scăzută față de corpul intelectual
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
absența oricăruia dintre elementele care o compun (mediul înconjurător, relațiile de prietenie, etc); pentru alții comunitatea este un anacronism, ea neputând exista într-o societate modernă. 2.2. Istoricul conceptului și ideii de comunitate Deși este un concept de largă extensiune în sociologie și cu multiple semnificații, ideii de comunitate nu i-a fost acordată aceeași atenție de-a lungul timpului. Mulți teoreticieni leagă creșterea interesului pentru acest concept de ideile vehiculate în timpul Revoluției Franceze și Industriale, pentru că transformările sociale din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mișcare pedagogică ar fi, În opinia noastră, câteva direcții primordiale, și anume: a) reîntoarcerea la tradiție, În sensul revigorării unora dintre metodele clasice, consacrate; b) promovarea metodologiei centrate pe elev, pe acțiunea și angajarea acestuia, adică a metodelor activ-participative; c) extensiunea metodologiei centrate pe grup, a metodelor interactive; d) atracția Învățării prin descoperire, promotoare a metodelor euristice și a celor de Învățare prin cercetare; e) accentuarea orientării pragmatice a metodologiei, cu insistență pe utilizarea la scară largă a metodelor practic-aplicative; f
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
că o cunoaștere teoretică Înseamnă aplicare, utilizare, identificare și rezolvare de probleme; că o Învățare teoretică, abstractă, disociată de formarea capacității de a acționa și de a aplica, nu este suficientă pentru a produce o veritabilă asimilare de cunoștințe; că extensiunea utilizării metodelor bazate pe acțiunea practic-aplicativă indică un Însemnat potențial pedagogic, potențial care se cuvine a fi din plin valorificat. f) Performanță prin raționalizare: metode riguros structuratetc "f) PerformanȚĂ prin raționalizare\: metode riguros structurate" Dacă metodele activ-participative, ca și cele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
manuscrise), empirică (legată de experiența cotidiană), științifică (obținută prin investigație științifică), după cum mai poate fi și originală (autentică, personală), reprodusă (ca reluare a ideilor ori ca interpretare a acestora), istorică (aparținând trecutului), actuală (de dată recentă), de profunzime ori de extensiune, utilă sau inutilă etc. Este, de asemenea, foarte important ca tinerii să-și dea seama, În cursul activității lor de mai târziu, că valoarea informațională a surselor este În funcție de tipurile surselor. Și că, din acest punct de vedere, ele sunt
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Își propune să dezvolte această formă de gândire. Este un tip de Învățare „...orientat În primul rând spre formarea operațiilor mintale care duc pe calea cea mai scurtă la rezolvarea sarcinilor didactice” (1979, p. 75). Este normal, prin urmare, ca extensiunea algoritmizării să fie favorizată de interpretarea cibernetică a procesului de Învățare, de considerarea acestuia din unghiul de vedere al unei „pedagogii exacte” (L.N. Landa), În sensul că toate deprinderile Învățate În școală ar fi schematizabile, reductibile la „algoritmi” specifici diferitelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
definiție cu valoare normativă este evident riscant. Disciplina nu este nici unitară, nici omogenă. O definiție a priori ar putea să excludă multe dintre preocupările și rezultatele pe care sociologii le recunosc ca aparținând ramurii sau ar risca să lărgească extensiunea conceptului de sociologie a educației mult peste limite rezonabile. Problema apare mai limpede dacă ne raportăm la etimologia termenului „educație”. El provine din latinescul educere, care semnifică transformarea unei ființe nesociale într-una socială. Dacă sociologia educației s-ar defini
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a sistemului educativ, joacă astfel un rol activ în procesul reproducerii culturale, stratificată după linii de clasă prin distribuția inegală a competențelor de receptare culturală. 1.5.2. Pedagogiatc " 1.5.2. Pedagogia" Stilul de predare din universități constituie o extensiune a mecanismelor prin care are loc reproducerea socială. Practicile pedagogice universitare sunt prinse în distribuția de clasă a culturii și limbajului. Acest lucru se manifestă în mod particular în discursul magistral al cursului. Discursul magistral al cursului instituie între profesori
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
colab., 1999, pp. 38-40), potrivit căreia expansiunea meditațiilor ar fi justificată, în parte, de sporirea competitivității accesului la acreditări școlare. Nu este în intenția mea să investighez funcționarea spațiului discursiv care îmbracă practica meditațiilor cu sensuri derivate din normativitatea socială. Extensiunea fenomenului și circumspecția cu care este tratat legitimează însă încercarea de a construi un model care să explice fenomenul, să-i discute semnificațiile sociale și, printre altele, să demonstreze natura ideologizată a majorității argumentelor cu care meditațiile sunt țintuite la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a vizitării copilului la domiciliu, a tuturor informațiilor obținute de la părinți, de la colegi și de la oricare altă persoană. Din punct de vedere funcțional, fișa psihopedagogică este un auxiliar al profesorului diriginte în organizarea activității de cunoaștere a elevului, indicându-i extensiunea și conținutul acestei activități. Organizarea fișei în capitole și subcapitole reprezintă un plan de sistematizare a informației și un indicator al problemelor care trebuie abordate. Prin caracteristicile sale, fișa psihopedagogică permite aprecieri calitative asupra trăsăturilor de personalitate ale copilului, cât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
legea lui Jost: „Sunt necesare mai puține repetiții cu intervale relativ mari între ele, decât fără pauză sau cu intervale mici”. Cât de mare trebuie să fie intervalul optim? El variază între 5 minute și 24 ore, în funcție de natura și extensiunea materialului. Această lege ne atrage atenția asupra scăderii randamentului când cineva învață „în asalt” și nu mai are timp pentru a face pauze. Va avea nevoie de un efort sensibil sporit. Repetiția poate fi organizată diferit. Materia se poate repeta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
punct de vedere religios, globalizarea aprofundează discontinuitatea spirituală a modernității, responsabilă de tranziția de la o viziune teocentrică asupra vieții la una antropocentrică, tradusă într-un fenomen de masă. Această tendință se accentuează sub impactul globalizării în mai multe feluri: planetarizându-i extensiunea, prin eroziunea marilor religii pe care le relativizează confruntându-le între ele pe marea scenă a planetei, chiar diluându-le identitatea prin exigența unui „ecumenism dirijat” a cărui viteză instituțională depăsește cu mult viteza lui spirituală (Mureșan, 2001-2002). După 1989
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În Alberta, Manitoba și Saskatchewan, dar și În Ontario sau British Columbia. Înainte de a continua Încercarea de a schița un succint și incomplet, desigur, tablou al emigrației române În America și Canada, se cuvin reținute cîteva considerații generale, oricînd necesare extensiunii documentare și nuanțărilor interpretative. Așa cum nu știm cine și cînd a „descoperit” America, nu vom ști niciodată cînd a pus piciorul primul român pe pămîntul Lumii Noi și cine a fost acela. Multe precizări indispensabile nu vor depăși niciodată stadiul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
interpreți, locații, instituții, evenimente și la tot ce ține de culisele activității scenice. S-a remarcat „fervoarea cronicărească” (Ileana Berlogea) cu care exegetul înregistrează toate documentele, cu mare grijă pentru relatarea exactă a faptelor, cu numeroase și prețioase digresiuni și extensiuni ce colorează textul, altminteri prea dens, pe alocuri fastidios prin înșiruirea de titluri și nume de autori și interpreți ai repertoriilor din toate stagiunile. Organizată diacronic, în succesiunea strictă a evenimentelor, „privirea istorică” a lui M. se sprijină pe fapte
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]