152 matches
-
extensori ai ultimelor falange, * adductori ai degetelor. MUȘCHII INTEROSOȘI DORSALI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Pe ambele metacarpiene care delimitează spațiul respectiv. * baza falangei distale, * pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Din nervul ulnar. * flexori ai falangei proximale, * extensori ai ultimelor falange, * abductori ai degetelor. MUȘCHII MEMBRULUI INFERIOR Musculatura membrului inferior se poate descrie ca fiind proprie a bazinului și musculatura membrului inferior liber: coapsă, gambă și plantă. MUȘCHII BAZINULUI Musculatura bazinului este dispusă sub forma unui con în jurul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), 5. susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI - MUȘCHII REGIUNII DORSALE MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
falangelor degetelor de la mâini iar între 10 - 13 ani și a oaselor carpiene. Oasele sunt elastice iar articulațiile neconsolidate. Musculatura școlarului mic este slabă, fibrele musculare sunt lungi și elastice, mușchiul prezintă părți tendinoase scurte. Flexorii sunt mai puternici decât extensorii iar tonusul muscular este redus. Forța musculară este puțin mai mare la băieți dar fetele au o excitabilitate neuro - musculară superioară băieților de aceeași vârstă. Sistemul cardio - vascular, în ansamblu, este slab dezvoltat anatomic și funcțional. Din punct de vedere
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
Perioada latentă a reacției motrice se îmbunătățește în jurul vârstei de 9 - 10 ani, cea mai scurtă perioadă latentă constatându-se la mișcarea mâinilor, iar cea mai lungă la mișcările de trunchi. Crește ușor viteza mișcării singulare, diferențele dintre flexori și extensori fiind nesemnificative. Viteza de alergare pe distanțe mici (25m) se îmbunătățește spre vârsta de 10 ani. Capacitatea de a executa mișcări de viteză - forță crește lent și treptat. Detenta crește în medie (anual) cu 2 cm la băieți iar la
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
capacitatea de forță, aceasta fiind condiționată de masa musculară, capacitatea de concentrare a proceselor nervoase fundamentale (excitația și inhibiția), de calitatea organelor de sprijin și ligamentare. De la 7 - 8 ani crește treptat forța tuturor grupelor musculare și în special a extensorilor membrelor inferioare, flexorilor plantori și redresorilor trunchiului. La nivelul membrelor superioare constatăm că forța flexorilor este mai mare decât a extensorilor. Forța mâinii este neînsemnată la băieții de 9 - 10 ani și la fetele de 8 - 9 ani, iar diferența
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
organelor de sprijin și ligamentare. De la 7 - 8 ani crește treptat forța tuturor grupelor musculare și în special a extensorilor membrelor inferioare, flexorilor plantori și redresorilor trunchiului. La nivelul membrelor superioare constatăm că forța flexorilor este mai mare decât a extensorilor. Forța mâinii este neînsemnată la băieții de 9 - 10 ani și la fetele de 8 - 9 ani, iar diferența dintre fete și băieți este nesemnificativă. Forța explozivă a membrelor inferioare se îmbunătățește treptat, cea mai mare creștere semnalându-se la
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
10 - 11 ani pot alerga până la 15 minute; - fetele de 10 - 11 ani pot alerga până la 12 minute. Capacitatea de rezistență cardio-vasculară este în creștere gradată, constatându-se o superioritate a băieților față de fete. Rezistența statică, în special a mușchilor extensori ai coloanei vertebrale, este relativ mică. Oboseala se instalează rapid (datorită inhibiției de protecție) în cazul unor eforturi statice de lungă durată. La această vârstă trebuie să se facă o dozare corectă a efortului să se aplice progresiv în funcție de posibilitățile
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
articulațiile, iar cel de avântare se găsește aproape de acesta, pregătit pentru a intra în acțiunea următoare (desprinderea). amortizarea constă în acțiunea de ușoară cedare controlată în articulația genunchiului, dar și în cea a gleznei și șoldului . Această fază pune mușchii extensori în stare de tensiune, stare necesară unei viitoare impulsii energice. Amortizarea trebuie să fie cât mai scurtă. impulsia și avântarea activă constă în extinderea energică în cele trei articulații, talpa rulând spre vârf, concomitent cu acțiunea de tragere dinapoi spre
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
flexie permanentă. Poziția de decubit la pat prezintă unele avantaje, cum ar fi: - solicitare redusă a musculaturii; - asigură simetrie corporală; - evită influențele negative asupra respirației. Această poziție prezintă și unele dezavantaje, cum ar fi: - activează tonusul muscular la nivelul mușchilor extensorilor, cu precădere la membrele inferioare; - limitarea ariei de explorare a mediului înconjurător. b) Poziția de decubit ventral impune o urmărire mai atentă a pacientului, deoarece poate determina unele dificultăți, cum ar fi: - hiperextensia coloanei cervicale; - proiectarea înainte a mandibulei; - senzație
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a mandibulei; - senzație de opresiune la nivelul cuștii toracice; - accentuarea lordozei lombare, ca urmare a basculării anterioare a bazinului. Aceste dificultăți pot apărea atunci când pacientul este plasat în mod incorect sau când există un dezechilibru tonic între mușchii flexori și extensori ai bazinului. Poziția de decubit ventral prezintă următoarele avantaje: - efortul muscular solicitat este minim; - asigură extensia bazinului și a picioarelor, ceea ce reduce contractura musculaturii flexorilor de la nivelul bazinului; - facilitează relaxarea musculaturii solicitate de poziția șezând. Poziția de decubit ventral prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
amplitudine din ce în ce mai mare, pe măsura creșterii treptate a masei și forței musculare. Pumnul și mâna Reeducarea mâinii este inseparabilă de cea a pumnului, întrucât orice leziune sau deformare de la nivelul pumnului influențează în mod nefavorabil prehensiunea. Este cunoscut faptul că extensorii pumnului acționează sinergic cu flexorii degetelor, iar flexorii pumnului sunt sinergici cu extensorii degetelor (Leroy et al., 2003). La nivelul pumnului, mișcările pot fi de flexie-extensie, abducție-adducție (înclinare radială și cubitală) și circumducție. La nivelul mâinii, mișcările pot fi de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și mâna Reeducarea mâinii este inseparabilă de cea a pumnului, întrucât orice leziune sau deformare de la nivelul pumnului influențează în mod nefavorabil prehensiunea. Este cunoscut faptul că extensorii pumnului acționează sinergic cu flexorii degetelor, iar flexorii pumnului sunt sinergici cu extensorii degetelor (Leroy et al., 2003). La nivelul pumnului, mișcările pot fi de flexie-extensie, abducție-adducție (înclinare radială și cubitală) și circumducție. La nivelul mâinii, mișcările pot fi de flexie și extensie a fiecărei falange, precum și de abducție și adducție a degetelor
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
adversarul să depășească linia trasată pe sol doar cu călcâiele pentru ca obține un punct. În timpul luptei, se pot îndoi picioarele din genunchi, pentru a avea mai multă forță, dar nu este permisă ridicarea șezutei de pe sol. Lupta dezvoltă forța mușchilor extensori ai membrelor inferioare, precum și a musculaturii spatelui. Exercițiul are la origine apărarea la lupta la sol. Variantă Jocul are același scop, dar adversarii pot împinge și cu brațele, deoarece sunt în poziția așezat, cu sprijin pe brațe. Astfel jucătorii se
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
flexoare permanente la șold este psoasul mare. Măsurile de prevenire a dezvoltării tonusului crescut în mușchiul psoasul mare trebuie inițiate din primele stadii ale SM, prin folosirea poziției culcat cu fața în jos și prin stimularea contracției active a mușchilor extensori ai șoldului. Când este descoperită o contracție a mușchiului, acesta poate fi întins prin extinderea în mod pasiv a șoldului afectat. La manevrele de extindere trebuie avut grijă ca șira spinării în poziția ei lombară să rămână într-o lordoză
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dezvoltării contracției flexorilor (în flexie) la nivelul șoldurilor. Pacientul poate încerca să câștige o nouă stabilitate prin fixarea trunchiului și blocarea genunchilor în hiperextensie. Pentru corectarea acestor posturi anormale, fizioterapeutul trebuie să orienteze tratamentul spre reeducarea mai întâi a mușchilor extensori ai șoldului. Ulterior, trebuie stimulată înclinarea pelviană anterioară. Aceste două exerciții pot fi încercate într-o poziție de îngenunchere mare, înante de se ridica în picioare, dacă pacientul pare prea instabil și se teme de cădere. Când pacientul a obținut
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
să reacționeze la toate dezechilibrele provocate de mișcarea calului la pas. Deasemenea se produce o ameliorare în schema de mers. Aceasta pare logic, din moment ce se obține o destindere mai ales la nivelul mușchilor membrelor inferioare, cum ar fi rotatorii interni, extensorii și adductorii. Această ameliorare nu se vede imediat după ședință, oboseala ascunzând rezultatele. Studiile făcute vorbesc de o ameliorare a spasticității și astfel de o ameliorare a schemei de mers pe termen lung. Așezarea pe cal se face fie într-
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de oase ale masivului carpian; -două fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa]ete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunahiulară cu: -fa]ă posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor deaetelor; -fe]e laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; -maraini anterioară, internă, externă. Extremitatea inferioară (caput), diaitală are forma unui cap turtit în sens transversal fiind mai proieminentă anterior. Prin intermediul acesteia se realizează articularea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superioară ce face corp comun cu osul; -ofață inferioară articulară pentru trohleea astragaliană la care se pun în evidență: - creasta antero-posterioară ce corespunde gâtului trohleei; două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; -ofață anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; -ofață posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; -o față externă (incizura fibularis) ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; -o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă (malleolus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe marginea posterioară a feței articulare radiale, iar inferior pe semilunar, piramidal. Fibrele acestui ligament se continuă cu cele ale ligamentului dorsal al carpului. Raporturile articulației cu structurile anatomice învecinate sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE (articulations intercarpeae) Cele 8 oase carpiene așezate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulară care este mai subțire și foarte strânsă pe laturi în timp ce în partea anterioară și posterioară este mai laxă dar, în același timp, și rezistentă. Tendoanele mușchilor extensori aderă intim la capsulă astfel încât aceasta nu este prinsă între oase în timpul mișcărilor. Ligamentele colaterale ale articulației sunt reprezentate de: - liaamentul lateral radiază de la maleola laterală la oasele tarsiene; este format din: - liaamentul talo-fibular anterior (lia. talofibular anterius), - liaamentul calcaneo-fibular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. Raporturi: - fața posterioară: este acoperită de piele și de fascia antebrahială, la nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece pe sub retinaculul extensorilor; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul auricularului. Acțiunea: - extensor: al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea proximală, a falangei proximale pe metacarp și a mâinii pe antebraț, - adductor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiului sunt cu articulația cotului. Acțiunea este de extensie a antebrațului pe braț. Inervația provine din nervul radial. - fața posterioară a ulnei, - membrana interosoasă a antebrațului. Inserția terminală este pe baza primului metacarpian. Raporturi: - în vecinătatea articularei radio-carpiene încrucișează musculatura extensorilor radiali ai carpului. Acțiunea: - abductor al policelui și al mâinii, - sinergică cu a flexorilor. Inervația din ramura radială din nervul interosos posterior. MUȘCHIUL EXTENSOR SCURT AL POLICELUI (m. extensor pollicis brevis) Originea este pe: - fața posterioară a ulnei, MUȘCHIUL EXTENSOR
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pollicis longus) Originea este pe: - membrana interosoasă, - 1/3 mijlocie a feței posterioară a ulnei. Inserția terminală este pe falanga distală a policelui. Raporturi: tendonul mușchiului merge inițial alături de cel al mușchiului scurt extensor al policelui pentru ca proximal de retinaculul extensorilor să se despartă de acesta pentru ca apoi să I se alăture în dreptul bazei metacarpianului I. Astfel, se formează un spațiu denumit “tabachera anatomică” în care se găsesc tendoanele mușchilor scurt și lung extensor radial al carpului și artera radială. Acțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
scurt extensor radial al carpului, - planul profund: mușchiul supinator. MUȘCHIUL BRAHIORADIAL (m. brahioradialis) Origine: - marginea lateral\ a humerusului, - septul intermuscular lateral al brațului. Inserția terminal\ este la baza procesului stiloid al radiusului. Raporturi: - este acoperit de fascia antebrahial\; - acoper\ mușchii: extensorii radiali ai carpului, rotundul pronator și radiusul; - marginea radial\ are raporturi cu ramura superficial\ a nervului radial și cu vasele radiale; - este încrucișat de tendoanele mușchilor lung abductor al policelui și extensor scurt al policelui. Acțiunea: - flexor al antebrațului pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
radial prin ramura sa profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]