KorAP: Find »[drukola/base=extensor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 7 >

164 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

pe marginea posterioară a feței articulare radiale, iar inferior pe semilunar, piramidal. Fibrele acestui ligament se continuă cu cele ale ligamentului dorsal al carpului. Raporturile articulației cu structurile anatomice învecinate sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE (articulations intercarpeae) Cele 8 oase carpiene așezate

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulară care este mai subțire și foarte strânsă pe laturi în timp ce în partea anterioară și posterioară este mai laxă dar, în același timp, și rezistentă. Tendoanele mușchilor extensori aderă intim la capsulă astfel încât aceasta nu este prinsă între oase în timpul mișcărilor. Ligamentele colaterale ale articulației sunt reprezentate de: - liaamentul lateral radiază de la maleola laterală la oasele tarsiene; este format din: - liaamentul talo-fibular anterior (lia. talofibular anterius), - liaamentul calcaneo-fibular

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. Raporturi: - fața posterioară: este acoperită de piele și de fascia antebrahială, la nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece pe sub retinaculul extensorilor; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul auricularului. Acțiunea: - extensor: al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea proximală, a falangei proximale pe metacarp și a mâinii pe antebraț, - adductor

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mușchiului sunt cu articulația cotului. Acțiunea este de extensie a antebrațului pe braț. Inervația provine din nervul radial. - fața posterioară a ulnei, - membrana interosoasă a antebrațului. Inserția terminală este pe baza primului metacarpian. Raporturi: - în vecinătatea articularei radio-carpiene încrucișează musculatura extensorilor radiali ai carpului. Acțiunea: - abductor al policelui și al mâinii, - sinergică cu a flexorilor. Inervația din ramura radială din nervul interosos posterior. MUȘCHIUL EXTENSOR SCURT AL POLICELUI (m. extensor pollicis brevis) Originea este pe: - fața posterioară a ulnei, MUȘCHIUL EXTENSOR

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
pollicis longus) Originea este pe: - membrana interosoasă, - 1/3 mijlocie a feței posterioară a ulnei. Inserția terminală este pe falanga distală a policelui. Raporturi: tendonul mușchiului merge inițial alături de cel al mușchiului scurt extensor al policelui pentru ca proximal de retinaculul extensorilor să se despartă de acesta pentru ca apoi să I se alăture în dreptul bazei metacarpianului I. Astfel, se formează un spațiu denumit “tabachera anatomică” în care se găsesc tendoanele mușchilor scurt și lung extensor radial al carpului și artera radială. Acțiunea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
scurt extensor radial al carpului, - planul profund: mușchiul supinator. MUȘCHIUL BRAHIORADIAL (m. brahioradialis) Origine: - marginea lateral\ a humerusului, - septul intermuscular lateral al brațului. Inserția terminal\ este la baza procesului stiloid al radiusului. Raporturi: - este acoperit de fascia antebrahial\; - acoper\ mușchii: extensorii radiali ai carpului, rotundul pronator și radiusul; - marginea radial\ are raporturi cu ramura superficial\ a nervului radial și cu vasele radiale; - este încrucișat de tendoanele mușchilor lung abductor al policelui și extensor scurt al policelui. Acțiunea: - flexor al antebrațului pe

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
radial prin ramura sa profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei continuată de fascia mâinii

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
fibros ce are inserția pe trapezoid, osul mare și navicular și ce formează un canal lateralpentru tendonul flexorului radial al carpuluiși altul medial, prin care trec nervul median și tendoanele flexorilor. Anterior față de retinacul trec vasele și nervul ulnar. Retinaculul extensorilor este sub formă dreptughiulară, așezat posterior și foarte subțire. De pe fața profundă se desprind septuri ce se inseră la nivelul fețelor posterioare ale epifizelor distale ale radiusului și cubitusului, ceea ce determină formarea unor tunele prin care alunecă tendoanele musculaturii extensorilor

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
extensorilor este sub formă dreptughiulară, așezat posterior și foarte subțire. De pe fața profundă se desprind septuri ce se inseră la nivelul fețelor posterioare ale epifizelor distale ale radiusului și cubitusului, ceea ce determină formarea unor tunele prin care alunecă tendoanele musculaturii extensorilor. Prezența celor două retinacule reprezintă un mijloc de contenție pentru tendoanele care trec spre mână. TECI FIBROASE ȘI SINOVIALE La nivelul articulațiilor metacarpo-falangiene tendoanele flexorilor superficial și profund trec prin tunelul osteo-fibros format de tecile fibroase ale degetelor mâinii și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și carpiene. Datorită acestui aspect anatomic orice infec]ie la nivelul policelui sau auricularului se poate propaga și la antebra]. Fa]a posterioară a fiecărei teci sinoviale este legată de tendoanele mușchilor flexori prin frâuri tendinoase. Tecile sinoviale ale mușchilor extensori sunt localizate pe fa]a posterioară a mâinii și depășesc retinaculul. Ele sunt pentru: - mușchii lung abductor și extensor scurt al policelui; - mușchii extensori radiali ai carpului; mușchiul lung extensor al policelui; - mușchii extensori ai degetelor și al indexului; - mușchiul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
fiecărei teci sinoviale este legată de tendoanele mușchilor flexori prin frâuri tendinoase. Tecile sinoviale ale mușchilor extensori sunt localizate pe fa]a posterioară a mâinii și depășesc retinaculul. Ele sunt pentru: - mușchii lung abductor și extensor scurt al policelui; - mușchii extensori radiali ai carpului; mușchiul lung extensor al policelui; - mușchii extensori ai degetelor și al indexului; - mușchiul extensor al degetului mic; - mușchiul extensor ulnar al carpului. MUȘCHII MÂINII (musculi manus) Mușchii mâinii se grupează în trei loje: eminen]a tenară (ce

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
frâuri tendinoase. Tecile sinoviale ale mușchilor extensori sunt localizate pe fa]a posterioară a mâinii și depășesc retinaculul. Ele sunt pentru: - mușchii lung abductor și extensor scurt al policelui; - mușchii extensori radiali ai carpului; mușchiul lung extensor al policelui; - mușchii extensori ai degetelor și al indexului; - mușchiul extensor al degetului mic; - mușchiul extensor ulnar al carpului. MUȘCHII MÂINII (musculi manus) Mușchii mâinii se grupează în trei loje: eminen]a tenară (ce corespunde policelui), loja hipotenară (ce corespunde auricularului) iar între cele

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
degetelui respectiv. Raporturi: - sunt acoperiți la nivelul palmei de tendoanele mușchiului flexor profund al degetelor, de arcul arterial palmar superficial; - acoperă spațiile interosoase; - posterior au ligamentul transvers metacarpian; - anterior vasele și nervii colaterali ai degetelor. Acțiunea: - flexori ai primei falange, - extensori ai ultimelor două falange. Inervația: este din nervul - median pentru cei doi mușchi lombricali laterali, - ulnar pentru cei doi mușchi lombricali mediali. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși se gpsesc dispuși în spațiile interosoase; sunt 3 mușchi palmari și 4 dorsali. MUȘCHII

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
II, III, IV. Originea este pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Inserția terminală: se realizează printr-un tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv. Raporturi: mușchii sunt acoperiți de fascia profundă a mâini. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - adductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. MUȘCHII INTEROSOȘI DORSALI Originea este pe ambele metacarpiene care delimitează spațiul respectiv. Inserția terminală: - baza falangei distale, - pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - anterior sunt mușchii interosoși palmari

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
tendonul mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - anterior sunt mușchii interosoși palmari, arterele metacarpiene palmare, tendoanele lombricalilor și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
piciorului, - rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), - susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI MUȘCHII REGIUNII DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
tendoane. în traiectul descendent pe care-l urmează trec peste o serie de șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE PICIORULUI Aponevroza plantară (aponeurosis plantaris) prezintă trei porțiuni diferite: - porțiunea mijlocie este

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și ajunge la baza halucelui. Fascia plantară profundă se descrie peste oasele metatarsiene (primul și ultimul), spațiile interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate a pielii. Fascia extensorilor scurți este dispusă peste cei doi extensori scurți și peste artera dorsală a piciorului. Fascia interosoasă dorsală acoperă fața dorsală a metatarsienelor și interosoșii dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
profundă se descrie peste oasele metatarsiene (primul și ultimul), spațiile interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate a pielii. Fascia extensorilor scurți este dispusă peste cei doi extensori scurți și peste artera dorsală a piciorului. Fascia interosoasă dorsală acoperă fața dorsală a metatarsienelor și interosoșii dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr de 28 și sunt indepentente în majoritatea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911

descriau modelele momentelor articulare generate la șold, genunchi și gleznă. Ei au arătat că flexorii plantari au fost activați în timpul acestei faze de sprijin; are loc un schimb de acțiune a flexorului la acțiunea extensorului genunchiului, imediat după pășire, iar extensorii șoldului domină de la pășire până la faza de mijloc a aceleași faze. Accelerația și viteza maximă diferă nu numai din cauza direcției de aplicare a forței, dar și a originii acesteia. Studiile realizate de Mann și Sprague, 1980, Mann, 1981, dar și

VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
maximă diferă nu numai din cauza direcției de aplicare a forței, dar și a originii acesteia. Studiile realizate de Mann și Sprague, 1980, Mann, 1981, dar și Chapinan et al. 1984, privind evaluările cinematice ale performanței în sprint, arată că mușchii extensori ai șoldului ca “hamstrings și gluteals” produc forța musculară cea mai mare, concluzie stabilită prin analiza cinematică a mișcărilor articulațiilor șoldului, genunchiului și ale gleznei. În urma acestor studii, autorii au emis ipoteza că realizarea de sprinturi cu rezistență (încărcătură) va

VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
o rotare excesivă a șoldului și la o limitare a forței membrelor inferioare, ducând la o tehnică ineficientă și la o încetinire a fazei de accelerație. -o altă limitare tehnică a eficienței sprintului este o blocare a conducerii directe a extensorilor coapsei (gluteal și ischiocrurali) când atletul accentuează ridicarea genunchiului (flexia coapsei), în credința că o ridicare mai înaltă a genunchiului este importantă pentru performanța în sprint. M. Ae et al., 1992, într-un studiu realizat pe sprinteri, în proba de

VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
sprijin; - puterea de vârf a flexorilor plantari s-a produs în jurul valorii de 85% din faza de sprijin; - după 45% din faza de sprijin, predomină extensia membrului inferior când, RF și GAS au fost în stare să transfere energia de la extensorii șoldului la genunchi și de la extensorii genunchiului la articulația gleznei; - energia transferată de RF de la șold la genunchi a fost de 72,6 ± 14,5J, care de fapt reprezintă 34,4 ± 5,6% din lucrul net al articulației genunchiului; - transferul

VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]