229 matches
-
Și așa și era. Am acostat și i-am trecut prin față în speranța că va schița un gest. Nimic. Privea prin mine. Jignirea era prea mare. Mă chinuisem mult să fac toate fițele alea cu planșa, obosindu-mă până la extenuarea totală, și ea scruta zarea. Nu existam. M-am înfuriat groaznic, așa că m-am dus la ea și am întrebat-o cu tupeu: "Nu vă supărați, mai stați, că aș vrea să împachetez și eu plaja, să strâng lacul și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cealaltă. În fața traseelor grele, trebuie să apari tu și numai tu. Gândul că există cineva care te așteaptă și tremură pentru viața ta te face fricos, te face slab, te face dornic de căldură, atunci când mintea ți se pierde din cauza extenuării. Nimic În fața traseelor mari, decât voință. Nimic lăsat În urmă, nici cea mai mică părere de rău, dar nici cea mai mică bucurie. Când Îți prețuiești prea mult viața, o pierzi mai repede, și aceasta mai ales În alpinism. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
te salvezi cum știi din strânsoarea brațelor de piatră și cer. Chiar și mort, ea te iubește: greu vei putea fi smuls din trupul ei și transportat la mult omeneasca morgă. Mă chinuia setea. Mă chinuia o plăcere aproape sadică. Extenuarea mă făcea să gem de bucurie. Mi se părea că tot ce-mi fusese refuzat În viață mi se dădea acolo pe săturate. Oamenii erau departe. Numai printr-un efort de imaginație Îmi mai aduceam aminte de ei. 21 decembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fără Întoarcere, jocul de-a Înălțimea al mulțimii de semeni. El fusese alungat și rănit, pentru că le arătase tuturor cu degetul undeva, departe, Muntele din el. În cele din urmă, i-a fost dat pasului său mărunt ca, nebun de extenuare, să supună trufașul vârf. Și acum, sus, deasupra, singur, simțind că muntele cel adevărat rămăsese În urmă, culmea Muntelui din el nu i se arăta Încă nicăieri. Gerul Îi Înghețase pe obraz neputința din lacrimi. Copleșit, se așeză o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ar fi plăcut să fac dragoste. Ea dormea. Am stins lumina. Respira greu și zgomotos, ca un copil peste măsură de obosit sau ca un câine care visează. Dar vinul nu fusese bun, m-a făcut să-mi treacă repede extenuarea și acum eram din nou treaz și îmi simțeam gura încleiată și amară. M-am lipit de Italia încetișor, să n-o trezesc. Era a mea, va fi pentru totdeauna. Razele de lună îi luminau chipul care apărea crispat, uimit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
David. Acuzația era justificată, deși atunci o negasem. Dar acum aveam să îndrept lucrurile. Și nu pentru că aș fi crezut în viața de apoi. Mă țineam de balustradă în timp ce mă târam sus pe trepte, până la peron. Picioarele îmi erau grele. Extenuarea îmi apăsa umerii și îmi făcea mâinile să tremure. Cu ani în urmă, doctorul se înșelase cu privire la tremurăturile mele. Nu fuseseră psihosomatice. Dar avusese dreptate cu privire la mine. Nu puteam trăi singur afară. Am ajuns la capătul treptelor și am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
să-mi găsesc rujul Înainte de a intra În lift. Care e treaba? Părea atât de obosit, așa bătut de soartă, Încât am simțit un val de simpatie pentru el. Pe urmă Însă am simțit că mi se taie picioarele de extenuare și, colac peste pupăză, mi-am amintit cum arăta Lily când tâmpiții lui de amici o Întrebau dacă Îi făcuse plăcere să privească doar, sau ar fi vrut să se alăture partidei de sex, așa că mi-am pierdut sângele rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
merită riscul. Stai un pic, mă duc eu să-ți aduc ceva. Și-a Înhățat portofelul și a ieșit din birou. După nici patru secunde am văzut-o pe Miranda venind pe hol. Orice gând la amețeală, sau foame, sau extenuare a dispărut În clipa În care am i-am văzut fața crispată și Încruntată și am zburat de pe scaunul meu să Îi pun tava pe birou Înainte de a mă zări. Am aterizat la loc pe scaunul meu cu capul Învârtindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
entuziasmată Îmi secătuise ultimele resurse de energie. Nu‑mi amintesc cum m‑am urcat În mașină, nu‑mi amintesc drumul spre casă și dacă i‑am dat bună ziua sau nu lui John Fisher‑Galliano În holul clădirii. În afara unei profunde extenuări, până la os, care Îmi provoca o durere aproape vecină cu plăcerea, singurul lucru pe care mi‑l amintesc a fost că m‑am simțit ușurată când am văzut că ușa camerei lui Lily era Închisă și nu străbătea lumină pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să‑mi dictezi tu ceva În engleză și să‑l pun eu pe Monsieur Renaud să traducă, OK? Începe. Sunt gata. Vocea mea Își recâștigase ceva Încredere, dar abia eram În stare să țin pixul În mână. Combinația de stres, extenuare și foame făcea să am dificultăți În a‑mi concentra privirea pe hârtia cu antet de Ritz care era pe birou. — Andrea, ai baftă din nou. — Zău? Nu prea mă simt prea băftoasă În clipa asta, Briget. Sindrofiile astea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mai demnă de pe podium și abia după ce am ajuns la ușa din spate mi‑am dat seama că uitasem placheta. O angajată al consiliului a alergat după mine până În hol, unde mă prăbușisem pe o banchetă din cauza umilinței și a extenuării, și mi‑a Înmânat‑o. Am așteptat până când a plecat, după care am rugat un om de serviciu să Îl arunce. El a ridicat din umeri și l‑a pus Într‑un coș de gunoi. Cățeaua! am gândit eu, prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și mâinile lui pe spatele meu, când m‑a apropiat de el, făcuseră să mă simt mai vie decât În toate acele nesfârșite luni de când lucram la Runway, luni care fuseseră Încărcate doar de frustrare și umilințe și de o extenuare care Îmi amorțea trupul. Poate că de aceea făcea Lily ce făcea, am gândit eu. Bărbații, petrecerile, simpla bucurie de a‑ți da seama că ești tânără și că respiri. Abia așteptam să o sun ca să Îi povestesc totul. Miranda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
scărilor, cum urci din hol, cu fața În Întuneric. — Au oprit-o azi când a venit omul cu deratizarea să verifice țevile. Trebuie să fi atins comutatorul. —Trebuie să fac baie. Draga mea, fii rezonabilă. Vocea Îi e uscată de extenuare. Îi dau drumul acum și o să fie fierbinte În douăzeci de minute. —Acum. Trebuie să fac baie acum. —Kate... Se oprește, pare că vrea să spună ceva. Dar Își strânge doar buzele și se uită fix la mine, dând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
și am aruncat o privire În interiorul mașinii, din care răzbătea un miros stătut, la hărțile rutiere și la mănușile pentru condus de pe locul din dreapta, la ghidul turistic al Calabriei de pe polița din spate. Mă năpădi o senzație de pierdere și extenuare, ca și cum mi s-ar fi scurs tot sîngele din trup În timpul unei transfuzii eșuate. Nu-mi mai doream să respir și m-am așezat pe locul șoferului, cu picioarele pe podeaua garajului. Paula a Îngenuncheat lîngă mine, apăsîndu-mă cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
masivă ce se detașează ca o uriașă pată neagră în fulguiala deasă. Cu patul bine sprijinit în umăr, continuă să urmărească cu luneta armei cele trei siluete abia sesizabile care se mișcă furișat printre dărâmături. Ajuns aproape de stadiul perfid când extenuarea poate să devină mai puternică decât conștientizarea pericolelor, sublocotenentul Darie Novăceanu pășește cu greutate printre dărâmături, mânat doar de un singur gând să-și îndeplinească misiunea încredințată ca apoi să se întindă undeva jos, chiar și pe zăpadă și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dramatizat în opera ei, devine death, în încercarea, reușită de data aceasta, de sinucidere din 11 februarie 1963. În "Edge", penultima poezie, scrisă în februarie, Plath anunța că "The woman is perfected./ Her dead / Body wears the smile of accomplishment". Extenuarea după un efort creator considerabil s-a adăugat fără îndoială dezamăgirii conjugale, greutăților unei mame ce, într-o țară străină, își ajuta copiii să treacă prin cea mai grea iarnă a ultimilor o sută de ani, ducând la deznodământul nefericit
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ale „panicii” eului, imnul își destructurează spre final tiparele „tradiționale”, renunțând la ritmul ordonat și la muzica rimei, marcându-și căderea de tensiune și în semnul tipografic: ultima sintagmă, emblematică, „ORA CEAIULUI” e tipărită sub forma unei scări descendente, concretizând extenuarea discursului. „Artificiu tipografic”, cum spunea G. Călinescu, dar semnificativ (ca și altele) pentru atenția acordată de poet „formelor expresiei”. Observații similare s-ar putea face și despre, bunăoară, secvența a opta, imnică, dedicată oglinzilor, ce urmează același model constructivist. În
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
tinerească decât cel al persoanelor de aceeași vârstă care nu practică qigong. Să facem zilnic exerciții de menținere a formei. Exercițiile fizice Întârzie mult procesul de Îmbătrânire, În special exercițiile chinezești de menținere a formei, care sunt ușoare și Împiedică extenuarea. De fapt, cea mai mare parte a declinului fizic de care suferă persoanele mai vârstnice Își are rădăcinile nu În vârstă, ci În simpla folosire inadecvată a minții și trupului. Nu mai există nici o Îndoială că exercițiile fizice regulate reprezintă
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
a șefului, sau șefilor, cu anumite moduri de manifestare și de comportament din partea colegilor, dar și cu provocările venite din îndeplinirea în mod corespunzător a sarcinilor primite. De aceea, putem vorbi despre o fază de apărare, urmată de una de extenuare (epuizare), în ceea ce privește manifestarea stress-ulu profesional. Sigur că, instinctiv, ne apărăm atunci când snntem ,,agresați” de către persoane sau lucruri din jur și putem, sau nu, ca în perioada de muncă să ne revenim la starea normală. Nu este recomandată riposta dură, descărcarea
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
Cardiologie pentru o evaluare cât mai realistă a riscului terenului cardio-vascular , în funcție de gravitatea maladiei, elabora următoarea clasificare a gradelor de risc. Gradul I ( NYHA 1) • Afecțiune cardiacă fără diminuarea capacității funcționale a organismului . • Solicitarea fizică și psihică nu duce la extenuare, aritmii, dispnee, criză de angor pectoris. • Prognosticul este bun . Gradul II ( NYHA 2) • Afecțiune cardiacă însoțită de o ușoară diminuare a capacității funcționale a organismului . • Solicitarea fizică și psihică, excesele duc la extenuare, aritmii, dispnee, criză de angor pectoris. • Prognosticul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Solicitarea fizică și psihică nu duce la extenuare, aritmii, dispnee, criză de angor pectoris. • Prognosticul este bun . Gradul II ( NYHA 2) • Afecțiune cardiacă însoțită de o ușoară diminuare a capacității funcționale a organismului . • Solicitarea fizică și psihică, excesele duc la extenuare, aritmii, dispnee, criză de angor pectoris. • Prognosticul este bun dacă pacientul este tratat corespunzător. Gradul III ( NYHA 3) • Afecțiune cardiacă însoțită de limitarea accentuată a capacității funcționale a organismului . • În stare de repaus pacientul nu prezintă simptome de boală dar
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
comportamentului unei persoane, iar pe termen lung poate afecta În mod serios sănătatea fizică și psihică a omului (distres-ul). Cercetările recente asupra consecințelor stresului cronic la locul de muncă au impus În literatură un nou concept și anume sindromul de extenuare - “burnout” („a arde complet”), caracterizat prin epuizare emoțională, fizică și mentală și determinat de implicarea pe termen lung În situații solicitante emoțional. Acest concept este utilizat tocmai pentru a insista asupra acelor situații În care individual apare consumat, slăbit de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
atenția părinților și dacă se joacă liniștit, nu doar când greșește. - Părinții extenuați nu pot fi un sprijin pentru copiii lor! Este bine de știut de către părinți că trebuie în primul rând să se protejeze pe ei pentru a evita extenuarea. Nu trebuie să fie un părinte prea bun, protejând copiii de consecințele acțiunilor lor. Aceștia trebuie lăsați să-și asume responsabilitățile pentru greșelile făcute. Nu trebuie în permanență să fie preocupați de ce gândesc alți oameni și adoptată o strategie de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Ramona Chinan () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93084]
-
manifestare a lui (virulente sau mai puțin virulente), fapt care face ca noțiunea de fază să fie oarecum confuză. Apoi, există unele inconsistențe între fazele de evoluție ale burnout-ului și succesiunea manifestărilor celor trei dimensiuni. De pildă, în faza 6 extenuarea emoțională este crescută, deși nivelul nerealizării personale este scăzut. Or, ca precursor al epuizării emoționale, acesta ar fi trebuit să fie crescut. La fel, în faza 7 extenuarea emoțională are un nivel înalt de manifestare, în timp ce depersonalizarea are un nivel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
burnout-ului și succesiunea manifestărilor celor trei dimensiuni. De pildă, în faza 6 extenuarea emoțională este crescută, deși nivelul nerealizării personale este scăzut. Or, ca precursor al epuizării emoționale, acesta ar fi trebuit să fie crescut. La fel, în faza 7 extenuarea emoțională are un nivel înalt de manifestare, în timp ce depersonalizarea are un nivel scăzut. Transpare și ideea absolutizării rolului epuizării emoționale în detrimentul celorlalte două dimensiuni. În final, s-a reproșat și faptul că modelul prevede prea multe faze, trei sau patru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]