508 matches
-
deținerea acestuia. ... 23. În același timp, Curtea constată că încetarea mandatului de primar, prin modalitatea prevăzută de textul de lege criticat, nu încalcă libertatea de exprimare a persoanei fizice care a deținut o asemenea funcție. Astfel, libertatea de exprimare presupune exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credințelor religioase sau a creațiilor de orice fel și se află în strânsă legătură cu libertatea de asociere care reprezintă forma de manifestare colectivă a acesteia. Or, prevederile art. 160 alin. (1
DECIZIA nr. 543 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279407]
-
numai astfel ea poate fi înțeleasă de fiecare după puteri și apoi pusă în practică după împrejurări: „Munca susținută și neîncetată tâmpește, trivializează și impersonalizează”; „Munca adevărată, care ar fi o activitate de continuă transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de ieșire din centrul ființei”; „Munca în exces dezumanizează, de aceea e imperativ să vedem munca cel mult ca pe un rău necesar, ce trebuie evitat sau scurtat ori de câte ori avem ocazia, dacă vrem să ne păstrăm integritatea fizică și sănătatea
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
să îl ajute să-și exprime trăirile și emoțiile. Nu este doar o simplă pasiune, caricatura este cea în care investește totul pentru a transmite publicului anumite mesaje, gânduri și chiar sentimente, precum bucuria sau revolta. Este un mod de exteriorizare. „Caricatura înseamnă foarte mult pentru mine. Este modul prin care eu mă prezint, este cartea mea de vizită. Caricaturile mele reprezintă un puzzle care cuprinde convingerile mele, bucuriile, tristețile, încrâncenările. Este modul prin care pot lua atitudine și, totodată, să
COSTEL PĂTRĂŞCAN, ÎNTRE PAMFLET ŞI CARICATURĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374363_a_375692]
-
mine o frică în stare latentă, nu știu de ce și ptr. ce dar e un chin - la început mă întrebam - de e oare din cauza neîncrederii, dar nu e, acesta-i alt capitol neclasat încă în procesul aprofundării și totodată a exteriorizării gîndurilor mele.Vreau să spunem cît mai multe lucruri sincere despre noi dacă se poate totul - dar imi apar vorbele spuse de ... de atunci - poate că șunt emotiv sau e un început de agonie dar nu a lipsei de agonia
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
putea ține de o bară! Așezați ca sardelele, toți tăceau impasibili, pradă, parcă, asteniei de toamnă încă nesosite, precum și stress-ului diurn. Parcă-s în transă, gândi Mira. Să fi pulverizat prin orificii neștiute ăștia de la METROREX substanțe halucinogene ca să diminueze exteriorizări nedorite ale potențialilor nemulțumiți de condițiile oferite?! Doamne, își zise, nu am minte! Cum să...? Dar imaginația frânse elanul rațional. Nu atenuaseră, ci chiar anulaseră orice reacție! Așa se întâmplase, probabil, cu liceanul tolănit pe bancheta din fața ei și dinspre
CAPITOLUL 1 (PARTEA A DOUA) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374935_a_376264]
-
temeri și o mentalitate formată în câteva zeci de ani de existență, condus de principii clădite în urma experiențelor avute. Dacă ești superficial, devine ușor să-l acuzi pe celălalt privind din punctul tău de vedere și ținând cont doar de exteriorizările lui, îmi ziceam, pierdută în labirintul gândurilor, alertată de speculații de orice fel. Nu doream să cad în păcatul acesta, încercam din răsputeri să-l înțeleg, cu speranța că voi afla ce l-a determinat să se comporte astfel. Nu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
bunul simț al românului, calități preponderente cândva, la curățenia și înnobilarea sufletelor, măcar de acum înainte, după o pauză de aproape, în curând ... un secol. Pentru a evita să arunci gândurile urâte în fața celorlalți, întâi trebuie să realizezi că această exteriorizare este nepotrivită, să simți și să ai puterea de a da dovadă de o tărie de caracter - abținerea. Să nu arunci cu pietre în apele care se vor limpezite! Să vorbești când trebuie și ce trebuie. În rest, tăcere! Tocmai
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
mine o frică în stare latentă, nu știu de ce și ptr. ce dar e un chin - la început mă întrebam - de e oare din cauza neîncrederii, dar nu e, acesta-i alt capitol neclasat încă în procesul aprofundării și totodată a exteriorizării gîndurilor mele.Vreau să spunem cît mai multe lucruri sincere despre noi dacă se poate totul - dar imi apar vorbele spuse de ... de atunci - poate că șunt emotiv sau e un început de agonie dar nu a lipsei de agonia
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
pe măsură ce micuții cresc, ei se pleacă dinaintea lor. E în firea lucrurilor să se petreacă așa. Bunicii se fac mai mici, pe măsură ce nepoții cresc și se înalță, devenind oameni. Alegând versul clasic, muzical, cu rezonanță plăcută, cu eufonie perfectă, cu exteriorizări pe măsura priceperii celor cărora le este adresată, Vera Crăciun a reușit să creeze un cadru specific lumii copiilor, gradului de înțelegere și stilului direct, interactiv care-i atrag atât de mult pe cei mici, descoperindu-le o lume în
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345975_a_347304]
-
și de la o zi la alta. Și, indiferent ce mesaj transmit „cuvintele încrucișate”, mesajul de fond este mereu același: o viață de om. Ca un cântec de sirenă, ca o melodie de fundal, lectura revarsă peste noi cursul unei ființări, exteriorizarea angoasei unei treceri prea scurte, protestul și sfidarea unei detenții nesolicitate. Când îți asumi o sarcină nedorită, o înfrunți cu mijloacele limitate pe care le ai la dispoziție, perseverând într-un continuu exercițiu de distanțare. Prețul energiei consumate, riscul unei
TAINA SCRISULUI (39) – EXPLICAŢIA EXPLICĂRII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346520_a_347849]
-
de vânt,/ Un gând, ce mă purta vibrând./ Te căutam, te căutam,/ Zbor lângă dor adăugând./ Te căutam. Și-mi petreceam/ Eternitatea căutând...” (p. 490). Treapta a IV-a, Adâncul. Nimicirea, Abaddon, este consacrată discontinuităților, accidentalului care se manifestă la exteriorizarea interiorității, în căutarea alterității pe paradigma mundană a Sinelui: „...acum, pe treapta a IV-a, intervine ȘOCUL la contactul cu EXTERIORITATEA. Cu anecdotica Samsarei. Acum are loc cunoașterea fenomenală, la suprafață, a Samsarei. Cunoașterea stării de spirit numită Samsara”, confirmă
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
spiritului visător, ca principiu natural al naturii indienilor, trebuie determinat mai îndeaproape. În vis, individul încetează de a se ști pe sine, ca acest ceva, excluzându-se față de obiecte. În stare trează, eu exist pentru mine, iar restul este o exteriorizare ce mi se opune în mod clar, așa cum mă opun eu [...]. În vis, dimpotrivă, lipsește această separație“. MUTAȚIA METAFIZICĂ ÎN TIMP a) Răsturnarea cronologiei (actualizarea trecutului, retrogresiunea prezentului), în: Domnișoara Christina, prima lucrare a lui Mircea Eliade în care fantasticul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
învățământului cu nevoile de perspectivă ale societății noastre, și-au exprimat intenția de a se adresa cu memorii conducerii de partid și de stat. În județele pe raza cărora funcționează instituțiile de învățământ cu limba de predare maghiară, comentariile sunt exteriorizare sub forma unor manifestări cu caracter naționalist. Măsurile de tehnicizare a învățământului a învățământului sunt considerate ca făcând parte dintr-o pretinsă acțiune de deznaționalizare și asimilare a maghiarilor din România. În cercurile unor intelectuali de naționalitate maghiară, care susțin
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
instanțe de judecată. O persoană nu poate săvârși ceva imoral având conștiința că e moral, dar poate săvârși ceva ilicit, având conștiința că e licit. Ordinea juridică socială este asigurată de interiorizarea sensurilor licitului, ordinea morală socială este asigurată de exteriorizarea datoriei de către agenții morali. În primul caz, interesul individului se împlinește în cadrul interesului general, în al doilea caz binele general se realizează prin desăvârșirea binelui individual"102. Atunci când spunem că o persoană poate săvârși ceva ilicit crezând că este licit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și morala au ca scop socializarea indivizilor, nu înseamnă că cele două domenii nu se deosebesc. Deosebirea nu constă în faptul că morala este o simplă intenție interioară, iar dreptul rămâne în exterioritate, ci ea constă în faptul că în exteriorizare actul moral autentic trebuie să rămână pur individual 2. În epoci diferite, teoriile care au dezbătut relația dintre aceste două domenii au variat de la un pol în care dreptul era identificat cu morala la un altul în care i se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
limba latină, onus, oneris, care înseamnă sarcină. 74 A se vedea în acest sens, I. Craiovan, op. cit., pp. 212-215, R. Stancu, op. cit., pp. 44-48, N. Popa, op. cit., pp. 156-159; acestor trăsături unii autori la adaugă caracterul tipic, faptul că vizează exteriorizarea conștiinței și caracterul public, a se vedea D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., pp. 212-214. 75 Anders Wedberg, Probleme ale analizei logice a științei dreptului, în vol. Norme, valori, acțiune, traducere de S. Vieru, D. Stoianovici, p. 320
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a viziunii fragmentare pe care o au preșcolarii, în general; în plan extralingvistic: * pe lângă mimica expresivă, se remarcă valorificarea gesturilor substitutive (prin care copilul descrie ceea ce nu numește: de exemplu, o acțiune, o stare etc.: ,,vântul [+ gest: mișcarea crengilor]"), afective (exteriorizare a unor trăiri, stări de spirit de exemplu, îmbrățișarea mamei, a unei jucării, aruncarea unui obiect etc.), respectiv indicative (cel mai frecvent asociate deicticelor verbale: ,,aici [+ gest de indicare cu degetul]", ,,băiatul acela [+ gest de indicare cu degetul]" etc.). În ceea ce privește
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dirijate se constituie și într-o modalitate de activizare a vocabularului copiilor preșcolari, în acord cu tema avută în vedere, precum și de nuanțare, îmbogățirea a nivelului lexical/semantic al comunicării, în condițiile în care ,,experiența", în general, presupune și transmitere/exteriorizare de gânduri, sentimente. De asemenea, experiența dirijată se constituie și în pretext al plasării copiilor de vârstă preșcolară în situații reale sau (re)create (simulate) de comunicare, de unde și necesitatea adaptării la statutul impus de astfel de contexte comunicative adaptare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
la grupa mare și pregătitoare), cu rol în: * formarea/fixarea comportamentului de receptor/emițător de mesaje orale la copilul preșcolar; * stimularea capacității de exprimare independentă, a inițiativei comunicative, a răbdării ascultării, a ascultării active; * facilitarea, pe de o parte, a exteriorizării de gânduri, sentimente, judecăți de valoare și, pe de altă parte, a raportării la opiniile interlocutorului; * formarea/exersarea unei exprimări coerente, fluente, expresive; * activizarea și dezvoltarea potențialului intelectual al copiilor; * asimilarea, fixarea, (re)sistematizarea, evaluarea anumitor cunoștințe, de unde și delimitarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mai diverse: * valorificarea unor teme accesibile copiilor de vârstă preșcolară, reflectând realitatea propriu-zisă prin elemente cunoscute de către copii sau care sunt actualizate tocmai prin povestire , precum și ,,realitatea" ficțiunii (o altfel de realitate, existentă în creațiile literare sau ca formă de exteriorizare a gândurilor, trăirilor copiilor, care devin ei înșiși, prin povestire, creatori) vezi mai jos distincția dintre povestirea educatoarei (având ca premisă date reale, elemente create de educatoare sau elemente din literatura pentru copii) și povestirea copiilor (reflectând, de asemenea, fie
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vezi și cazurile în care copilul manifestă reținere în a se manifesta verbal, cadrul didactic fiind cel care trebuie să creeze o atmosferă favorabilă comunicării/autocomunicării, stimulativă pentru copii din punctul de vedere al valorificării limbajului ca formă de exprimare/exteriorizare 276 a gândurilor, sentimentelor). Plasarea copilului preșcolar în ipostaza de codificare a mesajului implică alegerea de către acesta a elementelor codului cunoscut, astfel încât acestea să poată fi decodate de către interlocutorul adult sau copil (de aici și situațiile în care copilul nu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în Etica protestantă și spiritul capitalismului, o conotație religioasă: ea reprezintă munca profesională ca singurul mijloc de a dobândi siguranța stării de grație, a "poziției" lumești care să fie în acord cu grația divină. Vocația apare, în mediile protestante, ca exteriorizare a credinței potrivit căreia, neștiut de nimeni, Dumnezeu împarte grația și mântuirea; ea este o exteriorizare ce devine, prin raționalizare (conștientizare perpetuă a sensului divin al vieții omenești), muncă profesională. C. Rădulescu-Motru citează lucrarea lui Max Weber pentru a ilustra
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de a dobândi siguranța stării de grație, a "poziției" lumești care să fie în acord cu grația divină. Vocația apare, în mediile protestante, ca exteriorizare a credinței potrivit căreia, neștiut de nimeni, Dumnezeu împarte grația și mântuirea; ea este o exteriorizare ce devine, prin raționalizare (conștientizare perpetuă a sensului divin al vieții omenești), muncă profesională. C. Rădulescu-Motru citează lucrarea lui Max Weber pentru a ilustra ideea că faptele religioase ca și cele morale, intelectuale etc. nu sunt doar "manifestări sentimentale", ci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
receptori, pentru a da curs, aproape agonic, strigătelor lui Zarathustra. O astfel de decepție se poate converti În ceva pozitiv, dar la un alt nivel și printr-o altă stilistică ideatică, cu condiția ca energiile paideice să se consume prin exteriorizare generoasă către alții, și nu prin interiorizare individualistă, paralizantă. Trădarea discipolului poate surveni prin simpla sa decuplare de la actul formării, printr-o fugă iresponsabilă - pe care o va regreta poate mai târziu - sau printr-o poziționare ce supralicitează egocentrismul, nevrotismul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
permit găsirea unor răspunsuri convenabile, prin identificarea agenților răului și a mecanismelor de contracarare; b) exprimarea unor sentimente profunde: discursul despre vrăjitorie, precum și acțiunea vrăjitorului și a clienților săi constituie (i.e. sunt trăite ca) niște metafore, un mod indirect de exteriorizare a stărilor personale; c) canalizarea unor conflicte: pulsiunile agresive ale indivizilor sunt Îndreptate către aceste categorii, și nu către alte structuri sociale; d) exteriorizarea unor fantasme legate fie de viața socială (aspirațiile de putere, frustrările În față nereușitelor sau suferințelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]