1,958 matches
-
lirica lui Blaga și profesorul Bazil Munteanu din Franța, România se află sufocata în ceață obsedantului deceniu în care au pierit majoritatea elitelor și valorilor neamului nostru. Când aceștia nu erau lichidați în închisori sau în lagărele cu regim de exterminare, erau ostracizați și marginalizați cu interdicție de a semna lucrări tipărite, baându-li-se astfel calea spre public, în detrimentul generațiilor tinere care nu le-au cunoscut opera și nu în ultimul rând în detrimentul prestigiului țării noastre. Autoritățile comuniste de la București au obstrucționat
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
istoriei păgâne asupra așezării și vieții oamenilor este inexorabilă. Încă din 1949 se petrec lucruri nemaiauzite, terifiante în această rezervație umană, un poligon de testare. Lucrători de securitate, informatori, activiști, apar la rampă ca semn al declanșării unui război de exterminare a satului tradițional. Un război ce se va perpetua în anii '90, când lumea se va schimba, mai ales catagrafic și demografic, prin dispariția bătrânilor și în special a celor șase piloni ai romanului. De care aflăm la începutul cărții
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
vechi bolșevic, Aleksandr Nikolaevici Șelepin care, între anii 1952-1958, funcționează ca prim-secretar al C.C. al Komsomolului, iar în perioada 1958-1961 ajunge președintele Comitetului Securității Statului (KGB)... Născut în 1918, Șelepin moare după 1981, fără a se preciza cauza decesului (exterminare, moarte naturală etc.). În schimb, nu se pomenește nici un cuvînt cu privire la "firul roșu" care, în urmă cu cîțiva ani, după anumite socoteli - din fericire eșuate - ar fi trebuit să înnoiască legăturile speciale, secrete, între București (Cotroceni) și Moscova (Kremlin). De
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
și teoriile lui Marx, nu numai că nu era criminală ca atare, ci pornea inițial de la principii nobile, umaniste și progresiste, care au fost pervertite ulterior în practica socială, pe cîtă vreme nazismul nu putea invoca nici o tradiție filozofică respectabilă, exterminarea rasială devenind pentru el o tehnologie și un scop în sine, cu justificări incomprehensibile dincolo de ura furibundă și primitivă a unor anti-oameni (nu folosesc cuvîntul "monștri" pentru că am în minte teoria Hannei Arendt despre "banalitatea răului", despre un Eichman, funcționar
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
Arendt, Raymond Aron sau François Furet au făcut și ei comparații între cele două sisteme, identificate ca forme de totalitarism ale căror trăsături comune au încercat să le evidențieze. Dintre acestea, am putea menționa opțiunea pentru înregimentare, obediența necondiționată și exterminare; pentru colectivism și antiindividualism; pentru naționalism furibund însoțit de un sălbatic antisemitism declarat și emblematic la naziști, vagamente voalat sub o frazeologie lozincardă și mincinoasă dar îndeajuns de criminal și el la comuniști; de asemenea, opoziția față de regimul parlamentar autentic
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
comparației echivalează oare cu semnul egalității dintre diferitele feluri de genocid? Între deportarea, torturarea, arderea de vii a unor oameni la Auschwitz și uciderea altora prin spînzurare, înfometare, bătaie, tortură, tratamente psihiatrice și mucegăirea în temnițe, penitenciare și lagăre de exterminare secrete? Chiar dacă nu, chiar dacă semnificația lor istorică și politică nu este nici ea identică, pe plan moral, ca și în planul codului penal, ele pot fi echivalente și merită aceeași condamnare. E normal ca cei care au suferit să-și
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
de aur pe copertă, excursii în patria sovietică și în întreg lagărul socialist și nu numai și multe alte avantaje și facilități. În tot acest timp, floarea intelectualității românești era închisă în temnițele comuniste și supusă la un regim de exterminare și spălare a creierelor. Dacă în pușcării spălarea creierelor era în sarcina călăilor de partid și de stat, în viața civilă (observați că evit să scriu liberă) această misiune au îndeplinit-o, între alții, poeții de partid și de stat
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
și poliția păstrătorii ordinii de drept. S-au mai uitat o groază de fapte și de adevăruri, dar uitarea s-a petrecut dureros, iar "meritul" pentru uitare era întotdeauna, până la capăt, până în 1989 un simbolic blid de linte, o căpătuială. Exterminarea elitei politice a fost răsplătită cu unanimitatea Marii Adunări Naționale și cu 99% "victorie în alegeri". Exterminarea fizică sau publică a elitei intelectuale a fost reăsplătită cu Academia R.P.R. ori cu "nemuriri" în manuale școlare, ediții definitive și "opere alese
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
dar uitarea s-a petrecut dureros, iar "meritul" pentru uitare era întotdeauna, până la capăt, până în 1989 un simbolic blid de linte, o căpătuială. Exterminarea elitei politice a fost răsplătită cu unanimitatea Marii Adunări Naționale și cu 99% "victorie în alegeri". Exterminarea fizică sau publică a elitei intelectuale a fost reăsplătită cu Academia R.P.R. ori cu "nemuriri" în manuale școlare, ediții definitive și "opere alese". Uitarea s-a plătit cu "o mărire de 110 lei a alocațiilor, tovarăși" (mai țineți minte esența
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
vorbească într-un număr din "Familia" dedicat canonului că, peste ani, cînd lucrurile se vor fi schimbat foarte mult, bătăliile acestea dintre promoții sau generații ar putea părea derizorii. Oricum, lupta dintre nou și vechi nu trebuie să însemne neapărat exterminare. Istoria are, pînă la urmă, un sens conciliant. Ce va mai conta peste 500 de ani, să zicem (iertați-mi nebunia!), dacă poezia unui Nichita Stănescu, care reia tiparul modernității interbelice, rămîne prin ea însăși, dincolo de context, dincolo de metabolismul poeziei
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
suverană este forța dialogului. "Eu nu-l diabolizez pe celălalt, nu spun că celălalt e rău; eu am nevoie de el, am nevoie de dialog. Trebuie să știi să asculți și să te pui în locul celuilalt, în locul supraviețuitorului lagărelor de exterminare, în locul suferinței lui. Această fraternitate este indispensabilă: Trebuie să demolăm prejudecățile, să ne schimbăm ideile, dar în același timp să ne schimbăm și inimile." Choufani conduce la Nazaret o școală creștină la care pot participa și tineri de alte confesiuni
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
portrete, unul lui Noica și celălalt lui Iorga sau ține scurte prelegeri de istorie modernă occidentalului ignorant sau neinteresat îndeajuns de mult pentru a nu-și face păreri eronate (a se citi edulcorate) despre fenomenul comunismului. Marea amărăciune e că exterminările umane de durată și în secret, cu un caracter "realist" nu au impresionat, din păcate Europa, așa cum a făcut-o transparența nazismului: "Si l'on persiste dans la volonté, d'empêchér un Nuremberg du communisme, l'Europe ne sera pas
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
să mai observăm marea tragedie la nivel de țară? Cu niște conducători pe care dacă-i numești "iresponsabili" le faci un compliment, România joacă, în acești ani, ultima partitură în concertul european. Mărșăluind asemeni unei armate puse pe pradă și exterminare, P.D.S.R.-ul desăvârșește opera criminală începută în 1990. Lozincile deșuchiate privind "relansarea economică", "creșterea producției industriale", "sporirea exporturilor" mai țin până la toamnă, când românul obosit de-atâta construcție a capitalismului se va întoarce din concediu și va observa că milionul
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
comunizarea României intră în linie dreaptă. în 1948 are loc naționalizarea, începe colectivizarea în agricultură, partidele politice sunt decapitate și apoi dizolvate, iar elitele românești, de la cele politice și pînă la cele militare, ecleziale și culturale sunt supuse unei adevărate exterminări prin închisori și prin lagăre de muncă. Chiar și în această perioadă dramatică, o adevărată apocalipsă a întregii noastre vieți publice, paradoxurile au continuat să se manifeste: cu armatele sovietice controlînd totul, erau așteptați americanii, iar în timp ce prin munții Făgărașului
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
sperat. În plus, o discuție despre vină, astăzi, ne duce cu gîndul nu numai la eroii paradigmatici ai tragediei dintotdeauna, precum Oedip, Antigona, Iov, Hamlet, Ivan Karamazov, Joseph K., ci și la originile, reale și istorice, ale culpabilității moderne, la exterminarea evreilor de către naziști și complicii lor sau la crimele totalitarismului comunist. Asemenea analogii, ne vin automat în minte riscînd uneori să ne îndepărteze de "litera" cărții, dar nu este mai puțin adevărat că, în subtext, se vor găsi întotdeauna suficiente
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
predestinat. În care rudimentarii Dej și Ceaușescu au fost executorii testamentari ai jalnicei utopii. (Apropo: referințele ultimilor ani au în vedere doar sinistrul interstițiu al pantofarului, fiind tot mai mult uitat celălalt, al ciocănarului, ce transformase țara în lagăr de exterminare.) Ciclopul de sub Cetățuia, al cărui ochi s-a scurs în smîrcurile de la poale, zace acum (ruginit memento înspăimîntător) în soarta lui previzibilă: emanație a minții unor golani ai istoriei românești, trădători, neinstruiți, criminali. Pînă și foișorul de sub zidul cetății destinat
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
pare emblematică pentru felul în care Alfred Kazin și-a căutat, întreaga viață, o matcă identitară evreiască, refuzînd totodată identificările demagogice sau facile. Tînărul Kazin, care protesta împotriva antisemitismului din Europa, va fi înțeles că identificarea cu victimele lagărelor de exterminare, în numele unei religii, poate deveni prea repede absoluție facilă. Pentru el, identitatea înseamnă căutare, efort de regăsire personală în spațiul alterității, dar și de descoperire și asumare a unor idiosincrasii ireductibile. Pentru intelectualul și bărbatul Kazin, inteligența e un veritabil
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
și o mamă care va fi naturalizata la doi ani de la nașterea fiicei. Multe lucruri a abandonat, multe altele i-au scăpat, inclusiv felul în care tatăl ei a reușit să evadeze din vagonul ce-l ducea spre lagărul de exterminare de la Drancy și a intrat în Rezistență sub numele de Pierre Hesnard. În lumea anilor '90, dominată de mass-media și instabilitate, recunoaște că își joacă "son petit rôle dans la commédie sociale". Modul ei de a citi este evident diferit
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
otoman că ar fi avut măcar o clipă intenția de a-i deporta pe armeni către "o nouă zonă de reședință" este o pură prostie. Tratamentul rezervat convoaielor demonstrează clar că adevăratul scop al lui Enver și Talaat a fost exterminarea armenilor. Cîți dintre cei exilați către sud, care au călătorit în asemenea condiții revoltătoare, au ajuns la destinație? Experiențele prin care a trecut un singur asemenea convoi ilustrează cum nu se poate mai bine trecerea de la presupusul plan de deportare
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
deportare la cel de anihilare. Detaliile mi-au fost furnizate direct de către consulul american de la Alep și se află, în prezent, în arhiva Departamentului de Stat de la Washington". Și ambasadorul american descrie soarta cîtorva astfel de convoaie de trimiși la exterminare. Spre final mărturisește că "singurul motiv pentru care mi-am propus să povestesc asemenea fapte cumplite este acela că, în lipsa detaliilor, opinia publică anglofonă nu-și poate face o imagine corectă despre adevărata față a Turciei... Sînt convins că nu
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
acest abominabil genocid al armenilor din 1915. Să adaug că acest genocid din 1915 a fost reluat, pe scară industrială, de Germania nazistă din 1942, de cînd, la Conferința din 1942 de la Wansee a găsit mijlocul pentru "soluția finală" a exterminării evreilor din Europa, victime căzînd aproape șase milioane de evrei. Genocidul din 1915 e un preludiu al celui din 1942-1945, trăit, din păcate, și de evreii români din Basarabia și Bucovina de nord, din dispoziția expresă a lui Ion Antonescu
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
al principalului suspect până la sinuciderea oportună a unui găinar din Arad. Nu merg până acolo - așa cum s-a insinuat - încât să spun că Sașa Disici a fost omorât pentru a se crea ocazia reîntronării dictaturii milițiste în România. Chiar dacă mobilurile exterminării rămân în ceață, destule glasuri vorbesc de o răfuială între parteneri de afaceri deochiate, și nu de "jamesbondisme" și alte aluzii culturale. Printre timișoreni circulă zvonul că Disici și asasinii săi se cunoșteau. Fără a întina memoria unui mort, lumea
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
romane, piese de teatru și s-au făcut filme. Franța a avut și are problemele ei de colaboraționism general și popular cu invadatorul hitlerist. Romane, piese de teatru, filme. Rusia, fosta Uniune Sovietică, problemele ei cu lagărele de concentrare și exterminare în masă din timpul comunismului. Romane, filme. America, problema războiului din Vietnam, filme... România, problema evenimentelor din decembrie '89-ianuarie '90...Filmul Manipularea. De ce acest lucru? Pentru că popoarele se comportă și ele ca un singur om. Dacă ai un scuipat sau
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
românul. Față adoră, dar îi e totodată frică de zmee, se teme că ar putea-o rufa, ridicînd-o pînă la cer și rătăcind-o în nori. Iar țigăncușa dispare într-o bună zi, dusă cu forța într-un lagăr de exterminare a țiganilor, unde va muri fie arsă, fie gazata, în oricare din cazuri sfîrșitul ei fiind legat de un element care se scurge, alunecă, se pierde în înălțimi, întocmai ca zmeul pe care il fură cerurile. O singurătate prea zgomotoasă
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
nefericire pentru el, Vadim nu iese din logica post-comunistă. Prizonier al propriilor susținători, "tribunul" a făcut enorma prostie să promită soluții. Și încă soluții urgente. Credibilitatea i-ar fi crescut îngrijorător dacă s-ar fi rezumat doar la capitolul cu exterminarea pe stadioane, fără să-l menționeze și pe cel cu "cina creștină". Pentru alegătorii săi, "autoritarism" și "extremism" înseamnă un singur lucru: că ei își vor vedea de discoteci, de chefuri, de micile infracțiuni, iar Vadim le va da vilele
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]