337 matches
-
corpului printrun ansamblu de conducte musculo-membranoase care alcătuiesc căile urinare. Din punct de vedere a poziționării lor anatomice, căile urinare sunt împărțite în căi urinare intrarenale (ductele papilare (canalele Bellini), calicele mici, calicele mari, pelvisul renal (bazinet)) și căi urinare extrarenale (uretere, vezica urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile drepte sau colectoare apar în zona radiată a cortexului renal, de unde primesc capetele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea mai mare parte a potasiului este reabsorbită, în așa fel încât doar foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
corpului printrun ansamblu de conducte musculo-membranoase care alcătuiesc căile urinare. Din punct de vedere a poziționării lor anatomice, căile urinare sunt împărțite în căi urinare intrarenale (ductele papilare (canalele Bellini), calicele mici, calicele mari, pelvisul renal (bazinet)) și căi urinare extrarenale (uretere, vezica urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile drepte sau colectoare apar în zona radiată a cortexului renal, de unde primesc capetele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea mai mare parte a potasiului este reabsorbită, în așa fel încât doar foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
corpului printrun ansamblu de conducte musculo-membranoase care alcătuiesc căile urinare. Din punct de vedere a poziționării lor anatomice, căile urinare sunt împărțite în căi urinare intrarenale (ductele papilare (canalele Bellini), calicele mici, calicele mari, pelvisul renal (bazinet)) și căi urinare extrarenale (uretere, vezica urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile drepte sau colectoare apar în zona radiată a cortexului renal, de unde primesc capetele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea mai mare parte a potasiului este reabsorbită, în așa fel încât doar foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
corpului printrun ansamblu de conducte musculo-membranoase care alcătuiesc căile urinare. Din punct de vedere a poziționării lor anatomice, căile urinare sunt împărțite în căi urinare intrarenale (ductele papilare (canalele Bellini), calicele mici, calicele mari, pelvisul renal (bazinet)) și căi urinare extrarenale (uretere, vezica urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile drepte sau colectoare apar în zona radiată a cortexului renal, de unde primesc capetele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cele mai cunoscute componente ale sistemului APUD, cu roluri majore în reglarea hidroelectrolitică și cardio-vasculară a organismului. După 110 ani de la descoperirea reninei de către Tigerstedt și Bergman (1898), cercetările privind implicațiile funcționale ale SRA atât de origine renală, cât și extrarenală, reprezintă în continuare una din „zonele fierbinți” ale studiilor experimentale și clinice de fiziologie, patologie și farmacologie. Ca produs de secreție a aparatului juxtaglomerular renal inervat de sistemul nervos simpatic (fig. 150), renina declanșează fenomenul enzimatic în cascadă de formare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipotonă (hiponatremia adevărată): Diagnostic : Na<136 mEq/L, osmolaritate<270 mOsm/L; Tipuri: sunt diferențiate după volumul extracelular: hipovolemică, hipervolemică, isovolemică; Cauze: * hipovolemică: pierderi renale (diuretice, insuficiență corticosuprarenală, boli ale parenchimului renal rinichi polichistic, acidoza tubulară renală, insuficiență renală) sau extrarenale (gastro intestinale vărsături, diaree, arsuri, acumulare în spațiul III) ; * hipervolemică: insuficiență renală acută sau cronică cu rata filtrării glomerulare mult redusă (<10 ml/min), stări edematoase (insuficiență cardiacă congestivă, ciroză hepatică, sindrom nefrotic, hipoproteinemie severă), iatrogenă (administrare de cantități mari
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
vor evolua spre două sindroame: insuficiența renală cronică și acută cu prognostic rezervat. În vederea operației se vor efectua: hemodializă, antibioprofilaxie sau/ și antibioterapie, reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică. În cazul uropatiilor obstructive sondajul vezical sau cateterizarea ureterală sunt salutare. Afecțiuni grave extrarenale pot determina prin pierderile masive de lichide sau blocarea acestora în spațiul III apariția insuficienței renale acute funcționale, când prima măsură terapeutică este hidratarea (stenoză pilorică decompensată, ocluzii intestinale, arsuri grave pe suprafață întinsă etc.). Monitorizarea funcției renale se va
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
1 M, pe cateter central. ¾ Acidul ascorbic utilizat În același scop are un efect discutabil ca acidifiant urinar. Monitorizarea hidroelectrolitică și a echilibrului acido-bazic. Complicații: encefalopatia amoniacală. Contraindicații: 1.Insuficiența hepatică; 2.Disfuncția renală; 3.Mioglobinuria. HEMODIALIZA Tehnică de epurare extrarenală a sângelui, care este pus În contact cu un lichid de dializă (dializat) prin intermediul unei membrane sintetice semipermeabile, cu ajutorul a două fenomene fizice, difuziunea și ultrafiltrarea. Necesită-rinichi artificial: • dializorul (constă din membrana semipermeabilă care delimitează un compartiment intern, În care
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
în considerare apariția unei oligurii, creșterea ureei sangvine, a creatininemiei și o scădere a clearance-ului de creatinină. Aspectul "funcțional" conferit de urinile rare, concentrate, sărace în sodiu contrastează adesea cu un bilanț hidrosodat pozitiv. Necroza tubulară, necesitând adesea o epurare extrarenală temporară, va fi consecința stării de șoc septic. c. Afectarea pulmonară sub forma sindromului de detresă respiratorie acută (ARDS acute respiratory distress sindrom - vezi vol. II) cu edem pulmonar lezional, este o complicație clasică a stărilor septice grave și a
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
din soluțiile de nutriție enterale sau parenterale. Excreția de azot se va calcula adunând la pierderile de azot urinare (azot ureic 80%, 1g de uree conține 0,5g de azot, plus azot neureic: creatinină, acid uric, ioni de amoniu) pierderile extrarenale (2-4 g pe zi prin descuamare cutanată, scaun). Excreția de N = uree urinară/ 2(g/L x diureza) + 20% + 2-4g Formula trebuie supusă corecției în caz de : insuficiență renală, când la azotul excretat trebuie adăugat azotul reținut; pierderi anormale prin
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
fi efectuarea a două radiografii "pe gol": una centrată pe rinichi, care este efectuată În inspir profund și cea de a doua este centrată pe zona "rămasă" din abdomen incluzând simfiza pubiană, În expir profund. În acest fel, cele mai multe calcificări extrarenale se dovedesc a se proiecta În afara ariilor renale sau nu se "mișcă sincron" cu deplasarea renală În timpul mișcărilor inspirexpir. Trebuie notat, cred, și faptul că sunt calcificări extraurinare care au un aspect radiologic caracteristic. Astfel calculii din vezicula biliară pot
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
normativele unificate de personal pentru activitățile de întreținere clădiri, instalații de apă, lumina și încălzire, deservire posturi fixe și preparare a hranei în blocurile alimentare din unitățile sanitare; ... b) anexă nr. XIV pentru încadrarea cu personal a unităților de epurare extrarenală la Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 300/1990 pentru organizarea și funcționarea unităților de epurare extrarenală; ... c) Ordinul ministrului sănătății nr. 818/1999 privind criteriile de normare a personalului din unitățile sanitare. ... Articolul 5 Direcția management, salarizare și
ORDIN nr. 135 din 6 martie 2002 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140704_a_142033]
-
și preparare a hranei în blocurile alimentare din unitățile sanitare; ... b) anexă nr. XIV pentru încadrarea cu personal a unităților de epurare extrarenală la Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 300/1990 pentru organizarea și funcționarea unităților de epurare extrarenală; ... c) Ordinul ministrului sănătății nr. 818/1999 privind criteriile de normare a personalului din unitățile sanitare. ... Articolul 5 Direcția management, salarizare și structuri unități sanitare din cadrul Ministerului Sănătății și Familiei, direcțiile de sănătate publică și unitățile sanitare cu personalitate juridică
ORDIN nr. 135 din 6 martie 2002 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140704_a_142033]
-
masă de nefroni funcționali sub 10%; ● homeostazie grav alterată prin creșterea semnificativă a produșilor de retenție azotata; ● anemie medie sau severă V. Stadiul de uremie depășită În acest stadiu supraviețuirea este asigurată prin mijloace de substituție a funcției renale: epurare extrarenală sau transplant renal. La unii dintre bolnavi semnele de uremie se pot ameliora, în timp ce la alții acestea se dezvoltă progresiv. Astfel deficiență funcțională poate fi de la ușoară la gravă, cu gradele de incapacitate corespunzătoare iar capacitatea de muncă se apreciază
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
gradul de recuperare medicală prin metoda de tratament substitutiv - patologia asociată: hemodializei; dializei peritoneale; transplantului renal INSUFICIENTĂ RENALĂ CRONICĂ TRATATĂ PRIN METODE DE SUBSTITUȚIE A FUNCȚIEI RENALE Metodele de substituție a funcției renale se clasifică astfel: 1. Metode de epurare extrarenală a) Epurare extracorporala ... - hemodializa - hemofiltrarea - ultrafiltrarea secvențiala - hemoperfuzia b) Epurare intracorporala ... - dializa peritoneala - intermitenta - continuă ambulatorie - dializa intestinala - adsorbția intestinala ÎI. Transplantul renal Cel mai frecvent folosite sunt hemodializa și dializa peritoneala. Hemodializa Hemodializa este o metodă terapeutică prin care
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
afară organismului, de substanțele acumulate și reechilibrat hidro-electrolitic și acido-bazic. Depurarea se realizează prin intermediul unei membrane semipermeabile artificiale. Hemodializa este efectuată în centre specializate. Există și posibilitatea efectuării hemodializei la domiciliu. Dializa peritoneala Dializa peritoneala este o metodă de epurare extrarenală care constă în introducerea soluției de dializa în cavitatea peritoneala iar membrana de dializa este reprezentată de peritoneu. Dializa peritoneala poate fi intermitenta sau continuă ambulatoriu. Metodele de epurare extrarenală menționate sunt compatibile cu o supraviețuire îndelungată iar reintegrarea socio-profesională
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
domiciliu. Dializa peritoneala Dializa peritoneala este o metodă de epurare extrarenală care constă în introducerea soluției de dializa în cavitatea peritoneala iar membrana de dializa este reprezentată de peritoneu. Dializa peritoneala poate fi intermitenta sau continuă ambulatoriu. Metodele de epurare extrarenală menționate sunt compatibile cu o supraviețuire îndelungată iar reintegrarea socio-profesională este optimă într-un număr mare de cazuri. Astfel: - 35 - 40% din bolnavii dializați în spital își continuă activitatea profesională; - 40 - 50% sunt reintegrați social, dar nu desfășoară activitate profesională
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
în ture și a activităților secundare și ocazionale) *** Flemente tehnice - tipul dializei - în cazul hemodializei ● număr de ședințe ● durată ședințelor ● accesibilitatea centrului de dializa număr de ședințe durată ședințelor accesibilitatea centrului de dializa PATOLOGIA INDUSĂ DE UTILIZAREA TEHNICILOR DE EPURARE EXTRARENALĂ I HEMODIALIZA ITERATIVA A. Manifestări cardio-vasculare - hipertensiune alteriala - hipotensiune alteriala - tulburări de ritm și de conducere - cardiopatie ischemica - infarct miocardic - insuficiență cardiacă - pericardita uremica - patologia tuntului arterio-venos (hemoragii, tromboze, infecții, dilatații anevrismale) B. Manifestări neurologice - polineuropatie periferica tip mixt - encefalopatie
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
tură) ÎI. Spălătorese Spălătorii pentru lenjeria bolnavilor - semimecanic număr de paturi/1 post 60 - 70 - mecanic număr de paturi/1 post 70 - 90 III. Îngrijitori număr de mp/1 post 250 Anexă 5 NORMATIVE DE PERSONAL în unitățile de epurare extrarenală ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. TIPUL UNITĂȚII Numărul de posturi de crt. Categoria de personal personal ─────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── I. Laboratorul de hemodializa cu 1 - 2 aparate 1. Medic anestezie și terapie intensivă/nefrologie 1 post/tură 2. Asistent medical 1 post/aparat/tură 3. Infirmieră 1
ORDIN nr. 208 din 17 martie 2003 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
10)" 3. La subsolul anexei nr. 1 se introduce notă*10) cu următorul cuprins: "*10) Se aplică și în sanatorii și preventorii." 4. Anexă nr. 2 va avea următorul cuprins: "ANEXĂ Nr. 2 NORMATIVE DE PERSONAL în unitățile de epurare extrarenală 6. Medic chirurg 0,5 post/compartiment ----------- *) Sau medic primar ori specialist medicină internă, pediatrie, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, anestezie și terapie intensivă, cu competența în dializa. Articolul 2 Direcția management, salarizare și structuri unități sanitare din cadrul Ministerului
ORDIN nr. 685 din 20 septembrie 2002 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. 135/2002 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144765_a_146094]
-
urologic. 5. hematuria este tranzitorie sau persistentă 6. cauza hematuriei:nefrologică: - glomerulară: hematurie microscopică, nedureroasă, fără cheaguri, cu hematii dismorfice și cilindri hematici, însoțită de proteinurie de tip glomerularextraglomerulară: cistita infecțioasă, nefropatii interstițiale acute, rinichi polichistic, afecțiuni vasculare, necroza papilară - extrarenală: prin tulburări de hemostază (diateze hemoragice, hemofilie, coagulare diseminată intravasculară), tratament cu AINS sau anticoagulante - urologică: nu se însoțește de proteinurie semnificativă, poate fi însoțită de durere sau de cheaguri, este frecvent macroscopică și cu caracter recidivant: - tumori renale, vezicale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
proteinuric cronic (GN cronică) Sindromul nefritic acut (GN acută) este caracterizat prin: 1. clinic: debut acut, zgomotos, la pacienți fără antecedente de afecțiune renală, manifest prin HTA + edeme + oligurie + hematurie Notă! Sindromul nefritic acut apare izolat sau asociat cu semne extrarenale (ex. purpura, artralgii, hemoptizii etc). În această ultimă situație sindromul nefritic este secundar unei alte afecțiuni. HTA este frecventă, edemele au caracterele generale ale edemului de origine renală. 2. biologic: hematurie, cilindri hematici, proteinurie moderată, frecvent retenție azotată Hematuria (70
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]