175 matches
-
mental, detalii de toată mâna, uluitoare în precizia lor cu alonjă universală. Acest fundal riguros epic, intarsiat în clarobscurul analizei psihologice, este stilizat de firele gândirii magice, sapiențiale și poematice, marcat de religiozitate creștină, dar și de animism sau cunoaștere extrasenzorială, așadar, un întreg arsenal defensiv, heraldic al personajelor în contra teroarei istoriei. çncât nu trebuie să ne mire faptul că hotarele acelui sat un fel de Macondo polonez sunt păzite de patru arhangheli (Rafael, Gabriel, Mihail, Uriel), că nașterea personajului Misia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Eugen Simion avea dreptate să descopere, dincolo de "limba, gesticulația și răsfățul de sine" al lui Ioanid Romanescu, "o mare timiditate și un complex al singurătății mândre". O atitudine firească, s-ar putea spune, a celui care tinde spre extramundan și extrasenzorial, care "tentacular" caută altceva, "nordul obiectelor/ noaptea lor boreală în care supraviețuiesc" (Presiunea luminii). Nu obiectele, așadar, ci nordul lor ascuns, în care poetul însuși se descoperă. Nu este singurul poem în care el se arată convins de faptul că
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Marchmain, în ultima clipă a vieții, după ce refuzase cu înverșunare toată existența, chiar și în săptămînile de agonie ce preced momentul, să se supună oricărui ritual catolic, de pregătire pentru moarte. Deși confuz, naratorul pare să distingă existența unei realități extrasenzoriale, la ale cărei semnale fusese opac anterior. Din punct de vedere strict narativ, epilogul povestirii "sacre și profane" a lui Ryder poate părea previzibil. Psihologic și etic însă, el constituie, indubitabil, o surpriză. Îl vedem, în final, pe protagonist (acum
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
transpare că "imaginile pe care Blake le-a desenat că Figuri Vizionare erau mai degrabă percepute decât inventate" (2003, p. 302). După cum rezultă din parcurgerea tuturor acestor dovezi, în cazul viziunilor empirice blakeene, percepția senzorială comună este dublată de una extrasenzoriala, aptă de a-i induce subiectului un sentiment sacru sau divin 110. În There is No Natural Religion, Blake subliniază explicit acest aspect: "Man's perceptions are not bounded by organs of perception. he percieves more than sense (tho' ever
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ale omului se substituie după anumite legi (Legile întâmplării), pe care le descoperim în toate tipologiile constituționale, temperamentale, reactive etc. De aceea, date fiind două sau trei detalii, este posibil - cu ajutorul unei suficiente cunoașteri a legilor tipologice (teoria cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale Botez Donțu, 2004) - să se tragă concluzii cu referire la temperamentul unui individ, și, prin aceasta, să se prevadă o mare parte a reacțiilor organice și psihice ale acestuia în viitor. Medicina cunoaște nu numai unul, ci numeroase asemenea sisteme
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
descoperită și resimțită prin situații aparte, care nu depind în totalitate de factorul uman. Una dintre aceste posibilități de interacțiune este și cea realizată prin intermediul inspirației, un fenomen datorat atât posibilităților naturale de cunoaștere intuitivă, cât și disponibilităților de comunicare extrasenzorială cu lumea supranaturală ale celui supus incidenței acestui fenomen. Fiind un termen utilizat adesea atât în limbajul curent, cât și în cel de specialitate, inspirația se arată a fi un concept specific atât psihologiei și filosofiei, cât și domeniilor artistic
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
timp sub o tensiune continuă de care își dăduse seama abia acum. În timpul expediției riscante întreprinse în Adăposturile palatului, când juca rolul lui Trask, Creierul pusese stăpânire pe el. Acum când își recăpătase identitatea, nu mai suferea decât efectele legăturii extrasenzoriale rămase între el și savant. Evident, nu avea deloc intenția de a-i explica în detaliu Creierului ce se întâmplase între el și Trask. ― Am impresia că controlul tău asupra mea nu e atât de eficient pe cât crezi. ― Eu trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
stare apăsătoare de neliniște, exteriorizată în grimasă. Formula "simt enorm și văd monstrous", extrapolată asupra creației și a caracterului marelui dramaturg, poate fi aplicată și în cazul lui Urmuz, însă cu precizarea că există o deosebire majoră între calitățile aproape extrasenzoriale care-l certifică pe Caragiale drept "oftalmoftologul"130 de serviciu al epocii, și lentilele amplificatoare și deformatoare purtate de Urmuz. Simțirea sa "enormă" și văzul său realmente "monstrous" pot fi puse pe seama unor anomalii de receptare, pentru că instrumentarul său optic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
necesar s] subliniem faptul c] Buddha folosește noțiunea de „fapt real” într-un sens diferit celui prezent în concepția etic] occidental]. În opinia lui Buddha, un „fapt” poate fi perceput atât pe calea simțurilor noastre obișnuite, cât și prin intermediul percepției extrasenzoriale. S] lu]m drept exemplu afirmația: „Uciderea este o fapt] rea”. Uciderea este considerat] ca fiind un fapt negativ sau greșit din mai multe motive: 1) Geneză acestei acțiuni este direct asociat] sentimentului de ur], uneori l]comiei sau poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin observarea celorlalți etc. Ins] alte informații, cum ar fi consecințele faptelor asupra vieții viitoare, dep]șesc puterea noastr] de înțelegere. Budismul accept] ideea c] exist] mai multe trepte în dezvoltarea spiritual] și c] diferențele dintre percepția obișnuit] și cea extrasenzorial] sunt mai degrab] de nivel decât de tipologie. Noțiunea de „fapt”, despre care vorbește Buddha, precum și relevanță faptelor în raport cu valorile sunt aspecte care au ap]rut în contextul acelor timpuri. Uneori, omenirea încearc] s] transforme uzanțele obișnuite în enigme extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideile, prospețimea copilărească în gândire. Adevăratul creativ este esențialmente un perpetuu copil, spunea cineva, dar tragedia este că mulți dintre noi creștem. * Atras spre complexitate, atras de noutate, de mister și de neobișnuit. Crede mai mult decât alții în percepția extrasenzorială, OZN, vrăjitoare, telepatie, precogniție, experiențe extracorporale, spirite. Același autor prezintă însă și o serie de trasături negative de personalitate ale creatorilor, prin care aceștia nu se fac plăcuți și nu sunt acceptați de toată lumea. tendințele de a pune sub semnul
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de la o locație cromozomială la alta, folosind un A.R.N. intermediar, numit retrotranspozon. Transformările acestea, desfășurate în mai multe etape, ar duce la modificări ale corpului și minții umane cu efecte similare celor descrise în toate religiile - capacități de percepție extrasenzorială, iluminare, întinerire, culminând cu realizarea „corpului de lumină”. Aceste etape sunt cel mai ades, dar nu întotdeauna, asociate cu fenomenul morții fizice sau cu stări de moarte aparentă (near-death experience, n.a.Ă. Cum aptitudinile legate de percepția extrasenzorială (E.S.P.Ă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de percepție extrasenzorială, iluminare, întinerire, culminând cu realizarea „corpului de lumină”. Aceste etape sunt cel mai ades, dar nu întotdeauna, asociate cu fenomenul morții fizice sau cu stări de moarte aparentă (near-death experience, n.a.Ă. Cum aptitudinile legate de percepția extrasenzorială (E.S.P.Ă sunt uneori moștenite în cadrul aceleiași familii, ar trebui să existe cumva și o predispoziție genetică în transmiterea acestor aptitudini. Un fapt foarte interesant de semnalat ar fi acela că fenomenul înălțării și al manifestării „corpului de slavă” se
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
realizat de înalți inițiați religioși. Se pare că aceste fenomene sunt independente de cultura sau credința religioasă, putând fi considerate a fi un fel de fenomen evolutiv, pur fizic. Iluminarea și alte fenomene spirituale precum dobândirea unor aptitudini de percepție extrasenzorială, considerate mistice până recent, par a fi catalizate de apropierea morții fizice - așa numitele N.D.E. (experiențe la limita morții, n.a.Ă, detaliile procesului fiind surprinzător de identic povestite de toți cei care îl parcurg, indiferent de pregătirea, religia sau mediul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
fi verificată din punct de vedere științific existența reală a fenomenului respectiv ? Această întrebare și-au pus-o și ofițerii americani de informații din cadrul C.I.A. prin anii ’60, când au aflat că sovieticii inițiaseră o serie de experimente asupra facultăților extrasenzoriale umane. C.I.A. trebuia să afle răspunsul la două mari întrebări care se ridicau în acel moment: 1Ă făcuseră întradevăr sovieticii descoperiri importante într un domeniu pe care știința clasică îl respingea ca fiind un nonsens sau 2Ă era vorba doar
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
la ajutorul a doi fizicieni, cercetători ai fenomenelor așa-numite „paranormale”: dr. Harold Puthoff și Russel Targ de la Institutul de Cercetări Stanford din Menlo Park, California. Aceștia au început să adune tot felul de subiecți ce pretindeau că au facultăți extrasenzoriale, în vederea testării pe baza unor criterii științifice. Testele aveau să dovedească existența facultăților extrasenzoriale - însă acestea păreau a se manifesta într-un mod total aleator. Unul dintre subiecți, Ingo Swann, avea să demonstreze un talent deosebit în domeniul „vederii la
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
și Russel Targ de la Institutul de Cercetări Stanford din Menlo Park, California. Aceștia au început să adune tot felul de subiecți ce pretindeau că au facultăți extrasenzoriale, în vederea testării pe baza unor criterii științifice. Testele aveau să dovedească existența facultăților extrasenzoriale - însă acestea păreau a se manifesta într-un mod total aleator. Unul dintre subiecți, Ingo Swann, avea să demonstreze un talent deosebit în domeniul „vederii la distanță” (remote viewing, engl., n.a.Ă, acesta putând să descrie cu o precizie de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cantitativ (de exemplu lupele, microscoapele, amplificatoarele sonore etc.), cât și calitativ (de exemplu diferiți traducători prin care pot fi detectate tot de organele de simț, fenomene magnetice, lumina infraroșie, ultrasunete etc.). În faza actuală de dezvoltare a științelor exacte cunoașterea extrasenzorială este respinsă ca nefundamentată - teoretic și experimental -, fiind considerată în domeniul imaginarului sau, în cel mai bun caz, în acea zonă nedefinită a disciplinelor neconvenționale. În consecință, demersul științific face apel exclusiv la datele senzoriale. Captarea informațiilor de către receptori reprezintă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
al termenului, în timp ce definiția din DEX 2009 corespunde unui sens mai general. În funcție de actualizarea unui sens sau a celuilalt, percepția se aplică unor stimuli specifici de natură fizică (se percep intensități, culori, forme, sunete, mirosuri, gusturi etc.). sau unor fenomene extrasenzoriale. În cazul sensului mai general, se observă opacizarea naturii esențial fizice a procesului și accentuarea apropierii de domeniul cognitiv. Având în vedere precizările făcute, am delimitat câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție, ținând seama de două seme specificate în definițiile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cel care aduce în discuție conceptul atât de utilizat de multe generații, acela de “a-ți găsi jumătatea” sau “a-ți găsi perechea”. Conform teoriei “Big-Bang”-ului ajungem tot la două fațete ale întregului (dualitate); se cunoaște că informația creează extrasenzorial energia, materialul intrinsec, iar „Materia este energie condensată...” [Einstein, 1947]; astfel contactul sexual reprezintă în fond un schimb de informații. Înainte de a fi creată prima particulă de materie a existat un imens câmp informațional cu o valoare foarte ridicată (10
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
0,5 cm.. Trompele sunt scurte și cutate. În prima copilărie par torsionate datorită scurtimii mezosalpinxurilor, salpingele cresc progresiv în perioada infantilă, atingând la pubertate dimensiunile întâlnite la adultă; nu sunt accesibile examenului clinic. IV. TEORIA CUNOAȘTERII SENZORIALE ȘI/SAU EXTRASENZORIALE: DE LA CUTUME LA LEGILE } NTÂMPLĂRII CATO CEL BĂTRÂN Medicina empirică (ecologică în esență) a resimțit nevoia încă de la începuturi a unui mod de a nota și a evalua semnele bolii. Inițial s-a dovedit de neconceput să nu folosim datele
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
China), fitoterapie și (bio)laserterapie (India). Dificultățile de integrare a celor două ramuri aparent distincte au apărut din motive economice și socio etnice. O dată cu dezvoltarea unor modalități noi de investigare, medicina europeană, în special, se orientează spre o cunoaștere tehnologizată (extrasenzorială) a bolnavului (prin examene paraclinice și de laborator). Medicina vremii în acest fel rămâne dependentă de diagnosticul pozitiv și diferențial în condițiile unei limitări drastice a disponibilităților terapeutice care evoluează distinct spre cele două puncte cardinale: medicina ecologică, teoretic senzorială
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
paraclinice și de laborator). Medicina vremii în acest fel rămâne dependentă de diagnosticul pozitiv și diferențial în condițiile unei limitări drastice a disponibilităților terapeutice care evoluează distinct spre cele două puncte cardinale: medicina ecologică, teoretic senzorială, și medicina alopatică, practic extrasenzorială (în diagnosticare). Aceste două moduri de gândire medicală de fapt complementare au fost mereu în opoziție la sfârșitul mileniului trecut, fiecare cu părțile bune și rele. Totuși disputa s-a dovedit și benefică. Urmarea este chiar încercarea de a integra
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
a integra cele două sisteme, aparent incompatibile, într-unul fiabil, ce ar putea satisface integral cele două tendințe. S-a considerat că unica modalitate de a prezenta un model matematic viabil pentru o integrare a unui sistem senzorial cu unul extrasenzorial, diagnostic și terapeutic, în medicină, este prin funcțiile vagi, care sunt singurele ce pot defini un mod somato-psihic coerent, în domeniul [0,1]. Medicul, urmare a utilizării conștiente a acestui sistem, se poate folosi atât de mijloacele clinice pentru consultația
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
și pe cel tactil (inspecție, palpare, percuție și auscultație). Ca rezultat al acestei atitudini primește doar informații incomplete asupra pacientului (client). Dacă le completează cu investigațiile paraclinice și de laborator, atunci, pe lângă informațiile senzoriale, aduce în discuție diagnostică și informații extrasenzoriale, informații ce fac obiectul numai al unor simboluri aproximative de interpretare (radiografii, electrocardiograme etc.) utile, dar care nu aparțin unui domeniu obiectiv și nici unei optici unanime de interpretare. Situația cunoașterii clinice se complică și mai mult din punct de vedere
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]