159 matches
-
intraductibil, în timp ce pentru Meyerhold gestul hieroglific este "descifrabil"). 8.4. Interacțiunea gestualitate-limbaj Limbajul curent reflectă această realitate prin expresii precum "a vorbi cu mîinile", "a se înțelege din ochi"; nordicii vor spune "vor-besc cu mîinile" ŕ propos de meridionalii expansivi, extravertiți. Remarca aceasta depășește însă simpla constatare de exuberanță, semnalînd o constantă a comunicării umane (că așa este, ne putem lesne da seama urmărind modul în care un prezentator la televiziune își mișcă mîinile fapt evidențiat uneori prin gros-planuri asupra mîinii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se atenuează etc.); de evaluarea interlocutorilor (distanța crește în cazul evaluării negative a interlocutorului sau a celui lîngă care hazardul ne-a plasat. 9.5. Corelația proxemică/personalitate Dacă s-a vorbit mult de personalități apolinice și dionosiace, introvertiți și extravertiți, nu s-a subliniat îndeajuns faptul că fiecare per-sonalitate are și o dominantă spațială, o dimensiune care îi este proprie. Există indivizi care nu își dezvoltă distanța publică (sînt timizi, slabi vorbitori), după cum există persoane (în special psihopații) care au
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care se conduce personajul. Este specific romanului realist/tradițional, „doric“, cum îl numește N. Manolescu: „Preponderența moralului asupra psihologicului: subiectul se pierde în obiect. Caracteriologie, tipicitate“. - Portretul psihic surprinde caracteristici ale personalității eroului, aptitudini înnăs cute sau dobândite (natură introvertită/extravertită; temperament impulsiv, coleric/melancolic, ezitant; fire rațională, lucidă/pragmatică/pasională/visă toare/șovă ielnică/contradictorie, imprevizibilă; gândire logică/asocia tivă/imagina tivă/creativă/prac tică etc.). Este utilizat frecvent în proza modernă, „ionică“, în care „va lorile dominante sunt de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
însă să descopere o astfel de lume nu rămîne numai o individualitate care se exprimă pe sine, ci devine o abstracțiune a unicului reprezentativ, a omului în general. În această postură, individul creator poate fi din punct de vedere psihologic extravertit sau introvertit, fără ca aceasta să condiționeze valoarea realizărilor, deoarece forța de atracție a rezultatului activității modelează receptorul în sensul operei sale. Prin urmare, motivația operei este de fapt realizarea unui echilibru conceptual cu receptorul, căruia i se propun alternative emancipatoare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se aplică de către guvernările locale, care și-au cîștigat un grad sporit de autonomie și se află într-un soi de întrecere socialisto-capitalistă pentru atragerea de investiții. Unicul remediu sigur ar fi o reorientare spre consumul propriu, de la o creștere extravertită la una intravertită, autocentrată. China se află încă în faza de creștere cantitativă, cînd e de ajuns să investești ca să obții creștere. Dar atinge curînd punctul în care trebuie să treacă spre faza calitativă a creșterii, ameliorînd productivitatea și restructurînd
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
frustrant, care determină formarea unor anumite „stiluri adaptative”. Evidențierea, de pildă, a unor trăsături specifice personalității „introvertite”, „autiste”, ne va pune în fața unor anumite modalități adaptive, caracteristice tipului de personalitate respectiv, care se vor deosebi în mod curent de personalitățile „extravertite”, „flexibile”, „permeabile” pentru ideile noi. 3) Strategia adaptărilor în „situații de frustrare” include o diversitate de răspunsuri: de la reacții de apărare mai mult sau mai puțin inconștiente și instinctuale, la reacții conștiente de prevenire și înlăturare a „pericolului”, precedate de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Interese practice care vizează sfera cunoașterii mecanismelor sociale. 6. Dispoziții Plăcerea de a interacționa cu alții; Capacitatea de a influența alte persoane; Întotdeauna pregătit pentru a-i sfătui pe alții ce să facă; Plăcerea de a munci sub presiune; Personalitate extravertită, axată pe relații sociale, cu inteligență socială, responsabilă, cu intuiție psihologică, neinfluențabil. 7. Motivația Motivat pentru munca de marketing În bancă; Dornic de a se realiza În profesie; Preocupat de ascensiune profesională. 8. Situația familială Viață de familie echilibrată; Sprijin
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
autodezvăluire și din partea ascultătorului (vezi și supra, 2.1, „Fereastra Joharry”). Trăsăturile de personalitate pot fi sintetizate pe câteva axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții au o activitate cognitivă mai intensă și sunt mai puțin impulsivi și spontani, în timp ce extravertiții sunt impulsivi și spontani, dar au o activitate cognitivă superficială. În plan comunicativ, extravertiții se manifestă ca persoane vorbărețe (vorbesc repede, mult, cu pauze scurte), au intensitate vocală ridicată, expresivitate comunicativă, abordează tematici diverse, dar generale și puțin focalizate, au
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pot fi sintetizate pe câteva axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții au o activitate cognitivă mai intensă și sunt mai puțin impulsivi și spontani, în timp ce extravertiții sunt impulsivi și spontani, dar au o activitate cognitivă superficială. În plan comunicativ, extravertiții se manifestă ca persoane vorbărețe (vorbesc repede, mult, cu pauze scurte), au intensitate vocală ridicată, expresivitate comunicativă, abordează tematici diverse, dar generale și puțin focalizate, au precizie în decodarea mesajelor nonverbale și manifestă tendința de a păstra distanțe mari de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de sociabilitate. Pauzele din vorbirea persoanelor dau indicații legate de competență, credibilitate, adaptare la interlocutor, procese cognitive, emoții. Durata vorbirii dă indicații legate de tendințele de dominare și influențare ale vorbitorului, despre stabilitatea emoțională, competența vorbitorului, trăsături de personalitate (introvertit/extravertit). Toate aceste variabile contribuie la gestionarea propriei imagini de către vorbitor, determinând anumite reacții din partea interlocutorului și contribuind la stima de sine a individului. 3.2. Particularitățile individuale ale ascultătorului Ascultarea este un proces complex implicând mai multe module interconectate: abilități
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la University of California, cât și la Berkeley și în alte centre au demonstrat că bebelușii se nasc cu anumite preferințe comportamentale. Extrem de vizibil, unii dintre noi sunt timizi de la naștere (tipul „introspectiv” sau „introvertit”), pe când alții sunt îndrăzneți (tipul „extravertit”). Nu este deloc neobișnuit ca introvertiții să se mire de ce extravertiții sunt atât de gălăgioși, de imprudenți și de băgăreți. În același timp, extravertiții se miră (cu voce tare, desigur) de ce introvertiții sunt atât de timizi, de neimplicați, ba chiar
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
centre au demonstrat că bebelușii se nasc cu anumite preferințe comportamentale. Extrem de vizibil, unii dintre noi sunt timizi de la naștere (tipul „introspectiv” sau „introvertit”), pe când alții sunt îndrăzneți (tipul „extravertit”). Nu este deloc neobișnuit ca introvertiții să se mire de ce extravertiții sunt atât de gălăgioși, de imprudenți și de băgăreți. În același timp, extravertiții se miră (cu voce tare, desigur) de ce introvertiții sunt atât de timizi, de neimplicați, ba chiar antisociali. Aceste diferențe puternice de temperament se pot transforma în abuzuri
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
unii dintre noi sunt timizi de la naștere (tipul „introspectiv” sau „introvertit”), pe când alții sunt îndrăzneți (tipul „extravertit”). Nu este deloc neobișnuit ca introvertiții să se mire de ce extravertiții sunt atât de gălăgioși, de imprudenți și de băgăreți. În același timp, extravertiții se miră (cu voce tare, desigur) de ce introvertiții sunt atât de timizi, de neimplicați, ba chiar antisociali. Aceste diferențe puternice de temperament se pot transforma în abuzuri verbale, mai ales în condiții de stres. Un șef extravertit îi poate reproșa
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
În același timp, extravertiții se miră (cu voce tare, desigur) de ce introvertiții sunt atât de timizi, de neimplicați, ba chiar antisociali. Aceste diferențe puternice de temperament se pot transforma în abuzuri verbale, mai ales în condiții de stres. Un șef extravertit îi poate reproșa unui subordonat introvertit lipsa entuziasmului la o petrecere organizată pentru niște clienți importanți. „Nu știi să te distrezi?”, ar putea întreba șeful. „Nu poți să nu strici cheful tuturor? Aveai o față lungă care ne-a făcut
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
știi să te distrezi?”, ar putea întreba șeful. „Nu poți să nu strici cheful tuturor? Aveai o față lungă care ne-a făcut să ne simțim cu toții aiurea la bar”. La fel de ușor, un șef introvertit poate abuza verbal un subordonat extravertit. „Wilson, te-ai comportat precum o maimuță în călduri în timpul negocierii. Ce erau toate acele exclamații și fluturări de mâini? Ar fi trebuit să faci o prezentare calmă și încrezătoare. Ne-ai făcut să arătăm ca niște caraghioși”. Soluția în
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
să îți spun cum m-am simțit când mi-a spus asta”). În acest caz, accentul cade pe sentimentele femeii agresate, iar nu pe acțiunile agresorului. Un bărbat, în aceleași circumstanțe, își va exprima mai degrabă reacția într-un fel extravertit („Uite ce mi-a spus nenorocitul ăla”). În acest caz, accentul cade mai degrabă pe acțiunile agresorului decât pe sentimentele victimei. În fine, femeile și bărbații din același grup se vor comporta diferit. Femeile sunt de două ori mai dispuse
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
care se conduce personajul. Este specific romanului realist/tradițional, „doric“, cum îl numește N. Manolescu: „Preponderența moralului asupra psihologicului: subiectul se pierde în obiect. Caracteriologie, tipicitate“. - Portretul psihic surprinde caracteristici ale personalității eroului, aptitudini înnăs cute sau dobândite (natură introvertită/extravertită; temperament impulsiv, coleric/melancolic, ezitant; fire rațională, lucidă/pragmatică/pasională/visă toare/șovă ielnică/contradictorie, imprevizibilă; gândire logică/asocia tivă/imagina tivă/creativă/prac tică etc.). Este utilizat frecvent în proza modernă, „ionică“, în care „va lorile dominante sunt de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și al unui om considerat normal nu este întotdeauna evidentă și nu întotdeauna de la prima privire. "Personalitățile accentuate" se plimbă printre noi și constituie repere pentru anumite entități pe care fie că le numim demonstrative, hiperexacte, distimice, hiperperseverente, emotive, introvertite, extravertite etc., fie că le numim altfel. Există însă grade ale intensității fiecăreia dintre respectivele entități și nu poate fi considerat subiect al acestei cărți decât acel copil, adolescent sau adult, care, prin manifestările sale, nu se mai poate integra în
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
poate fi puternică, dar fără să antreneze dezvoltarea, dacă fructele sale nu sînt repartizate între toți agenții economici și sociali. Este cazul anumitor țări din Lumea a treia, care cunosc o creștere economică bazată pe un sector industrial modern, dar extravertit (orientat spre exterior), și pe menținerea unui extins sector tradițional, în care majoritatea populației supraviețuiește într-o situație de sărăcie absolută. 15.2. REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ ȘI ETAPELE CREȘTERII ECONOMICE Țările cu o economie de piață dezvoltată sînt cum spuneam produsul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
lor putere de înțelegere și oferă calea spre lucruri mai profunde. Aceste profunzimi reprezintă germenele sau rudimentul anumitor noi facultăți, prin care, vag și incert, ea înțelege miezul lucrurilor care, în realitate, reflectă dimensiuni spirituale pline de sens"565. Modelului extravertit al salonului, spațiu prin excelență al dialogului și al manifestărilor spirituale, care solicită chiar vocație interacțională și mobilitate discursivă, îi ia locul modelul solipsist al templului artei, cuprins în sfera intimității. Pentru Gottfried Fliedl, care analizează pictura lui Gustav Klimt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
folosesc adjectivul ieșit din uz "necivil", nu mă refer la diferitele forme de acțiune descrise inițial de Henry David Thoreau în On the Duty of Civil Disobedience (1849) ca nesupunere civică, adică acte de încălcare deliberată a legii sau acțiuni extravertite de legalitate discutabilă, al căror scop declarat este de a aduce în fața publicului fie pretinsa ilegitimitate, fie lipsa de justificare etică sau politică a anumitor legi guvernamentale sau politici ale statului sau ale corporațiilor. Înțeleasă în acest fel, nesupunerea civică
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Realitatea existenței unei corespondențe între factorii de personalitate și comportamentul nonverbal a stat la baza inițierii demersului nostru: "...cercetările au scos în evidență faptul că persoanele anxioase, introvertite au tendința de a folosi la nivel scăzut comunicarea nonverbală, față de cei extravertiți"1. O constatare de însemnătate aparte este aceea că emoțiile influențează procesele cognitive în moduri de importanță fundamentală, autorii identificând anumite distincții între extravertiți și introvertiți 2. Obiectivul principal al lucrării de față este cel al evidențierii rolului pe care
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
că persoanele anxioase, introvertite au tendința de a folosi la nivel scăzut comunicarea nonverbală, față de cei extravertiți"1. O constatare de însemnătate aparte este aceea că emoțiile influențează procesele cognitive în moduri de importanță fundamentală, autorii identificând anumite distincții între extravertiți și introvertiți 2. Obiectivul principal al lucrării de față este cel al evidențierii rolului pe care îl are factorul nonverbal în informațiile privind natură fluctuațiilor comportamentale ale adolescentului. Ne propunem îndeplinirea obiectivului, pe baza corespondentei dintre trăsăturile de personalitate, și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Dacă ne gândim la piciorul cuiva în timpul unei situații conversaționale, vom spune că este nonverbal prin faptul că nu constă din cuvinte, dar este direct influențat de actul vorbirii 166. Într-un studiu din anul 1965167 s-a constatat că extravertiții se deosebesc de introvertiți prin tempo-ul vorbirii. Utilizând scală Eysenck, autorii au ajuns la concluzia că extravertiții manifestă perioade de latentă mai scurte de vorbire, vorbesc mai repede, si cu mai putine ezitări, comparativ cu introvertiții, mai ales în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nu constă din cuvinte, dar este direct influențat de actul vorbirii 166. Într-un studiu din anul 1965167 s-a constatat că extravertiții se deosebesc de introvertiți prin tempo-ul vorbirii. Utilizând scală Eysenck, autorii au ajuns la concluzia că extravertiții manifestă perioade de latentă mai scurte de vorbire, vorbesc mai repede, si cu mai putine ezitări, comparativ cu introvertiții, mai ales în situațiile în care (aceștia din urmă) intra în contact cu persoane necunoscute. Date similare au fost identificate și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]