824 matches
-
încet, încet, și-a recăpătat auzul. Simțurile. Puterea de a-și îngâna numele. Frica de moarte. Dorința de moarte. Vanitatea de a-și pipăi chipul, căutând să cuprindă, cu mintea, dezastrul. Singura scăpată întreagă, de la cot la degete, mâna stângă fâlfâie fără noimă în aer, până la obrazul neras al lui Musa. Pentru că el e acolo. Mereu acolo. Încercănat și slab. O veghează neîncetat pe străina care moare. Trupul ei, așa cum l-a cunoscut el, nu mai e. Musa abia dacă-și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o moleșeală prevestitoare de rău. Musa însă nu e pregătit să renunțe. În jurul lui, toți șușotesc despre blestemul lui Tariq și despre încăpățânarea lui de a-și ține trofeul în viață. Dar nu. Nu e asta. Când mâna ei stângă fâlfâie spre el, Musa tremură cum nu a tremurat niciodată când mâini mai albe, acoperite de brățări, l-au dezmierdat supus, adorator, febril. O neliniște duioasă îl fură noapte după noapte, îi desenează chipul vizigotei, cu obrazul sfâșiat, pe pomeții înalți
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
grumazul, îi scoate ochii și pune în locul lor două perle mari, lăsându-și râsul să cadă în cascade peste trupul lui, de-acum fără viață. Zorii vin încăr cați de o căldură mută și sărată, ghemuită în piept. Mâna care fâlfâie e de-acum opiumul lui. Încercănat, Musa iubește ca eroii din povești, din cărți, din fanteziile pe care nu dădea doi bani în copilărie. Iubește ireal și sufocant. Isabel, Isabel, Isabel... 18. Noi doi. Tu. Unde ești? Unde m-ai
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
neașteptat sărut cast pe roșeață și durere. — Ai nas de etruscă beată, ca alea care dansau desculțe în frescele din morminte, cu capul pe spate, hohotind suveran. Aveau călcâiele crăpate, ca tine. — Doar că ele sunt moarte, mi-a zis, fâlfâind din sprâncene. A luat, învârtind degetul, puțină sare de pe mar ginea paharului de cocktail și și-a depus-o pe vârful limbii, ridicat ca un vârf de condur etrusc. — Cu una din alea aș încerca acum, pe loc, mi-a
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
concluzie în timp ce imaginația plecă din nou la plimbare și el deveni, pe nesimțite, un observator nevăzut al unei alte perioade temporale... Trec cavaleri în armuri strălucitoare, armăsari focoși împodobiți pentru turnirul ce stă să înceapă, se aud trompete, deasupra zidurilor fâlfâie drapele vopsite în culori vii, mult roșu, galben, verde, el duce aparatul la ochi, clic, clic, nimeni nu-l mai arată cu degetul, fiindcă nimeni nu poate să vadă (normal, nu?) un intrus venit/apărut/picat din alt timp, acesta
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
șevaletului, în semn de aprobare, apoi se retrage pentru a lăsa alte urme colorate pe pânză. Totuși, să-mi fie cu iertare dacă repet ideea, nu observ nimic special. Am mai văzut armuri, cai, cămăși de zale, flamuri peticite care fâlfâie anemic pe metereze, mult praf și blugi de firmă pe sub tunici aduse de la muzeu. Domnițe cu sâni mari, trăgându-și trenele după ele, arse de soare pe pieptul decoltat, plin de pistrui, nerăbdătoare să se dezbrace, să iasă din condurii
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nu bei ceai. M-am fript o dată, nu mă mai frig. Am stat capră, nu mai stau. Dar la soare, pe șezlong, prin Cuba - să zicem, Cuba este doar un exemplu dintre multe altele - vrei să stai? Vrei să-și fâlfâie damele rochiile de vară pe sub nasul tău? Vrei să le bagi mâna pe sub fuste și să le inviți la o plimbare pe plajă, atunci când fierbe soarele înainte de a se duce la fund? Șampania în cadă îți mai trezește vreo amintire
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și stă țeapănă, abia privind la farfurie. Bagă repede lingura în supă și - sprintenă și grațioasă ca o rândunică - o duce apoi la gură în unghi drept. Soarbe supa, din vârful lingurii, fără pic de zgomot. Privind naiv în jurul ei, fâlfâie lingura ca pe-o aripioară, fără să scape o picătură și fără să atingă farfuria. Cred că nu așa scrie în codul bunelor maniere că se mănâncă supa, dar mie-mi place foarte mult și o consider pe mama absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
documente de panoramă, adunînd centrul istoric acoperiș lîngă acoperiș. Interesul documentar, și sentimental, al lui N. Vătămanu plimbă peste ele o lupă și un sac cu povești, așa că fiecare bucățică din poză, săltată de un mecanism pneumatic ascuns, decolează și fîlfîie puțin, zepelin de secol XIX în Bucureștii veacului 21. Bunăoară, Școala de la Sfîntul Sava, pe vechiul ei loc, lîngă biserica numită la fel, cu elevi de familii bune, dar șotioși ca puii de mahala. Bulevardul Academiei, cu clădirile lui mutate
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
palide pe lângă orbitoarea Poezie și cel care o scrie. Teroarea se șterge, dispare cu totul atunci când ochiul Autorului se vede deasupra "lumii de papir". Să dăm înapoi filmul: "Stranie melanholie a palaturilor goale!/ Pă plafoane îngerașii dau la nimfe rotocoale./ Fâlfâie aripe-n ceruri vaste-adânci, ca în Tiepolo;/ Pă un pedestal e Dafne implorată de Apolo,/ Amândoi dă peatră albă ce lucește străveziu./ La un geam ce schinteiază zăbovește un scatiu./ Orce rază care întră pân brocarturile dese/ Zugrăvește pă perete, în
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
drag lui și chiar era un cuvânt pe care îl iubea, poate cel mai puternic cuvânt din repertoriul romantic. „Dumnezeu să te aibă în pază!“ sau „Dumnezeu să te ierte!“ sau „Dumnezeu mi-e martor!“, toate formulele pompoase și tocite fâlfâiau în jurul cuvântului Dieu ca o perdea. Se întoarse încet, cu multă prudență, spre ușă. Și mesajul de la Michel? 16 Sprijinit de gard, Carosse privea cu atenție silueta care se apropia dinspre St Jean traversând câmpul. Stătea sprijinit de gard cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
în priviri nedumerirea. - Unde sunt?, întrebă ea dintr-odată. Unde sunt și cum de am ajuns aici? Tânărul rămase ca trăsnit, mut și țeapăn, încremenind locului. Chipul i se făcuse numaidecât alb ca varul, iar un fluid de spaimă îi fâlfâi tare, pentru o clipă, în stomac. Victoria, în pat, era din ce în ce mai neliniștită. - Șerban, dar te-am întrebat ceva, unde mă aflu? De ce sunt așezată pe pat? Ia așteaptă o clipă, eu doar eram în cealaltă cameră, nu aici. Aveam o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
său se amplifică, deveni tot mai tare, mai asurzitor, până când se strecură pretutindeni, mișunând prin toate ungherele casei, zăngănind sticlele de la vitrină. Mama, chircită Într-un colț, Își Îmbrobodi capul cu palmele desfăcute și se acoperi de gemete stinse. După ce fâlfâi neașteptat, pasărea Își luă zborul iar tata se opri din fluierat. De deasupra noastră, de la etajul Întâi, se auzi râsul gâlgâit și isterizat al doamnei Bolotă (cât mă enerva grasa asta!). Tata mi s-a părut că devenise foarte subțire
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
așeze pe un scaun și i-am Întins un pahar cu apă, să-și revină. Tremura din tot corpul și avea broboane mari de transpirație pe frunte. Prin ușa deschisă a capelei năvăliră ultimele raze crepusculare, iar un vântișor rătăcit fâlfâi o clipă limbuțele incandescente ale lumânărilor, alungindu-le nefiresc. La scurt timp se ivi și preotul, Înalt și slab, Însoțit de “nea Gore”, un burtos cu mustățile arcuite, “tovarăș de haită” cu tata, cum Își spuneau ei În momentele de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
abandona acolo sub niciun chip. Am mai chibzuit un timp, apoi m-am aplecat cu mare greutate să o ridic. Nu am reușit. Femeia, suplă și aproape mignonă, se ghemui și mai bine. Am Încercat din nou, mai hotărât. După ce fâlfâi de câteva ori din mâini și mormăi indescifrabil, reușii să-i trec un braț pe după umărul meu și, opintindu-mă, să o ridic Într-un echilibru fragil. Avea picioare fine și o talie subțire, de fetiță. Era incredibil de ușoară
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
toată lumea, ce caută el acolo, în lipsa concubinului. Cum era aproape pe înserat, și cum Afrodita îl aștepta cu nerăbdare, aceasta l-a primit cu brațele larg deschise, pe trup cu un superb capot, lăsat liber, de sus și până jos, fâlfâindu-și marginea, ca niște aripi de pasăre măiastră. După sărutările și îmbrățișările de rigoare, s-au afundat în locuință. E gata de inaugurare, a întrebat el. Penru noi, da, e gata de inaugurare. Mergi în baia de dincolo, l-a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Teatrul azi (11/03) că Purcărete, la prima Întîlnire, zice „ În două zile avem premiera!”( prin două zile, evident, Înțelegînd uneori o lună; dar de multe ori - doar două săp tămîni). Actrița cu pricina, nu și nu ; ei i se fîlfîie de Manea, Purcărete și Vlad Mugur; ei i-e frică : dacă nu va fi bună, măcar are justificarea „ v-am zis eu că nu se poa’ În cinci șpce’ zile!”. Mă rog... Vorbind despre curaj În teatru ( nu doar În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de fiecare dată. Uite, i-am atras atenția cu Dan ăsta al tău. Am rămas cu gura căscată, mai să uit să trag aer în piept. Ea continuă netulburată: "Și? S-a ales ceva din asta? Mai mult decât să fâlfâie din gene la el și să schimbe două vorbe nu-ndrăznește. De parcă domnișoru' ar fi Făt-Frumos cu banu' gros sau mai știu eu ce. Un ăla și el acolo, c-un amărât de apartament în Balta Albă și o leafă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
aia, să vă semnez. Bine?" "Bine", confirmă cei doi, chiar în momentul în care pe ușă intră Fany. "Ce faci, dragă?", rânjește rău-prevestitor radiologul. Asistenta se blochează. Așa că răspunde tot el: "Văd că împrospătezi aerul pe holuri, tu. Te tot fâlfâi de colo până colo. Nu știu ce făceai tu pe la dermato, da' aici ai dat de dracu', scumpo. Aici e de muncă și dacă o mai zgudui așa, s-ar putea să zbori din spitalu' ăsta, indiferent de cine te-o ține
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
În câteva clipe se dezmetici și trânti furios ușa. Se repezi disperat spre pervaz. Tocmai la țanc pentru a vedea cum aproape un fișic de o sută de bucăți, alcătuit numai din bancnote de cinci sute de euro, se arunca fâlfâind direct în stradă, în uralele unui public neașteptat de numeros, de entuziast și formidabil de vioi. Înnebunit de imaginea stolului de bancnote ce-și lua zborul chiar de sub nasul lui, nu-și dădu câtuși de puțin seama că banii fuseseră
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pe ulcele... Pâcu, ca de fiecare dată, a ridicat ulcica, a drămăluit-o, a dus-o la gură și a băut prelung... După ce și-a liniștit setea, a pus mâna pe fluier... O doină cu unduiri prelungi a început să fâlfâie din aripi la Crâșma din drum... Cărăușii ascultând ghersul tremurat al fluierului, au plecat capetele ca într-o reculegere... După un timp, pe nesimțite, un tril din ce în ce mai viu a început să curgă peste capetele plecate ale cărăușilor. În cele din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
În scenă, dar și după obișnuitele manevre de batere pe spate rămăsese placid ca un ciorap găurit. Până la urmă, urletul a fost dăruit Universului, Însă de către asistenta care, la vreo două ore după ce constatase lipsa pulsului, a observat cum bebelușul fâlfâie din pleoape scurt, ca un liliac. Gustav avea câteva Însușiri interesante, care l-au transformat rapid Într-un caz unic În lumea medicală. Ca formă, număr de membre și de nasuri, consistență, textură și elasticitate a pielii, prezența genunchilor și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-mperechere. Or, amândouă erați la fel de interesate de persoana mea, dar numai una s-a aplecat pentru a-mi oferi șansa unei prospectări gratis a minelor din decolteu. Un alt pui de zâmbet și-a luat zborul de pe buzele ei, a fâlfâit puțin din aripi și a căzut ca fraierul pe covor. Văduva lui Kuznețov, zis Demiurgul, s-a așezat la birou, picior peste picior, ceea ce n-a stânjenit cu nimic comunicarea noastră nonverbală. Divorțul lui Dmitri Kuznețov iscase multă vâlvă, În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ultima săptămână, m-am apropiat de fereastră. Kuznețov tocmai părăsea clădirea și, zgribulit Între pulpanele raglanului din cauza vântului puternic care se stârnise, mergea În direcția parcului. Game over. Tocmai atunci, o pală puternică de vânt a măturat strada, făcând să fâlfâie copertinele. Câțiva trecători au rămas fără pălării. Demiurgul uitase geamurile apartamentului deschise, iar acestea se zbăteau ca niște aripi din sticlă. Curentul a zburlit foile de hârtie lăsate În spatele ferestrei, Împrăștiindu-le ca pe vrăbii, iar una, după ce a ezitat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
vreun lucru din toată mizeria asta despre care se poate discuta în perfectă cunoștință de cauză, atunci acela este încrederea domnului Președinte, zice Gulie. Avea el așa un nimb de lumină în jurul lui și niște îngerași îl păzeau în permanență fîlfîind din aripioare deasupra creștetului alesului, îi putea vedea oricine cu ochiul liber. Vorba lui Dendé, vă respect pe voi, pentru că luptăm pentru o cauză comună, dar mai mult mă respect pe mine însumi, așa că n-am să mă las indus
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]