146 matches
-
precum și pentru anexele la locuința taxele pentru eliberarea autorizației de construire se reduc cu 50%. (2) Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate. ... (3) Prin expresia anexe la locuința se înțelege: grajdurile, pătulele, magaziile, hambarele pentru cereale, surele, fânăriile, remizele, șoproanele, garajele, precum și altele asemenea. ... 134. (1) Autorizația de foraje și excavări, model stabilit potrivit pct. 256, se eliberează de către primării în a caror rază de competență teritorială se realizează oricare dintre operațiunile: studii geotehnice, ridicări topografice, exploatări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191846_a_193175]
-
la lit. a), dezafectate și utilizate pentru desfășurarea de profesii libere; ... c) constructiile-anexe situate în afara corpului principal de clădire, cum sunt: bucătăriile, camarile, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea; ... d) construcțiile gospodărești, cum sunt: pătulele, hambarele pentru cereale, surele, fânăriile, remizele, șoproanele și altele asemenea; e) orice alte construcții proprietatea contribuabililor, neprevăzute la lit. a) - d), care au elementele constitutive ale clădirii. ... 33. Pentru calculul impozitului pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, sunt necesare următoarele date: a) rangul localității unde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211651_a_212980]
-
precum și pentru anexele la locuința taxele pentru eliberarea autorizației de construire se reduc cu 50%. (2) Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate. ... (3) Prin expresia anexe la locuința se înțelege: grajdurile, pătulele, magaziile, hambarele pentru cereale, surele, fânăriile, remizele, șoproanele, garajele, precum și altele asemenea. ... 134. (1) Autorizația de foraje și excavări, model stabilit potrivit pct. 256, se eliberează de către primării în a caror rază de competență teritorială se realizează oricare dintre operațiunile: studii geotehnice, ridicări topografice, exploatări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211651_a_212980]
-
personal. S-au adunat să bea În sala de jos. Dacă mă urmezi... Dante se porni În urma lui, urmat Îndeaproape de bargello. În dușumeaua de scânduri de la primul etaj se deschidea un chepeng larg, probabil gura de Încărcare de la vechea fânărie. Hangiul Îl ridică și Îl Îndemnă să se apropie de deschidere. Dedesubt, un grup de bărbați ședea În jurul unei mese din lemn de stejar, bând din niște ulcele de lut. Erau adânciți Într-o convorbire pașnică, departe de obișnuita efervescență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dăduse pinteni calului, trecând În galop prin portalul claustrului. - S-a aflat de un incendiu pe drumul spre Pisa. Ceva a ars pe pământurile familiei Cavalcanti. - Ceva? Ce vrei să zici? - Oamenii mei n-au știut să spună. Poate o fânărie. Ceva mare, oricum. Totul e scrum. Și hanul crimei aparținea familiei Cavalcanti, Își aminti priorul. Poate că era vorba de o simplă coincidență. Dar În sinea sa era neliniștit. Faptul acela părea să fie În legătură cu celelalte nenorociri. Ca un desen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o primă privire, nu era ușor de imaginat ce putea să fi fost construcția mistuită de flăcări. Judecând după rămășițele grinzilor Încă Înfipte În pământ, s-ar fi spus că era vorba de un soi de pavilion, sau de o fânărie mare. Ori poate de un grajd, Însă de o formă cu totul neobișnuită. Iar lemnul scăpat de foc urma oare să fie adăpostit În clădire? Sau trebuia să slujească la construcția Încă neterminată? Dante continua să Înainteze Încetișor către centrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cuminți decât de obicei, dar nu din cale-afară, ca să nu bată la ochi, Își pregătiră bicicletele cu mare grijă: au umflat roțile, au uns lanțurile, au strâns cu cheia butucurile care cam aveau joc. Luară doi saci din magazia de sub fânărie și-și dădură drumul la vale, pe coasta dinspre Dunăre, după ce-i strigaseră bătrânei care stropea curtea că se duc În Baltă ca să adune lintiță pentru boboci. Opriră În dreptul măturilor și unul dintre ei, cel scund, se repezi după plasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
trăsese primul foc, nu pusese cum trebuie opritoarea și capsa, aprinzându-se, o pornise Înapoi ca o rachetă, trecuse, fierbinte, pe lângă sprânceana dreaptă - pe care o și pârlise puțin - a lui Ectoraș și spărsese un ochi de geam de la ușa fânăriei. Nici cu acest prilej curajul celui ce de obicei se dovedea fricos nu se ostoise. Ba, mai mult, văzându-l pe văr că Încercase să se apere de capsa zburătoare ca de albine, Îndrăzneala i se mărise și chiar Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lungul timpului însă, totuși, s-au ridicat valuri de tineri valoroși realizați profesional prin alte locuri.) Lunca Zeletinului era absolut impresionantă prin vegetația ei, iar ochiurile de apă nu se uscau niciodată deoarece sălciile erau foarte dese, creștea stuf mult, fânăriile (terenul de fân) necălcat între Sf. Gheorghe (23 apr.) și Sf. Dumitru (26 oct.). Copiii gospodarilor din sat își puteau paște oile dincolo de Zeletin, înspre Boghești, pe islazul comunal. Familia lui Costică Balan avea 4 copii care păzeau oile și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
70 de ani. Închipuiți-vă, privind din dealul Giurgioana, spre Răsărit, peisajul coborâtor în trepte spre Zeletin brăzdat de fâșii de semănături, în special porumb, grâu, mei, orz, floarea soarelui, cânepă și pe ici pe colo pârloage. În capătul lor fânăriile cât se vedea cu ochii de la Podu Turcului spre Berheci, în mijloc Zeletinul, care s-a revărsat în primăvară devreme, lăsând ochiuri mari de apă pe șes. În toată vara n-a căzut un strop de ploaie, astfel că în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
20.07.1922. Fiind operat, am rămas la Seminarul din Luizi-Călugăra și după desființarea Seminarului în 1948. În primăvara lui 1949 a fost chemat Pr. Gheorghe Patrașcu de Pr. Hajdeu și nu s-a mai întors. Un milițian ascuns în fânărie a pus în cărare o țeavă de pistol automat rusesc: când m-am aplecat să o dau la o parte a sărit din fânărie și m-a dus la primărie. Notarul Ceandac (?) i-a zis că nu e armă și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Pr. Gheorghe Patrașcu de Pr. Hajdeu și nu s-a mai întors. Un milițian ascuns în fânărie a pus în cărare o țeavă de pistol automat rusesc: când m-am aplecat să o dau la o parte a sărit din fânărie și m-a dus la primărie. Notarul Ceandac (?) i-a zis că nu e armă și m-a lăsat în pace. Activistul din partea MADOS-ului mi-a zis că sunt o piedică serioasă, fără să-mi spună de ce... La 24
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mere și fructe și vinișorul de mere, alții lucrează stupi pentru primăvara ce va veni. Femeile țes sumani și poclăzi, umblă în șezători. E în munte o activitate mai mare și mai concentrată în lucrări de gospodărie, împrejmuiri, porți, hambare, fânării. București. 9 Noembrie 1956. La profesorul de filologie de la Iași, o cucoană nu tocmai deșteaptă; pricepută însă la mobilat camerile și la primirea musafirilor. Are o femeie servitoare cam nătângă (Mărioara), care ia subt protecția ei pe Irimie, spălându-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
șapte zile, cât timpul creației însăși, în grajdul de piatră tipic. Hrana calului nu este nici ea întâmplătoare, ci cuprinde elemente sacre: „De mâncare ce i-ș da?/ Da grâu roșu vânturat,/ Cu banița măsurat./ Și-i da fân din fânărie,/ Și orzul din orzărie./ Dar de bere ce mi-ș da?/ Da vin roșu strecurat/ Cu vechița măsurat./ De-așa mult nu-l va ținea/ O săptămână o lună plină”. Ca și somnul eroului din basme, pregătirea calului reprezintă o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
era adevărat că, îmbrăcat ca un cerșetor, ar fi mers să cerșească la părinții capucini din strada Barana. Călugărițele, foarte bune și pioase, se întristau auzind acele pălăvrăgeli și i-au spus-o și lui. Câteodată, era surprins dormind prin fânăriile fermelor sale. E lesne de înțeles cum aceste ciudățenii făceau rotocolul prin lume: «Ce sfânt e domnul conte! Dar ce ciudat!». În camera sa de dormit și-a construit un fel de pat de lemn, pe care să doarmă în timpul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ascund, dar vor să fie găsite și eu mă prefac că nu le văd, dar pe Floarea, Florița din Drăgosteni, nebuna, nu mă pot preface că n-o văd, stă îmbrăcată în muntele ei de haine pe fânul uscat din fânăria de lemn cu acoperiș de paie unde iarna călugării pun sălbăticiunilor hrană, după privirea ei stranie îmi dau seama că mă așteptase și așteptarea ei fusese mai lungă decât veacul, urc la ea nerăbdător, ca posedat de o dorință fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o anumită suprafață din parcelă, taxa se aplică doar la aceasta. Pentru clădirile utilizate ca locuință, precum și pentru anexele la locuință, taxele pentru eliberarea autorizației se reduc cu 50%. Prin anexe se înțeleg: grajdurile, pătulele, magaziile, hambarele pentru cereale, șurele, fânăriile, remizele, șoproanele, garajele, precum și altele asemenea. DUȘAN BAISKI Alimentarea cu gaze naturale l A unei noi locuințe În situația achiziționării sau construirii unei locuințe noi, precum și în cazul schimburilor de locuință, consumatorii rezidențiali vor trebui să întreprindă, în vederea alimentării cu
Agenda2004-51-04-imobiliar () [Corola-journal/Journalistic/283184_a_284513]
-
al persoanelor juridice, precum și pentru anexele la locuință, taxele pentru eliberarea autorizației de foraje și excavări se reduc cu 50%. Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate. Prin anexe se înțeleg: grajdurile, pătulele, magaziile, hambarele pentru cereale, șurele, fânăriile, remizele, șoproanele, garajele, precum și altele asemenea. Autorizația de foraje și excavări se eliberează de către primării, în a căror rază de competență teritorială se realizează oricare dintre operațiunile: studii geotehnice, ridicări topografice, exploatări de carieră, balastiere, sonde de gaze și petrol
Agenda2004-52-04-imobiliar () [Corola-journal/Journalistic/283205_a_284534]
-
deschiseseră poarta de fier și se aventuraseră cu pași nesiguri în peisajul dezolant lăsat în urmă de barbari, constataseră că o bună parte din pars dominica a edificiului fusese distrusă, laolaltă cu localurile destinate servitorilor și construcțiile agricole, între care fânăria și grajdurile. Grânarul fusese golit, pivnițele prădate. Plecând de acolo, barbarii eliberaseră mulți prizonieri, însă în perimetrul villa-ei găsiră mai târziu alte trupuri - liberți și sclavi uciși în timpul incursiunii. Câțiva servitori nu mai erau de găsit: fugiseră, poate, ori fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de abator, întocmit la 25 martie 1945 de Ilie Diaconescu, șeful secției tehnice, C. Spiridon, avocatul Vasile Antonovici, șeful contenciosului primăriei Huși și Constantin Tuleașcă în calitate de sedretar al comisiei, indică amplasarea imobilului pe strada Prut, nr. 14, învecinat cu strada Fânăriei (Estă, proprietatea Gr. Harabagiu și Elena Harabagiu (Vest), strada Prut (Nordă, pârâul Turbata (Sudă. Comuna este proprietară prin expropiere de utilitate publică de la moștenitorii Tudorița I. Hagiu, prin decizia primăriei Huși (prin maiorul în rezervă Vasile V. Andrian, primarul orașuluiă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
deasupra pivniții și cu altă dugheană, ce iaste din sus alăture cu pivnița, pentru șidere crâșmarului, și cu 4 dugheni din gios, ce sânt tot în rândul pivniții supt un acoperemânt , aice în târgul Iașilor, lângă mănăstirea Bărboiului, pe Ulița Fânăriei”. Să nu crezi că vodă rămâne mai prejos. Nuuu. Nici vorbă. Face și el danii, dar... de biete suflete omenești! Nici nu-i nevoie, sfințite, să mai spui ceva, fiindcă am înțeles îndată că e vorba de țiganii robi. Și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în anafora către Mihail Costandin Șuțu voievod: “Preînălțate doamne, după jaloba ce-au dat mării tale preotul Ioanu, Neculaiu neguțitoriu și cu alții neguțitori,... au cerut ca să li să de o bucățică de loc din Mahalaua Feredeilor, unde... au fost fânărie gospod (domnească n.n), ca să facă biserică”. --Și? --Vodă răspunde: “De vreme ce s-au aflat locul acesta... după cerirea jăluitorilor îl dăm... ca să se facă biserică pe dânsul”. După cum vezi, scumpo, acum vorbim de Mahalaua Feredeilor, nu numai de uliță. Și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
gospod. --În ultima vreme, uliții i se spunea Podul Roșu. Știu că îți zbârnâie mintea de câte ai aflat până acum, dar înainte de a ajunge unde vreau să te duc am să-ți spun că aici pe stânga se afla Fânăria domnească, iar pe dreapta grajdurile și heleșteul gospod. --Unde vrei să mă duci, dacă întrebarea mea nu te deranjează? --La “Sfânta mănăstire ce se cheamă Sfânta Vineri din târgu Iași, care iaste zidită de Ureche dvornicul, unde este hramul Preacinstitei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vreme în Târgul lui Barnovschi. --Dacă-i așa, atunci am să amintesc de hotărârea lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, de la 23 aprilie 1749 (7257), în care spune: “Facem știre cu această carte a domniei mele pentru o casă... du pe Ulița Fânăriei, care au fost a lui Iovan căpitan, ce-au fugit în țara Muschicească cu muscalii”. Fiind dator acest Iovan cu 60 de lei lui Andrei Armășelul, i-a plătit vodă și “casă am dăruit-o acmu lui Dumitru sârbul căpitan
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai 1761 (7269): “am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă... deasupra pivniții și cu altă dugheană... alăture... pentru șidere crâșmarului și cu 4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca voievod. --Negreșit, părinte. Dar iată
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]