358 matches
-
necesar: lemnul pentru case și anexele gospodărești, fructele pădurii: afine, zmeură, cireșe, mere și pere, miere de albine și toate soiurile de ciuperci comestibile. Pe seama pădurii au fost obținute prin lăzuire, runcuire și prin foc (arșițe) suprafețele necesare de pășune, fânațe și terenurile de arătură. Pe măsură ce populația a crescut și satul s-a extins pe terasele superioare spre nord-vest, suprafețele cultivabile au crescut, dar pădurea a rămas preponderentă în peisajul locului. Potrivit obiceiului pământului, a dreptului românesc nescris, cel care obținea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
locuitorilor, întărește afirmațiile despre ocupațiile locuitorilor, despre extinderea satului - apare o Vamă de Sus și o Vamă de Jos - și despre originea etnică a locuitorilor <footnote Ibidem. footnote>. Astfel: Runcul lui Grigore Lucan, Arșița lui Nicolae Ciocan, Poiana lui Axinte, Fânațul lui Toader Bosancu, Dealul lui Toader, Secătura lui Bardan, Pârâul lui Pușcă, Arșița Floarei, Dealul Miclăușei, Păscătura la Dealul lui Hasniș, Pârâul Floarei, Pârâul lui Grigore Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Poiana lui Grigore Crăcan, Poiana Focșei, Poiana
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Poiana Ștefanei <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 500-501. footnote>, sunt denumiri care conving în sensul celor arătate anterior. Din toponimia minoră a satului Vama, rețin în mod deosebit atenția: Pârâul Colibelor, Pârâul Arșițile Iepei, Păscătura Vămenilor, La gura Pârâului Colibelor, Fânațele Câmpulungului, Imașul Moldovenilor, Pârâul Cetățile (Cetățel, Cetății), care impun câteva clarificări, pentru a nu se produce confuzii și interpretări eronate. Să ne oprim asupra toponimelor Pârâul Colibelor și Pârâul Arșițile Iepei. După cum se cunoaște, în cancelaria domnească din Moldova și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nr.39, însă nicăieri nu-i menționată existența La Gura Pârâului Colibelor <footnote Harta din lucrarea lui Grigore Sârbu, Pădurea Obștii Vama, corectează eroarea din Harta cadastrală întocmită în 1785. footnote>. Cât privește locul denumit „Păscătura Vămenilor”, în opoziție cu „Fânațele Câmpulungului”, arată locul folosit în devălmășie, unde erau trimise vitele mari la păscut, fără oi și cai, care, după cum arată toponimele, aveau locuri separate, folosite tot în devălmășie, la fel cu toloaca, imașul și locurile libere dintre case, unde pășteau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care, după cum arată toponimele, aveau locuri separate, folosite tot în devălmășie, la fel cu toloaca, imașul și locurile libere dintre case, unde pășteau mieii înțărcați, rațele și gâștele. Păscătura Vămenilor era așezată în partea de nord-vest a satului, vecină cu Fânațele Câmpulungului, intrate în hotarul satului Vama prin abuz, atât din partea unor locuitori din Vama, cât și a unora din Câmpulung <footnote Vezi subcapitolul „Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldăvița” din lucrarea prezentă footnote>. Numele topic „Imașul Moldovenilor”, nu se referă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
prin care întărește mănăstirii Ițcani din ținutul Suceava, privilegiile primite de la alți domni și obligația vecinilor de pe moșia Ițcani: „...Deci dară după scrisoarea ce are (stareța mănăstirii Ițcani-n.a.), să aibă a lua a zecea din țarini cu pâne, din fânațe, din grădini cu legume și din prisăci cu stupi și din livezi cu pomi și din tot locul cu tot venitul moșiei după obicei. Așișderea de vor fi șezând cu casă pe această moșie să aibă a da de toată
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de astă dată a domnitorului Constantin Cehan Racoviță, care, prin actul de la 19 ianuarie 1753, întărește dreptul mănăstirii Moldovița „de a lua de la locuitorii satului Vama a zecea parte din vitele care pasc pe pășunile ei, asemenea și din grâne, fânațe, cârciumi, rachiu și din toate celelalte” <footnote Mihai Lazăr, Contribuții la cunoașterea fiscalității în Moldova în secolul al XVIII-lea, în Suceava, Anuarul Muzeului Județean, VI-VII, 1979-1980, p.156 footnote>. Documentul de întărire nu a avut efectul dorit; călugării
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vechilor obligații ale vecinilor față de mănăstire. Așa, de exemplu, dintr-un document din 2 septembrie 1772 aflăm că Vasile Negură din satul Frumosu, angajând oameni din Vama, a organizat o stână fără învoială și a călcat și câteva fălci de fânaț din braniștea mănăstirii. Fiind judecat în lipsă pentru paguba adusă, a dat împreună cu simbriașii săi, darea cuvenită din brânza obținută, cu obligația de a nu mai produce alte pagube mănăstirii, în caz contrar fiind înlăturat fără judecată de pe moșia mănăstirii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de fibre de in și cânepă pregătite pentru tors); câte o găină și câte un car de lemne; a zecea parte din toate cele aflate pe moșie, după obicei și „ponturile cinstitei adunări”, arenda cârciumi și jumătate din fânul de pe fânațele mănăstirii (dat în parte locuitorilor-n.a.) <footnote Ibidem, VI / 49; în documente se află și însemnarea despre banii luați de Venedict pe anii 1782-1784 din arenda moșiei Vama, la data de 20 iunie 1784. footnote>. Instaurarea stăpânirii habsburgice începând
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
starea cea mai proastă” și propunea „să creăm în Bucovina țărani buni și instruiți” și „înființarea câtorva colonii, care să-i servească țăranului drept exemplu pentru agricultură” <footnote Vasile Balș, op. cit. p. 349. footnote>. În zona montană predominau pajiștile și fânațele și era puțin teren pentru agricultură. Potrivit unei statistici din 1857, referitoare la structura terenurilor, din cele 8 districte ale Bucovinei, districtul Câmpulung din care făcea parte și comuna Vama deținea 1,01 % teren arabil, 17,5 % fânețe și 65
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
erau oameni săraci, fugiți din Galiția. După ce au fost date de guberniul de la Lvov legi restrictive cu privire la pădure, interzicând lăzuirile, vămenii s-au văzut siliți să-și dărâme bordeiele și colibele făcute pe dealuri și pe munți, acolo unde aveau fânațuri, fiind amenințați de funcționarii germani, de feșteri (pădurari-n.a.), denumire care se mai folosește și acum în Vama. Plângerea vămenilor adresată Kreismatului (Oficiu Cercual) de la Câmpulung, din 20 decembrie 1810, îl avea în vedere pe feșterul Țintenowski, care îi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Plângerea vămenilor adresată Kreismatului (Oficiu Cercual) de la Câmpulung, din 20 decembrie 1810, îl avea în vedere pe feșterul Țintenowski, care îi amenințase că le dărâmă bordeiele și colibele și se roagă “ca să ne lase bordeiele și colibele care avem pe la fânațe după cum am apucat de la moși și de la părinții noștri ... de unde nu este cu putință să cărăm fânul acasă” <footnote Arhivele Statului Cernăuți, Dosar 94, Pachet II, f. 241, Fond: Documentele mănăstirilor din Bucovina, de T. Bălan, vol. XII - 1783-1875. footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Câmpulungului, p. 265-266. footnote>. Acțiunea protestatară a câmpulungenilor a fost sprijinită de locuitorii din Vama, prin impresionanta mărturie din 9 februarie 1843 : „Înainte de ocupația austriacă, locuitorii din Ocolul Câmpulungului aveau dreptul de vindere a băuturilor, adică propinația, vânătoria, pescăria, pășunatul, fânațurile și pădurile... stăpânitori au fost și noi numai pe D-lor i-am apucat strângători sine stăpânitori, nefiind de nimeni supărați” <footnote V.T. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului, Editura Socet, București, 1915, p. 298. footnote>. Nemulțumirile de ordin
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care a constituit pentru mine rampa de lansare spre învățătura înaltă, după câmpurile pe care păsteam animalele sau participam alături de ceilalți membri ai familiei la muncile agricole, după aerul pe care îl respiram în lărgimea Iticasului, a Răpițistii sau a Fânațului, după apa fântânii din colțul dinspre sosea al curții, după soarele care îmi lumina fața în zorii fiecărei zile si-mi spunea „Bună dimineața!”. Ele, amintirile acelor timpuri, locuri si oameni, mă cheamă cu o putere magnetică pentru a le
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
fiind de întărire rezultă că așezarea a existat anterior anului 1436. Celelalte așezări sunt atestate documentar după cum urmează: -2 iulie 1439Jigăreni (Jigoreni) -12 aprilie 1457Găurești (Găureni) -12 aprilie 1457 Mirești -8 octombrie 1462Țibănești -9 februarie 1469„Seliștea căscioarelor pe valea fânațelor" -14 august 1483Căscoești (de la un Casco) -1469 o prisacă a lui Oană Păș cau aproape de Veja și cu vad de moară în Ș acovăț din gios de gura Vejei” -23 septembrie 1483Ivănești (de pe Șacovăț) -9 februarie 1469Tonguzeni (Tungujei)” -1490 Radoslăvești
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sate,după cum deducem din următoarele relatări ale actului: „1658octombrie 6 Iași, Carp Lungul fost armaș ,fiul lui Gavril Lungul vinde lui Mecula al III lea vistier,satul Tibănești, ținutul Vaslui, pe Șacovăț; între Gârbești și Olășei, cu vatra satului, țarină, fânațe, locuri de heleșteie, vaduri de moară, locuri de prisăci și pomeți,cu 600 de taleri bătuți bani gata. Martori: popa din Dumești, popa Eremia cel bătrîn din târgu Iași, popa Darie și Dima din Olășei și alții din Glodeni. Scrie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
unde este casa lor (Dagâța) b) Jumătate din Tungujei c) un loc de moară pe Sacovăț d) Poiana de sus tot pe Sacovăț e) o seliște pe Racovăț unde a fost moșul lor “Oană Giuratul“ f) “seliștea căsciorelor pe valea Fânațelor“ M. Costăchescu arată că există un ipisoc din 7016 (1508) de la Bogdan Vodă “adus pentru moșia Ivănești a agăi Ioan Carp“. Totuși, în 1585 martie 25 găsim satul Ivănești cu moară pe Șacovăț întărit de Petru Voievod lui Gheorghe, fost
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Tungujeii, din sat răzeș esc, se transformă în sat boieresc între 1803 și sfârșitul sec. al XIXlea. Aceasta deoarece în final satul apare cu un boier stăpân pe pământ (Zadicdupă localnici). În ceea ce priveș te ”siliș tea Căscioarelor pe valea fânațelor" apărută la 1469, considerăm că am putea-o localiza și la sfârșitul secolului XIX(după o evoluție în care satul ajunsese probabil la dispariție),În valea pârâului Caselor, numită de localnicii în vârstă și acum Onica ( în cursul superior) ceea ce
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
în Șacovăț, pe partea de dincolo de Șacovăț și loc de moară în matca Șacovățului și hlabnicul (loc poienit pentru fânețe, în prezent ocupat de satul Runcul) care este în sus de Grueț (actualmente se numește Dealul Piscu), săi fie pentru fânaț și să asculte acest hlabnic către această prisacă. Toate acestea mai sus scrise săi fie lui de la noi uric și cu tot venitul, lui și nepoților lui și strănepoților lui și răstrănepoților lui și Întregului neam a lui, cine i
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
oct. 12, Iațu-Tudora fata lui Marmure uricarul din satul Todirești, vinde lui Apostol Durac, mare medelnicer, a patra parte din satul Ivăneș ti, ținutul Vasluiu, în Fundu, cu vatră de sat, loc de heleșteu, vad de moară, pământuri în țarină, fânaț, locuri de prisăci, din câmp și din pădure...». Astfel vetrele inițiale s-au supus unui proces de roire, încurajat și de unele împroprietăriri. Spre exemplu, vetrele unor sate s-au mărit și s au alungit pe anumite direcții,fie pe
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe practice de economie rurală (de ex: despre fânațe, cultura pomilor, creșterea animalelor etc.), menite a crește productivitatea economică a supușilor, cu propaganda îndreptată înspre asigurarea obedienței maselor, o propagandă politică ale cărei contraforți sunt găsiți în morala creștină. La capitolul "Descrierea Patriei", copiii ardeleni sunt informați că "Împărăția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
domnesc...care loc iaste între Valea lui Pătrașco și între hotarul Tomeștilor și între hotarul locului Cetățuiei despre Tomești.” - Odată cu zidirea mănăstirii, bogatul vameș Păun a înzestrat-o cu sate, cu moșii, cu vii, cu o prisacă și loc de fânaț la Popești. „Așijdere pe apa Vasluiului, așijdere și Poiana lui Tigan ce este în Codrul Iașului...și iarăși altă poiană ce este pe Vasluieț, ce se chiamă Poiana Blagăi, și cu altă poiană împotriva acelei, spre soare apune...ce se
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cartea domnii mele a-și apăra ocina ce este împregiurul Copoului...și să risipească toate odăile, câte vor fi pe locul mănăstirii, să scoată toate vitele, ori boierești, ori negustorești, ori turcești...să nu calce, nici să strice țarina și fânațul, și să-și apere rediurile ce vor fi pre locul mănăstirii, nime nemică să nu taie. Iar cari n-ar înțelege...pre unii ca aceia să fie volnic a-i certa și a-i dezbrăca și a lua ce ar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să scoate sarea, cu toată dejma din toate, atâta din sarea ce să scoate...și din târgu și din câmpu...să aibă spitalia omul său acolo să ia din dzece drobi de sare...unul, cum și din țarini și din fânaț...din toate să ia dijmă pe obiceiu încă și din chirie ce s-ar căde ...și din dughenile ce sântu în târgu...să să afle totdeauna stătătoare și nestrămutată cheltuiala săracilor de bolnavi, ce să cade după orânduială.” Apoi „S-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la fața locului de Tribunalul din Botoșani în vederea publicării vânzării, situația moșiei era următoarea: moșia Ipotești, situată în comuna Cucoreni, plasa Târgu-Miletin, județul Botoșani, în întindere de aproximativ 150 de fălci de pământ, din care 100 fălci arabil, iar restul fânaț și imaș; pe moșie se află o curte pentru locuință, compusă din 9 odăi, păreții parte din vălături, parte din cărămidă, acoperită cu șindrilă; pe jos podită, aflându-se în stare proastă; în ogradă o cuhnie, cu două odăi, pereții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]