10,787 matches
-
poate abia acum îl privește respirând aerul cristalin al acelui câmp pe care am pășit timid salt înapoi apoi hora umbrelor s-a întețit în mine calcă un uriaș din piatra unghiulară a înzidirii după ce iubirea a reînvățat zborul în fântâna cu șapte inele ori șapte adâncimi de izvoare nesecate întru credință întru bucuria trăirii creației stagnez atent până la următoarea înzidire sau poate până la prima revenire a cuvântului dintâi Anne Marie Bejliu, 7 februarie 2015 Referință Bibliografică: până la prima reînzidire / Anne
PÂNĂ LA PRIMA REÎNZIDIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1423406502.html [Corola-blog/BlogPost/376001_a_377330]
-
Facebook al Palas-ului. Copacii și plantele aduse au fost plantate în cadrul șantierului care se apropie de finalizare. În același timp cu amenajarea parcului se lucrează intens și la Piațetele Multifuncționale, la amenajarea Teatrului de vară, a Lacului și a Fântânilor arteziene. Suprafață grădinii de la Palas va fi de 50.000 de metri patrati și va cuprinde 500 de copaci și 30.000 de arbuști, unele specii fiind aduse în premieră la Iași. Citește tot...
Gradina Palas by http://www.iasi4u.ro/stire/gradina-palas/ [Corola-blog/BlogPost/94553_a_95845]
-
Acasa > Poezie > Credinta > RONDELUL POETULUI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2301 din 19 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ține-mă, Doamne, de mână! Se roagă poetul în gând. Iute izvor de fântână, Cuvântul s-aud susurând! Clipa o văd cum amână Un vers, ce se-așează în rând... Ține-mă, Doamne, de mână! Se roagă poetul în gând! Doar rima, marea stâpână, Îl ceartă amarnic, strigând: - Să-mi cauți surata, plângând! Cerul
RONDELUL POETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1492550665.html [Corola-blog/BlogPost/375334_a_376663]
-
o mantie de mister. Este un poem care urmărește cititorul, din paginile cărții, arătând, atemporal, pilda datoriei. ... ... ... ... ... „Cine a stârnit vijelia aceea/ nimeni nu știe./ Bătrânii caiși și-au clătinat/ cu-nfricoșare/ pletele albe,/ și-au sfâșiat pleoapele melcii/ de pereții fântânii./ Argintul din lacrima lor/ a sporit curcubeul/ pe care, orbi/ și bezmetici,/ nu apucaseră măcar să-l zărească./ Pentru că erau muți/ și năuciți/ de dangătul stelelor,/ cineva,/ poate chiar Dumnezeu/ i-a transformat în lebede./ Astfel s-a întrupat/ Cântărețul.” ( Poezia
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
Oricum, imaginea realizată în ziua a șaptea are ceva din suprarealismul lui Miro, ceva din explozivitatea intempestivă a lui Dali, și ceva din muzica lui Carl Maria von Weber. Auzi, domnule, să spui „ ... și-au sfâșiat pleoapele melcii/ de pereții fântânii./ ... ” este uluitor, iar verdictul e indubitabil: ne aflăm în fața unei poete excepționale, capabilă să esențializeze brâncușian lumea, ajutându-se de materialul cuvintelor. De fapt să o recreeze, filtrând-o prin sita personală a eului. ... ... ... ... ... ... ... ... ... „Ninge cu sori peste sufletul meu
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
și mă ia deoparte să - mi spună ce să fac: - Ovidule, du-te în bucătărie că jos lângă cișmea e o sticlă de aia verde de un kil cu apă de aia bună - apa din Făurei era cam în toate fântânile sălcie, rar găseai o apă bună de băut -, ia un pahar de o litră vezi să fie curat, pune-l pe o farfurioară de „porțolan” umple-l cu apă și vino de-l dă boierului, poate așa i-o trece
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
ea cuvinte. Unui scriitor, la luarea doctoratului în literatură, căruia sexul frumos nu i-a fost străin: După ce-a-nvățat să fie Doctor, doamnelor, mă rog, Mult mai bun de meserie Ar fi fost ... ginecolog! Autorului cărții de folclor „La fântâna dorului”: Cartea lui parcă-i o stână: Cai, și capre, și-o fântână! Nu știu, Gavril Moroșan Scriitor e, ori cioban? Unei poete, de profesie procuror: Cu acel stilou cu care Talentată, versuri scrie, Cu-același, dintr-o mișcare, Te
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1430393209.html [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
i-a fost străin: După ce-a-nvățat să fie Doctor, doamnelor, mă rog, Mult mai bun de meserie Ar fi fost ... ginecolog! Autorului cărții de folclor „La fântâna dorului”: Cartea lui parcă-i o stână: Cai, și capre, și-o fântână! Nu știu, Gavril Moroșan Scriitor e, ori cioban? Unei poete, de profesie procuror: Cu acel stilou cu care Talentată, versuri scrie, Cu-același, dintr-o mișcare, Te trimite-n pușcărie! Autorului romanului „Anul șarpelui” : Cartea lui e-atât de sobră
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1430393209.html [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
să mai culegem fragi Depănușind porumbul iar la clacă Să ne-amintim de oameni buni și dragi. La sărbători purtând straie alese Cu toții spre biserică mergeam Cum înflorea tot câmpul pe bundițe, Bunicii mei ce tineri mai erau! Pe cumpăna fântânii plânge lemnul Noi am plecat dar nicicând n-am uitat Bătaia coasei, cum mugește cerbul Și cum apune soarele pe sat. Trecut-a timpu-așa cum este dat Dar port în mine o comoară-aleasă În inimă mândria că sunt dac, Bundița
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1489866228.html [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
Echo de dorul meu acum e șoaptă. Când trec pe lângă semeni toți ochii se îndreaptă spre mine și îi simt cum mă doresc. M-a pedepsit Nemesis ce-alături mă dorea. M-a pus să-mi privesc chipu-ntr-o fântână și-am înțeles că nu e pe lume zeu sau zână ca să întreacă frumusețea mea. Disprețuiam iubirea, nu îmi păsa deloc de pasiunea arsă de dorință. Acum îmi este dragă propria mea ființă și patima e-n mine ca un
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427737046.html [Corola-blog/BlogPost/340982_a_342311]
-
zeu sau zână ca să întreacă frumusețea mea. Disprețuiam iubirea, nu îmi păsa deloc de pasiunea arsă de dorință. Acum îmi este dragă propria mea ființă și patima e-n mine ca un foc. Mă sting privind în apa curată din fântâni superbul chip care atins dispare... Mi-a apărut azi-noapte în vis o muritoare ce o narcisă își punea-ntre sâni. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1550, Anul V, 30 martie 2015. Drepturi
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427737046.html [Corola-blog/BlogPost/340982_a_342311]
-
un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful de pe genunchi. Ici-colo iarba trage să moară. Despletite, sălciile se roagă pământului să le arate rădăcina ploii. Soarele
VREME ESTIVALA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vreme_estivala_george_baciu_1340039472.html [Corola-blog/BlogPost/357855_a_359184]
-
moară, aceasta dictase unui notar ultimele dorințe. Maria a dorit să fie înmormântata cu hainele alese de ea, si cortegiul funerar să nu fie motiv de „mascaradă și panoramă”. Și-a dorit ca după moartea ei să se facă o fântână „pe un drum secetos, dornic de apă", pentru că drumeții să iși potolească setea. În cele din urmă, a lăsat câteva rânduri speciale dedicate soțului ei, Clery Sachelarie cu care se măritase în anul 1950. „Culege-mi visele pe care le-
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
Tănase cu elementele grafice și de text ce reprezinta în mod simbolic, pe de o parte momentele cele mai importante ale carierei sale în turneele din străinătate și pe de altă parte, dorința artistei de a lăsa că moștenire o fântână cu apă într-un loc secetos, izvor nesecat de viață și cântec românesc. Având ca element central o imagine inedită a Mariei Tănase, în partea stângă a colitei sunt redate simbolic, într-o suita cronologică, momentele importante ale carierei mării
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
a iubirii crescând, Din cer și pământ, din muguri de lut. Mă prefac într-o altă poveste, Cu alt început decât “odată ca niciodată”, În alte culori și miresme, Taină de suflet copil și suflet de fată. Otrăvite sunt azi fântânile Din care ades' sorbeam neștiuți veșnicia, Arse de clipe câmpiile Pe care alergau tinerețile și copilăria. Nu port tristețea amintirii Când risipesc cenușa poveștilor visate, Căci mâine e vremea uitării, Vremea când ziua se închide în noapte. Referință Bibliografică: POVESTEA
POVESTEA MEA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1459839677.html [Corola-blog/BlogPost/364751_a_366080]
-
cu certitudine, merită trăită! Cultura și religia musulmană oferă atâtea segmente de cunoaștere pe care încă mulți dintre noi n-au apucat să le pătrundă, poate de aceea prin zăbovirea mai îndelungă asupra acestora ne apropiem de tainele lor. O fântână octogonală datată de la sfârșitul aceluiași secol al XVIII-lea, tronează în fața moscheii, ca un loc de popas și revenire după ce vizitezi complexul de la Hala Sultan Tekke. Ansamblul a fost considerat un loc sfânt pentru ciprioții turci dar și pentru întreaga
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
sălcii pletoase m-am golit de tine pe veci m-am golit de timp și poteci de cer m-am golit și de lună m-am golit de ploi și furtună de vise de oameni păgâni de golul ieșit din fântâni cu cumpene albe de ceară din noaptea senină de vară cu ciuturi dogite și sparte plecate din zare departe m-am golit de viață de sfinți de frați de bunici și părinți m-am golit de tine iubire m-am
M-AM GOLIT... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/M_am_golit_ion_ionescu_bucovu_1365064211.html [Corola-blog/BlogPost/346055_a_347384]
-
vreo broască pe acolo.Reactia ei fu contrară așteptărilor. -Uau!Ce ar trebui să fie locul acesta? Karon privea acum la un colț de rai.In spatele plantelor se află un fel de grădină de care nu știuse,cu o fântână arteziana mare în centru,tot felul de flori colorate și arbuști tunși în diferite forme. -Asta e, Karon cadoul meu anticipat. Dacă ar mai fi putut să spună ceva,poate că i-ar fi mulțumit,insă Karon înconjura cu privirea
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489961916.html [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
plus,multe dintre cărțile și documentele părinților ei au fost aduse în casa mătușii când au trebuit să vândă proprietatea pentru a acoperi anumite cheltuieli și datorii. -Se aude cumva un strigăt?întreba curioasă Karon care se ridică de pe marginea fântânii. -Da,acum aud și eu.Cred că e Radella.Mai bine te-ai duce să vezi ce doreste.Poate că e ceva important. -Jack,crezi că îi pot spune despre grădină? -Defapt...știe. -Cum?Și nana?se miră față simțindu
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489961916.html [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
început branșarea locuințelor la instalația curentă de apă potabilă. Din totalul celor 896 de gospodării de aici, 650 sunt racordate la rețeaua de apă potabilă. În restul cazurilor, în apropierea gospodăriilor sau chiar în curțile oamenilor se află câte o fântână. Primarul a spus că a investit în rețeaua de fântâni de la Rădești pentru că s-a gândit că nu strică să ai o sursă alternativă de apă, în cazul apariției unor evenimente neprevăzute. Canalizarea, la un pas de rădeșteni În comună
RĂDEŞTI, PRIMA COMUNĂ gălăţeană de la nord de Târgu Bujor care va avea SISTEM DE CANALIZARE by http://balabanesti.net/2015/07/27/viata-libera-galati-radesti-prima-comuna-galateana-de-la-nord-de-targu-bujor-care-va-avea-sistem-de-canalizare/ [Corola-blog/BlogPost/340020_a_341349]
-
totalul celor 896 de gospodării de aici, 650 sunt racordate la rețeaua de apă potabilă. În restul cazurilor, în apropierea gospodăriilor sau chiar în curțile oamenilor se află câte o fântână. Primarul a spus că a investit în rețeaua de fântâni de la Rădești pentru că s-a gândit că nu strică să ai o sursă alternativă de apă, în cazul apariției unor evenimente neprevăzute. Canalizarea, la un pas de rădeșteni În comună se desfășoară acum lucrări pentru punerea la punct a magistralei
RĂDEŞTI, PRIMA COMUNĂ gălăţeană de la nord de Târgu Bujor care va avea SISTEM DE CANALIZARE by http://balabanesti.net/2015/07/27/viata-libera-galati-radesti-prima-comuna-galateana-de-la-nord-de-targu-bujor-care-va-avea-sistem-de-canalizare/ [Corola-blog/BlogPost/340020_a_341349]
-
oferă gălățenilor o priveliște minunată, „un argument de netăgăduit și totodată o invitație de nerefuzat la redescoperirea Galațiului”, așa cum precizează eseistul. Un alt punct important de atracție pe harta turistică a Galațiului contemporan, care înlesnește „Curgerea Dunării pe verticală”, este fântâna arteziană numită „Păpădia” -care închipuie „conturul seraficei ființe vegetale” - atât de vulnerabilă încât la cea mai ușoară boare de vânt se risipește, își ia zborul precum nacelele unui dirijabil. Arteziana incită la visare și la poezie și oferă totodată turiștilor
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
spuse repede la ureche prin vacarmul de voci: -Marele Arhiereu Caiafa te așteaptă deseară să-i aduci mulțumirile tale. Cineva te va lua de pe strada care vine lateral intrării în templu în fața unei case care are în față o mică fântână și te va conduce la el. Ai deci grijă să nu fii urmărit! Bărbatul care îi spusese acestea se făcu nevăzut imediat prin mulțime iar Baraba se întoarse și privi încă o dată dincolo de trepte unde cel numit Iisus cu mâinile
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
În anul 2012, poetul Horațiu Stamatin publică în ”România Literară”1 un studiu privitor la o traducere din Mark Twain, semnată de Mihai Eminescu în ”Fântâna Blanduziei”2, în legătură cu care, ulterior, s-a declanșat o vie polemică 3. Despre această scriere controversată s-a afirmat că este ultima creație literară a poetului. Traducere sau original ? La sfârșitul secolului al XIX-lea, această chestiune părea definitiv tranșată
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens by http://uzp.org.ro/in-jurul-unei-traduceri-eminesciene-din-samuel-langhorne-clemens-2/ [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
s-a declanșat o vie polemică 3. Despre această scriere controversată s-a afirmat că este ultima creație literară a poetului. Traducere sau original ? La sfârșitul secolului al XIX-lea, această chestiune părea definitiv tranșată. Într-un articol tipărit în ”Fântâna Blanduziei”, în 1889, L. Gh. Nicoleanu (”Eminescu și Fântâna Blanduziei” 4) mărturisea că textul umoristic evocat mai sus a fost tradus de Eminescu din opera lui Mark Twain. O afirmație clară, fără dubii, însoțită de o povestire nostimă, care demonstrează
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens by http://uzp.org.ro/in-jurul-unei-traduceri-eminesciene-din-samuel-langhorne-clemens-2/ [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]