216 matches
-
de nuntă) Versuri: Rodica Teșu Muzică: Rodica Teșu Uiu iu și iară iu Bea vinul că tare-i bun Bea vinul cu soacra mare Azi e zi de sărbătoare Nunta meargă sănătos ... Uiu iu și iară iu Că mirele e fălos Uiu iu și iară iu. - II - Miresuca e frumoasă Uiu iu și iară iu Plânge că pleacă de acasă Uiu iu și iară iu Să nu plâng-așa cu foc Uiu iu și iară iu Că-n viaț-oașteaptă noroc Uiu
?Uiu iu ?i iar? iu? (c?ntec de nunt?) by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84091_a_85416]
-
mă Încurc cu tine? Am glumit, domnule, ce te uiți așa? De-acuma eu o să cam o iau către pădure, după care o să văd... Tu ce faci?” „Plec mâine la Război”, zise Enin, ferindu-se din răsputeri să nu pară fălos, „nu vrei să vii și tu? Înființăm, dacă mergi, și un corp de cavalerie. Ori poate mă ajuți să duc prăștioiu’ de la Titel Meșteru până pe câmpul de bătălie. Ce zici?” „Nu știu. Mă dor șalele de mor. Dacă mâine dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pieptul la hotare". „Și hotarele erau și largi și mari. Iar numele lui a trecut hotarul cu acea strălucire care a făcut să i se închine Veneția cea Bogată; Roma cea bătrână, Șahul cel indolent, Leahul cel mândru, Ungurul cel fălos, Tătarul cel ascuns și crud și Țepeluș cel neastâmpărat. Și acest vultan al vârtoșeniei neamului zace prefăcut în pământ în acel ungher binecuvântat al Putnei. O fi ea sfântă stânca cea neagră din Meca, lespedea lui Avram din Ierusalim, arca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
studenți care nu au venit"). Acordul la plural este posibil și în absența lui N2 plural, dacă acesta este subînțeles sau recuperat anaforic, din context: (48) a. Studenții au dat astăzi examen. Niciunul nu au promovat. b. Îs mândru și fălos că a reușit să arate timișorenilor partea din Gheorghe Ciuhandu pe care niciunul nu au văzut-o timp de 13 ani. (www.opiniatimisoarei.ro, comentariul unui cititor) c. Știu multe tratamente anti-acnee. Am folosit ProActiv, Retin A, produse de la L
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
deci cu pierderea Coloniei și deci a războiului cu felonul inamic. Pe acest fundal de criză și decădere, însuși Generalul K., încadrat de membrii de frunte ai Gărzii, se nevoiește să țină un discurs în fața Statului Major. Ca părinte al făloasei cetăți, face un apel patetic și totodată autoritar, din care nu lipsește vituperarea debandadei, a dezmățului și nesupunerii și nici pilduitoarele citate în latina gloriei strămoșești, gen Ex malis eligere minima, întâmplător de o stringentă actualitate pentru România anului 2000
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pe acesta. Din căsătoria lor rezultă un fecior, Simion, căruia Îi rămâne toată averea agonisită de părinții lui și de aceea i se spunea În sat Simion al lui Burjui sau Burjuieșu. Era un bărbat harnic și vrednic, dar cam fălos de felul lui. A făcut războiul bietul Simion și a fost rănit pe front. Era În ziua de Rusalii prin anul 1946 și trecuse mai bine de un an de la terminarea războiului și Încheierea tratatului de la Potsdam unde, la Castelul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mari sau mai mici, morminte îngrădite cu gard de curpeni ca să nu fie călcate de vite. Țarcul vitelor era lângă morminte. Dimineața pleca în munte ciurda de vaci și viței cu turma de oi și capre, conduse de un țap fălos. La glasul de chemare al bătrânei, care răsuna ca un bucium pe culmi, țapul răspundea cu behăit puternic. Am poposit lângă morminte. Ce comuniune sfântă! Morții și viii în aceeași poiană, în strunga de oi, să fiu tot cu voi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
demolat — și așa a dispărut Încă un monument bucureștean). Tot pe Calea Victoriei, casa boierească, mai impunătoare decât altele, a lui Dinicu Golescu (1777-1830), bine cunoscut românilor și prin activitatea lui culturală, a devenit după moartea sa reședință domnească. Cât de făloasă va fi fost ea la scară bucureșteană, i-a provocat totuși un șoc lui Carol I, căruia În primul moment nu i-a venit să creadă că acesta ar putea fi palatul său; privea spre ea și Întreba: „Dar unde
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a slăbit rău de tot. La a treia săptămînă s-a pregătit șampanie. Raul a băut lacom și a adormit buștean. De aici încolo nimeni n-a mai vorbit de Raul. În curte era un mango bătrîn. Era îngrijit și fălos ca Făt Frumos din poveste. Făcea niște fructe cum altele în Cuba nu-s. Luați, fructele astea au puteri curative, spuneau amabilele gazde. Dar cei care mîncau spuneau că au un gust de pește. Era felul lui Raul de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dacă e emblematic, dar simptomatic e, cu siguranță. De pildă, am la rândul meu o cunoștință, comentator - e-adevărat, comentator sportiv -, care se laudă printre colegii de breaslă că n-a citit în viața lui o carte. Și chiar pare fălos, încântat de performanță. Acum, se presupune despre un om pe care-l auzi la microfon că are un nivel, un orizont, un bagaj, o mobilare interioară. Or, nimic. Omul dă impresia că e chiar mândru că s-a păstrat necorupt
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ani de când n-am mai fost la Sângeorz. Între timp, a murit și badea Emil, prematur, adică la aproape 80 de ani, pe când noi toți eram convinși că va atinge suta. Ultimele două ipostaze în care mi-l amintesc: urcat fălos, sfidător, aproape vesel cu bocancii pe lespedea impunătorului mormânt de piatră și beton în care zăcea lelea Saveta (moartă de un an), ca pentru a ne arăta că monumentul îi aparține cu adevărat, că el l-a construit (plătind bani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
spune Stanciu. Și totuși, la o adică, "sângele apă nu se face", adeverește Bodea. Stanciu clatină din cap a îndoială: Și crezi că Mateiaș a putut uita noaptea aceea de pomină de la Baia, când l-ai lăsat gol-goluț, orfan de făloasa-i oștire și cu o săgeată în spinare, biruit, rănit, umilit? A venit cu sabia... Doar nu era să-i ies înainte cu pâine și sare, se scuză Ștefan. Ce-a fost, a fost! Săgeata aceea buclucașă ce a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și eu pe creasta Pietrăriei... Mergeam cu spor, deși urcam dealul Repedii. Din loc în loc, îmi dădeau binețe stejarii seculari din vechii codri ai Iașilor. Am intrat pe drumeagul satului. De departe se ivesc cu vârfurile spre soare doi brazi făloși. Când am ajuns aproape, am băgat de seamă că un al treilea brad își plângea jumătatea ruptă de vânturile neostoite. Acești brazi îți fac impresia că stau acolo de când lumea, înfruntând furtunile și trăsnetele cerului...Am intrat pe poarta bisericii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
împotrivirea părinților. Inovațiile culinare promovate de femei stârnesc nemulțumirea soților. Pletele lungi și cravatele roșii sunt considerate „semne revoluționare“ (V. Alecsandri, Necolae Bălcescu în Moldova). Interlocutorul lui Heliade din prefața Gramaticii vede în slovele izgonite probe de bogăție, eleganță, subtilitate („fălosul și purtătorul de ortografie i“, „mărețul și îngâmfatul w“, „oy cel bogat“, „delicatul și plinul de dulceață Q“), dascălul de la Socola, evocat de C. Negruzzi în Cum am învățat românește, se mândrește că elevii lui, cu ajutorul a trei soiuri de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cel mai puțin agreabil și cel mai hotărât să-și facă drum prin viață cu coatele. Nu știu ce s-a făcut. L-am zărit prin Iași în vremea războiului, cu aer biruitor. L-am mai zărit prin București, tot așa de fălos și biruitor. Nu m-am oprit și nu i-am vorbit. Ne salutam; chiar părea că așteaptă el salutul meu. De data aceasta, după ezitarea necesară, a salutat și s-a oprit el. M-a întrebat: Ce mai faci? (ca și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ba, când era cazul, eram chemați și la câte o înmormântare pentru a aduce cuvinte de alinare pentru sufletele îndoliate. La început bărbații erau cam supărați pentru fudulia mea de a nu merge la băut cu ei dar nu eram “fălos” ci, pur și simplu, mă dăruiam și ne dăruiam școlii și familiei și, în definitiv, munceam pentru obște. * Dar să revenim la gard. Spre sfârșitul lunii mai orzul era strâns (în Bugeac recoltarea păioaselor se făcea foarte devreme), s-a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
aripile înoată, iar cu limba, cu focul lui zboară în nouri»”. Într-un număr magic ce sugerează totalitatea, ei agresează mediul ordonat în Trei frați cu nouă zmei I(9), precum fac bourul ori cerbul coborât din munte să strice „fălos” viile, în colindele de flăcău. Miza zmeilor este însă alta: „Ce război în sa’ la noi?/ Sân bătăi de noauă zmei/ Cu-ăi trei fecioraj ’ de domnî/ Pentr-o sor’ care-o au iei,/ Că zmeii vor ca s-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
meșteșugului feminin. „Cel pește de mare,/ Din mare/ Că sare,/ În grădină-i intră,/ Florile îi paște:/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște”. Ofensa adusă statutului nubil este dublată prin distrugerea pură (nu în scopul hrănirii), specifică haosului. Asemenea cerbului fălos, peștele aflat în apropierea fetei de măritat își face o mândrie din anularea ordinii instaurate. Că peștele paște sau, în alte colinde, are coarne, poate fi explicat în două moduri. Cel dintâi se referă la o suprapunere cu colinda cerbului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de-a dreptul războinici. Se pregătea o nouă repriză de ploaie. Ar fi trebuit să plece, să nu-l prindă ploaia, încă mai era răcit, însă ceva îl reținea acolo, nemișcat. Huruitul de furtună se întețea. Un val mare și fălos se înălță întunecat din mare și, pentru o clipă, Eduard crezu că are în față o stâncă. Nu orice stâncă. Chiar stânca pe care urcase el, până aproape de vârf. Stânca de pe care căzuse neputincios și nătăfleț, rostogolindu-se bezmetic, ca
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
-i spună ei cum o să vină din nou cu altă înfățișare. Era slăbit și-era rău, iar după o zi nu mai putea nici să meargă. Atunci s-a hotărât să evadeze într-un sânge proaspăt, dar și în turcul fălos în care intrase s-a simțit la fel, a leșinat în pulberea drumului și, tot încercând să se târască spre alt corp, se simțea din ce în ce mai pierdut, până când ceva l-a tras în fundul pământului. Atunci a fost prima oară când și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de vreun copitat din aceeași familie). Spuse cu o voce ușor alintată, copilărindu-se: "Bebeee, mă trage curentu', mă!" "Scuze, tu!", face Bebe. "M-am luat cu șmecherii ăia de mi-i tot ridici în slăvi și am uitat." Zâmbește fălos: "La o adică, eu sunt mai bazat ca ăia. Câștig cât toți la un loc și, dacă îmi iese șusta cu terenurile fraierilor ălora de la Adunații, am pus-o, nene!" " Da' cine ți-a dat pontu' cu aeroportu', cu toată
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
dom' Relu. Femeia își aruncă ochii prin jur, după care scotoci cu sârg prin gentoiul de mușama care îi spusese domnu' Sandu costase vreo douăzeci de mii de euro. Domnului ministru îi cam sărise muștarul când își văzuse consoarta venind făloasă cu chestia aia atârnată de braț. Că o văzuse, n-ar fi fost nimic, dar când auzise cât costase, i se făcuse rău. Bine, niște apropouri primise el din partea dumneaei, dar credea că momentul concretizării acestora era departe. La burzuluiala
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
curții, în spatele lui Faroald. Când m-am întors cu fața, Rotari și adalingii dispăruseră, precum armele lăsate sub nuc. După o lungă tăcere, am auzit sunetul unui corn de război. Și iată-i că au reapărut, ieșind din pădure. Înaintau făloși, stând însă invers în șa, cu fața spre coada cailor, și strigând de mama focului. Vocea le răsuna puternic din pricina scutului ținut în fața gurii. Călărind în felul acela ridicol, întretăindu-se, ciocnindu-se, ferindu-se, au aruncat cât colo scuturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
lăsarea întunericului peste ziua încredințării armelor, neamul Ariberti părea același dintotdeauna, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pur și simplu, Rotari a încetat să se mai radă și a început să ia parte la adunări, pășind și așezându-se fălos. A început totodată și munca mea de învățător, sub cele mai bune auspicii. În noaptea aceea, nevasta adalingului Alhais a născut un băiat. Dimineața în zori a fost aruncat de tatăl său într-o cotitură a râului unde apa era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
lovit, deoarece au acționat lent, permițându-ne să ne adăpostim pe după creneluri. De fapt, nu intenționau decât să măsoare distanța tirului. Unul dintre veterani m-a informat că Romilde era și ea pe un bastion pe post de spectatoare la făloasele parăzi ale regelui avar, îmbrăcată în veșminte de in negru fluturătoare ce nu-i lăsau descoperită decât fața palidă. A treia zi spre asfințit haganul s-a oprit chiar sub ea și, într-o foarte bună limbă greacă, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]