4,895 matches
-
altceva decât un individ. Iată pentru ce bănuiala este atât de nocivă. Din persoană omenească ea îl transformă pe cel bănuit în - în ce? Nu în brută, ar fi prea bine, ci în ceva nespus mai făcător de rău, în făptura cea mai abjectă, mai pernicioasă, mai cancerigenă ce poate fi - în șmecher. Corolar: când însă ne formăm convingerea că un individ ori un grup de indivizi intră sub calificarea de ticălos ori ticăloși, altul e procedeul (tot creștin): neîntârziată, neșovăitoarea
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_stelian_gombos_1331540457.html [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
și fierbem înăbușit. (4) Introducerea răului în lume, ca principiu activ, este un act de creație, analog actului divin. Satana îl ispitea pe Adam șoptindu-i: “Veți fi ca Dumnezeu”. Grăind astfel satana nu a mințit pe de-a întregul: făptura timp de o clipă, a devenit divină; a creat paralel cu divinitatea : răul care a contaminat lumea. Ceea ce și explică de ce singurul lucru pe care l-a dus Iisus de pe pământ la cer sunt stigmatele. (5) Ciudată contradicție între Vechiul
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_stelian_gombos_1331540457.html [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
totul și se făcu dintr-odată rece. Continuă să meargă și exact când întunericul devenea din ce în ce mai dens, pătrunse într-o poieniță de unde se auzea o muzică minunată. - Bună seara, micuțuile. Ai venit să ne faci o vizită? De unde răsărise această făptură de vis? Și ce frumoasă era, cu părul ca spicul de grâu, cu câte o pereche de cireșe la urechi, cu flori de romaniță prinse în păr, cu o rochie albă ca spuma laptelui, cu ambele mâini întinse spre el
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
al întregii vieți și spiritualități creștine, așa cum se întâmplă la sfinți, nu este sentimentul și conștientizarea vreunei "vrednicii", ci a unei nevrednicii . Cu cât te apropii mai mult de Dumnezeu cu atât devii mai conștient de nevrednicia ontologică a întregii făpturi înaintea lui Dumnezeu, de darul Său către noi. O astfel de spiritualitate este absolut incompatibilă cu ideea de "merit", cu orice care ne poate face, în sine și prin sine, "vrednici" de acel dar. Căci, așa cum scrie Sfântul Apostol Pavel
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU by http://confluente.ro/_problema_desei_sau_rarei_impartas_stelian_gombos_1339402024.html [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
m-am dus spre raza de lumină ca o gură prin care soarele încet apună, cu raze reci, prin rază eu sunt prins de o iluzie care s-a aprins ochii ei, din ochiul ca o gură atunci când Răsăritul e făptură și doar Apusul este-un colț de rai. Și am țipat: Femeie stai! Ești raza de lumină vie a ochiului peste vecie, ești Răsăritul spre Apus apoi am mers, m-am dus... Citește mai mult Pe drum trece o femeie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
Andrei Tarkovski, “Sculpting in Time”) În concepția lui Dostoievski, pentru mântuirea omului este indispensabilă suferința, nădejdea și căutarea. Majoritatea personajelor sale (Raskolnikov, Mâșkin, Alioșa, Dimitri Karamazov ș.a.) trec printr-o criză spirituală din care iese triumfătoare, în ei, „o nouă făptură”. Această criză ajută personajele să se regăsească, să își descopere Sinele. Tarkovski descrie această transformare în felul următor: „ ... este o încercare de a ne regăsi, de a dobândi o nouă credință. Și cum ar putea fi altfel, când sufletul tânjește
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/aliona_munteanu_1408358761.html [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
tu să pleci urechea Când geme rodul pe tulpină; De-n lume nu-ti găsești perechea, Singurătatea să îți fie vină! Tu ia aminte că ți-e însoțirea Și lege a firii și poruncă! Pe calea cea abruptă a mântuirii, Făptura în ascultare ți-o aruncă. Când vine vremea să se împlinească, Ce ai cerut în ruga ta, În ascultare ea să te găsească, Tot călător prin vremea grea. Tu, pelerin din leagăn la mormânt, Din viața ta vei face pace
ASCULTAREA ÎL MÂNTUIEŞTE PE CEL CE FACE ASCULTARE, IAR TOATE CELELALTE CAD PE CAPUL EGUMENULUI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1465887788.html [Corola-blog/BlogPost/375361_a_376690]
-
floarea de departe -abia văzută În fața -i crește fremătând de viață Că drumul lui , o clipă în deruta, Să-și ia aceeași țintă îndrăzneață. Pătruns de frumusețea neatinsă Îi crește înzecit țâșnirea lină Ah, floarea se cutremura învinsă, Albastră ei făptura surd suspina! Referință Bibliografica: Povestea unui meteor / Gigi Stanciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1386, Anul IV, 17 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
POVESTEA UNUI METEOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413550760.html [Corola-blog/BlogPost/383755_a_385084]
-
pentru mai târziu se-amână, E prea devreme-acum în cerul meu! Ea vine precum vine la fântână Tot mai frumos același curcubeu Să bea din apa ei vindecătoare, Dar setea și mai tare îl încinge, Asemenea nu-i poezia oare, Făptura lor cine o poate-atinge? Cuvintele și ele sunt divine, Lăsate pe pământ din Tată-n Fiu, Poezia mea de unde vine? Zadarnic mă întrebi, nu pot să știu... PETRU ȘI PAVEL Petru și Pavel, azi în calendare Cu sângele apostolilor scriși
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_poeme_de_vara_nicolae_nicoara_horia_1342171221.html [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
mereu, Stă mama la geam, ca orișice mamă, Poate stă de vorbă cu Dumnezeu... NU SCRIU DEGEABA Nu scriu degeaba, știu că mă citești, În versul meu te odihnești oftând Și iarăși vin să-ți spun ce dragă-mi ești! Făptura ta îmi stăruie în gând. Oftatul tău doar liniște împarte, Nu-i din durerea cea fără de leac, El vine de demult și din departe, Cum vine el, mă luminez și tac. Cuvintele ce par atât de goale Se umplu de
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_poeme_de_vara_nicolae_nicoara_horia_1342171221.html [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
Fertilității: trup mare, cu forme pline, cu sâni mari optimi pentru alăptare.Dar in illo tempore, în tribalism. Femeia a ( re) decăzut ( a fost din nou stigmatizată de către vraci, șamani, apoi de preoțimea ce conlucra cu puterea, la condiția de făptură secundară.Această frustrare însoțește Femeia, chiar când ea a fost divinizată, printr-un efect pervers ( pentru psihologie e clar! ) - dincolo și dincoace de diferitele atitudini ale societății, prin istorie, până în zilele noastre. Femeia în Islam este departe de a fi
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pseudo_eseu_recapitulare_despre_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
ianuarie 2017. Iarna unui gând Emilian Oniciuc (Lican)-04.01.2014 Ninge peste ani, ca-n fiecare iarnă, Fulguind în suflet amintiri de-amor, Focul arde lemnul ca o sfântă hrană, Cum aprins în mine-i dulcele fior... Dulce de făptura-ți ce fioru-mi poartă Jăruindu-mi focul purului păcat, Încrezător în noi, încrezător în soartă: Juvenile clipe care au plecat... Ca un fum albastru-n facla argintie, Se strecură tainic stele scânteind, Povesti de iubire, scrise pe hârtie Ninsă ca
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
2014 ... Citește mai mult Iarna unui gândEmilian Oniciuc (Lican)-04.01.2014Ninge peste ani, ca-n fiecare iarnă, Fulguind în suflet amintiri de-amor,Focul arde lemnul ca o sfântă hrană,Cum aprins în mine-i dulcele fior...Dulce de făptura-ți ce fioru-mi poartăJăruindu-mi focul purului păcat,Încrezător în noi, încrezător în soartă:Juvenile clipe care au plecat...Ca un fum albastru-n facla argintie,Se strecură tainic stele scânteind,Povesti de iubire, scrise pe hârtieNinsă ca în iarna
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
ca fiind membru al familiei și nici de aceeași credință ori de aceeași trăire duhovnicească. Nu este un partener și nu este un prieten. Este un semen oarecare. Cu alte cuvinte, fiind vorba de iubirea umană, trebuie să iubim orice făptură de sub soare, indiferent de religie, de cetățenie ori apartenență politică, culoare, sex ori opinie. Mântuitorul Iisus Hristos spune în Sfânta Scriptură: "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți și pe Domnul Dumnezeul tău, din tot sufletul tău, din
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Darul_iubirii_marian_malciu_1386868841.html [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
a găsi laitmotivul terminării, să zic, precipitate a lucrării. Poate voi scrie o continuare. Poate! Și Marx și-a scris a doua operă capitală după 10 ani. Oi mai trăi atât? Omul, o singularitate? Potrivit religiei ( Geneza) omul este singura făptură modelată de Dumnezeu cu propria sa mână, așadar nu prin cuvânt ca celelalte entități vii sau fără viață. Rezultă că Dumnezeu a dat o deosebită importanță făpturii umane. Viața omului s-ar datora suflului divin aplicat modelului tocmai sculptat care
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Oi mai trăi atât? Omul, o singularitate? Potrivit religiei ( Geneza) omul este singura făptură modelată de Dumnezeu cu propria sa mână, așadar nu prin cuvânt ca celelalte entități vii sau fără viață. Rezultă că Dumnezeu a dat o deosebită importanță făpturii umane. Viața omului s-ar datora suflului divin aplicat modelului tocmai sculptat care, astfel, a căpătat viață și un nume: Adam. Asupra soaței sale Eva, Dumnezeu nu a trebuit să sufle spre a-i da viață. A fost suficient că
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
da viață. A fost suficient că Eva a fost modelată din coasta vie a lui Adam. O concluzie logică: odată instalată într-o entitate, viața poate genera viață. Viața omului este deci un har Divin spre deosebire de aceea a tuturor celelalte făpturi viețuitoare cu care Dumnezeu a populat pământul pe care și oamenii trăiesc. Orice creație, chiar Divină de-ar fi, are un scop. Viața conferită atât omului cât și multitudinii de viețuitoare clasificate drept plante și animale are un țel de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
așează” - unde poeta receptează prin propriii senzori, efectele muzicale ale unei stări de melancolie, intensificându-și rezonanța prin întreaga-i ființă. Ivită ca din stropul sonor al unui diapazon, pe portativul simțirii sale poetice, repede își Infiltrează unda prin fibrele făpturii , până la desfacerea într-un fascicul de vibrații, trezind o nouă sensibilitate-n sufletul atins de percuțiile sale. Secvența prestației muzicale a undei sonore e redată printr-o orchestră de sonorități urzite pe fundalul poemului, în care rolul solistic îi revine
DE COSTINA SAVA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1444037038.html [Corola-blog/BlogPost/347161_a_348490]
-
Lui să-I cerem un sfat, să-I prezentăm o situație mai complexă, dar și să-I mulțumim, să ne bucurăm de lucrările Lui, să le înțelegem încercările îngăduite, să-L mărturisim prin cultivarea unor gânduri de iubire față de întreaga făptură. Sfântul Grigorie Palama specifică cum rugăciunea netulburată implică o retragere totală a minții din orice împătimire, "iar gândul să-l aibă mai tare ca mișcările rele ale patimilor din lumea cugetării", ceea ce aduce cu sine o adâncă străpungere a inimii
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1343029470.html [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SOARELE MEU Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului Atâta liniște-nconjoară Făptura ta din infinit, Că mă trezesc a câta oară Cătându-ți chipu' nesfârșit. Atât de caldă-i mângâierea Cu mâna ta când mă-nvelești, Că nu mai simt nicicând durerea, Chiar de-n amurg mă părăsești. Pe chipul meu trecut-au
SOARELE MEU de DANIEL DAC în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1472223025.html [Corola-blog/BlogPost/375385_a_376714]
-
apare totul, și real - Lume de aievea, lume ca de basme: Soarele de Tropic, vântul boreal. Nimic nu dispare, ci totul se schimbă Și nu mai coboară „ștrengarul” pe coș, Vorba-i e domoală, în aleasă limbă Și îi „sorb” făptura ochii curioși. Un timp de legendă - vibrare intensă- Purtat în triumfuri de-același Eol, Iar zarea imensă - pulsarea ei densă- Lipsească-ne Moșul, rămâne un gol. Peste secoli poară sac cu daruri, mare, Pe drumuri de ceață și prin nori
PULSARE DENSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pulsare_densa.html [Corola-blog/BlogPost/351211_a_352540]
-
din 09 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Caut drumul însorit, pe care, l-am văzut nu demult, în cealaltă parte a lui, est și vest... răsărit al dragostei, apus al ei, asfințit al soarelui și a vietii mele, mereu dezorientat, făptura ta, definind orizontul, făcându-mă să-ți scriu, un bilet imaginar... Draga mea, de vrei să știi, ceva despre mine, poți afla, că sunt bine și sănătos, la fel, cum îți doresc și ție. Ieri, uitându-mă la niște poze
SCRISOARE VIRTUALĂ de COSTI POP în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/costi_pop_1491768887.html [Corola-blog/BlogPost/373997_a_375326]
-
de a se turna un șarpe de aramă ca semn a lui Hristos (Numeri 21, 8-9). Iată un citat clasic a Sfântul Teodor Studitul (Antiorh I) „O ce nebunie! Negația (închinări la idoli), oprește a se asemăna Dumnezeu cu o făptură din cele ce sunt, cu soarele, cu luna, cu stelele, sau cu alceva dintre celelalte, care este una cu construirea de idoli; afirmația vrea să ridice pe Israel pe o cale simbolică, prin anumite clipuri și forme la contemplarea și
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
preot martir, Hârlău, Iași, 2002, p.156). Din perspectiva trăitorilor creștini ai închisorilor, singurii adevărați biruitori în fața demonului ce a operat mistificarea și instaurarea puterii comuniste, celula este chilie, opresorii - victime pentru care trebuie să te rogi căci, oameni, adică făpturi ale lui Dumnezeu fiind, îți sunt frați, chiar dacă te torturează, chiar dacă te ucid; întreaga cohortă de mizerii (foamea, frigul, promiscuitatea fizică) sunt percepute ca rețetă ascetică; în locul urii pe care regimul o cultivă cu asiduitate se naște iubirea, înțelegerea, toleranța
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
imnică, încât iubirea devine ofrandă: „Slavă Ție, Osana! Împăratul meu! / Pe vecie Slavă Ție, Mărite Dumnezeu!...” În adevăr, glăsuiește și Părintele Arhimandrit Arsenie Boca, doar „Iubirea e Cărarea”. Doar iubirea! În mod cert, Pământul și Omul nu sunt altceva decât făpturi „unicat”. Omul, o ființă „teandrică”. Firească, așadar, relația de la Tată la fiu... „Tată, Doamne al cerului și al pământului...” (Luca 10.21) Iar poeta întregește, în planul poeticului, această divină osmoză: „Îmbrățișează- mă! Învăluie-mi întregul...” Iar „Măritul Dumnezeu”, în
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1428933919.html [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]