345 matches
-
ni-i mută, Când clopote bat pentru noi în pridvor... Suntem pe pământ foc viu care arde, De dor, de iubire, pentru frați și surori, Ne stingem acasă când seara ne prinde În jurul măicuței ce seamănă flori... Suntem pe pământ fărâmă de soare, Din Sfântul de sus, credință și viață, Ne naștem din vise și nimeni nu moare, Căci sufletu-i veșnic trăind cu speranță.. Referință Bibliografică: SUNTEM PE PĂMÂNT... / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2100, Anul VI
SUNTEM PE PĂMÂNT... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1475257495.html [Corola-blog/BlogPost/371397_a_372726]
-
an,zapezi mari și vreau ca și peste 50 de ani să văd și să mă bucur de aceleași zapezi. Noi nu avem voie să intervenim asupra naturii,nu ne putem juca de-a Dumnezeu,suntem mici și doar o fărâma în trecerea timpului și imensitatea Universului.Nu suferim doar noi din cauza poluării și a nesimțirii multora dintre oameni,ci suferă și animalele,păsările,apele,pădurile,peștii,aerul,și în ultimă instanță tot Globul.Bucurestiul,de exemplu e un oraș foarte
Audiatur et altera pars by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82777_a_84102]
-
totuși insultele, cât insistența moderatorului de a i se tăia microfonul lui Vadim, sau de a fi scos din sală....fără că nimeni să facă ceva. Parcă era un moment din vestul sălbatic. Dacă ar fi avut Vadim măcar o fărâma de bun simț, ar fi părăsit singur sală, sau și-ar fi cerut scuze...nu pentru a da satisfacție moderatorului, ci din respect pentru telespectatori. Dar oare nu vorbim noi de acelasi Vadim care se plimba prin parlament cu bannere
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
Articolul UNIC Domnul Fărâmă G. Vasile-Florin se numește în funcția de judecător la Judecătoria Vișeu de Sus. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 29 martie 2011. Nr. 328.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230959_a_232288]
-
omul, numai, numai soare, Și-i noapte grea a lui plecare. Un nume bun, un nume drag ne lasă Și-o întristare pentru-o-ntreagă viață! Cum vine omul, numai, numai miere Cum pleacă omul, inimă-n durere: Câte-o fărâmă pentru fiecare, Cât are omul, inima, de mare! Poetului la moartea sa (Lui Adrian Păunescu) "Zăpezile postume" au început să cadă Și lumea, adevărul a început să-l vadă. Cum la nevreme iarna în vară, azi începe La fel plecarea
A FOST ODATĂ UN OM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/A_fost_odata_un_om.html [Corola-blog/BlogPost/360904_a_362233]
-
la Hollywood Foreign Press pentru a ne ajuta și a apăra dreptatea”. Meryl Streep Meryl Streep a adus un omagiu prietenei sale dispărute recent, Carrie Fisher. “Îmi aduc aminte ce mi-a spus: Fă în așa fel ca inima ta fărâmată în bucăți uneori să devină artă”. Dar succesul peliculei La La Land nu trebuie să umbrească restul palmaresului. În cea ce privește filmele dramatice, Moonlight, care era favorit, alături de Manchester by the Sea, s-a impus la categoria cel mai
“La La Land” triumfă la Golden Globes by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105865_a_107157]
-
nici nu era copilul ei: față livida, cearcăne mari, negre, pieptul care se ridică și cobora și șuieratul acesta năpraznic care nu mai înceta!Într-o parte atârnă o mască de oxigen nefolosita , iar brațul stâng purta în el o fărâma de viață artificială .Deasupra lui, suspendată , o pungă transparență susținută de un tub ce intră nemilos incarnea copilului ei , în venele lui... A deschis ochii și abia auzit printre șuieraturi de neoprit, a spus: -Cât mai am până ajung înger
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413737028.html [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
lui Constantin (născut la 21.04.1939 în localitatea Cerna) și Eugenia, născut la data de 1 aprilie 1966 în localitatea Purcari, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Crocmaz, raionul Ștefan Vodă.(1.264/2003) 39. Fărîmă Lidia, fiica lui Mihalaș Ion (născut la 13.04.1913 în localitatea Frumoasa, județul Călărași) și Melania, născută la data de 4 iunie 1962 în localitatea Frumoasa, județul Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bubuieci, Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199193_a_200522]
-
născut la 18.06.1931 în localitatea Durlești) și Elena, născută la data de 31 august 1983 în localitatea Sadaclia, raionul Basarabeasca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul în Republica Moldova, localitatea Durlești, Str. Caucazului nr. 2, județul Chișinău. (96/2007) 114. Fărîmă Denis, fiul lui Andrei (fiul lui Gheorghe, născut la 1.04.1926 în localitatea Nisporeni, județul Ungheni) și Ala, născut la data de 21 iulie 1983 în localitatea Nisporeni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212710_a_214039]
-
Zinaida, născut la data de 23 februarie 1973 în localitatea Leova, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Moscova Bd. nr. 2 ap. 69. 210. ȚĂRNĂ LUDMILA, fiica lui Țărnă Mihail și Ana (fiica lui Fărîmă Teodosie n. la 17.04.1904 în Nisporeni și Agripina), născută la data de 8 decembrie 1974 în localitatea Nisporeni, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Fierarilor nr. 8. 211. ȚĂRUȘ AFANASIE, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173571_a_174900]
-
8. (2.553/2004) 79. Fana Constantin, fiul lui Alexandru și Maria, născut la data de 16 august 1960 în localitatea Colibași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cahul, str. Spirin nr. 39. (3.711/2003) 80. Fărîmă Maricica, fiica lui Mihail și Lidia, născută la data de 8 iunie 1989 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, localitatea Bubuieci, Str. Trandafirilor nr. 10. (3.650 bis/2004) 81. Feodorovici Veaceslav, fiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215306_a_216635]
-
fiica lui Popa Mihail, născut la 3.01.1926 în localitatea Buda), născută la data de 3 august 1985 în localitatea Buda, raionul Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pîrjolteni, raionul Călărași. (1.373/2008) 43. Fărîmă Oleg, fiul lui Vasile (fiul lui Petru, născut la 11.07.1930 în localitatea Vărzărești) și Alexandra, născut la data de 12 octombrie 1983 în localitatea Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nisporeni, str. Dacia nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]
-
08.1929 în localitatea Ciutești) și Silvia, născută la data de 11 noiembrie 1983 în localitatea Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nisporeni, Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 22. (1.348/2008) Copii minori: Fărîmă Sebastian-Cristian, născut la data de 11.03.2007. 45. Găină Ala, fiica lui Boris (fiul lui Ștefan, născut la 7.12.1919 în localitatea Budăi) și Ludmila, născută la data de 12 septembrie 1987 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]
-
Zgăibărici. Cu mirosul mai bun decât al lui Fram, acesta găsește „depozitul” ursului bătut: două morse înghețate. Acolo poposesc cei doi, în adăpost, până ce trece noaptea polară. Se mai întâlnesc cu ursul ucigaș al ursoaicei, care slăbise pentru că Fram îi fărâmase câțiva dinți și el nu mai era la fel de puternic ca înainte. Fram îi redă adăpostul și hrana, apoi pleacă mai departe, cu puiul de urs. La puțin timp, puiul o zbughiește îndărăt și îl mușcă pe urs de gât ca să
Fram, ursul polar () [Corola-website/Science/324491_a_325820]
-
dintre lumea sacră și lumea profană și imposibilitatea înțelegerii sacralității lumii de către cei ce trăiesc în timpul profan. Nuvela „” a fost tradusă în peste 15 limbi străine, fiind una dintre cele mai traduse scrieri ale lui Mircea Eliade. Învățătorul pensionar Zaharia Fărâmă (fost director al școlii primare de pe strada Mântuleasa și inspector școlar) pătrunde într-o zi caniculară de vară din anii '50 într-o clădire cu mai multe etaje din București, căutându-l pe fostul lui elev, Vasile I. Borza, ce
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
bătrânul îi relatează alte povești; cercetările sale duc la descoperirea faptului că maiorul Borza fusese bătăuș în cartierul Tei și agent al Siguranței, iar impostorul este demascat. Subsecretarul de stat Economu și ministrul Anca Vogel sunt interesați de relatările lui Fărâmă despre uriașa Oana și căsătoria ei cu un profesor estonian. Interesele celor doi par a nu fi pur literare. Economu urmărește rămășițele tezaurului polonez ce fuseseră îngropate în toamna anului 1939 în pădurea de lângă Mănăstirea Pasărea și pe care încearcă
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Lovinescu și de Alex. Ștefănescu drept un corespondent literar al Anei Pauker), fiind forțat să scrie zeci de declarații. Personajul nu se intimidează și începe să relateze întâmplări stranii care continuă la nesfârșit, dând naștere altor povestiri cu alte personaje. Fărâmă se aseamănă cu Șeherezada, povestind permanent în tradiția orientală a celor "O mie și una de nopți" pentru a-și salva viața într-un moment dificil. Ofițerii de Securitate ignoră aspectele fantastice ale povestirilor lui Fărâmă, căutând să descopere informații
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
criptică. Profesorul Sorin Alexandrescu afirma că naratorul din scrierile lui Eliade are rolul de a cripta sensurile lucrurilor, făcându-le accesibile doar persoanelor inițiate. Hierofaniile sunt anticipate de identificarea unor indicii, sacrul fiind de altfel camuflat în profan. Poveștile lui Fărâmă nu urmează un fir narativ cronologic, fiind fărâmițate în mai multe momente narative din viața unor personaje legate între ele prin descendență sau soartă și care se întind pe o perioadă mai mare de 200 de ani. Există mai multe
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa...”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară de pe strada Mântuleasa (interpretat de Ștefan Iordache) care a
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
s-o prefacă pe dînsa în coloniea Romîniei fașiste, ... să puie jugul moșierilor și capitaliștilor romîni pe stinarea norodului truditor moldovenesc. Dar aceasta lor nu le-a eșit și niși odată nu le-a eși. Razvedca sovietică, cu ajutorul norodului,... a fărîmat cuiburile temeinișe dușmănoase și a nimișit pîn la capăt toate rămășițele dușmănoase... Las să știe ghienele fașiste că lor nișiodată nu le s-a veni să calșe cu șiubota sa murdară pe lanurile roditoare a Moldovei Sovietișe înfloritoare. În iunie
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară de pe strada Mântuleasa (interpretat de Ștefan Iordache) care a
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
iar al doilea, mult mai subțire, din sticlă albă ca laptele. Odată izbutită realizarea vasului - deosebit de dificilă - urma partea cea mai grea: gravarea. Aceasta se realiza prin zgârierea sticlei albe cu diamant, adâncirea treptată a zgârieturilor și desprinderea sticlei albe fărâmă cu fărâmă. Orice greșeală distrugea vasul. Cu toate inovațiile lor romanii nu au izbutit însă a obține sticlă transparentă (ci doar translucidă) și ca urmare nici geamul, nici oglinda din sticlă. În laguna venețiană, la 2 km de coastă, se
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară de pe strada Mântuleasa (interpretat de Ștefan Iordache) care a
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Densitatea sa este de 800 de ori mai mică decât cea a unei bucăți de sticlă de aceeași mărime. Aerul repartizat în pori invizibili cu ochiul liber, dar ponderalitatea extrem de redusă sau un revers: materialul este fragil, astfel că se fărâmă chiar și numai dacă cineva dorește să îl țină între degete. Prețul ridicat îl face la momentul actual să fie considerat încă un material inaccesibil și exotic. Dar, inevitabil, aerogelul va deveni rapid una dintre uneltele de bază ale ecologiștilor
Aerogel () [Corola-website/Science/318802_a_320131]
-
alese în mod democratic? În acest context, comentariile presei corporatiste despre masacrul de la Charlie Hebdo sună ca o imensă ironie și ipocrizie. The Telegraph comenta : „Demonstrațiile de la Paris ne reamintesc măcar că oamenii dispuși la violență sunt nu o minoritate, ci fărîmă din fărîma unei unei minorități. Și poate că asta va constitui și un moment de răscruce. SUA va organiza o conferință la Casa Albă privind combaterea extremismului violent (...)”. De fapt, cum ne-a lămurit și Daniel Wickham, student la London
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]