2,023 matches
-
acestora sugerau ceva nou în legătură cu cele întâmplate, ceva care continua - ca formă - avangardismului polonez. El a fost cel care a înfăptuit în lirica postbelică din această țară - s u - p r a u m a n u l spunând: Ceea ce făurești/e scos din întuneric/De ce nu dorești/ Să te scalzi în lumină// Războiul deschide în mine/pleoapa/milioanelor de fețe căzute//Ce așezi acolo/ce ridici/de sânge mânjit//Așez cuvintele/vremurile le înalț/ Ce mult mai durează/munca ta
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
i-a și dat la rându-i o replică, aceasta în florilegiul său Salvare. În continuare, nu se poate să nu remarcăm cum - cu obstinență - Rózewicz se va întoarce spre trecut, propunându-și să nu-l dea uitării: Icoane noi făuresc pentru voi/roditoare și pline de căldură// Voi nu cunoașteți moartea noastră/ n-ascundeți pe dedesupt/șanțuri întunecoase/voi stați cu fața la soare/copiii mei. Omul nou la Rózewicz ne apărea ca un „ucenic vrăjitor”: Deschis tuturora/fără să știe a
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
adevărata natură”. Dintotdeauna moartea programatică produce dezastre implacabile în poezie. S-a mai petrecut unul în aceste zile. Amor 1944 Despuiați dezarmați buze pe buze cu ochii larg deschiși ascultând am plutit prin marea de lacrimi și sânge Suprauman Ceea ce făurești e scos din întuneric De ce nu dorești Să te scalzi în lumină Războiul deschide în mine pleoapa milioanelor de fețe căzute Ce așezi acolo ce ridici de sânge mânjit Așez cuvintele vremurile le înalț Ce mult mai durează munca ta
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
tone de material antiderapant. Pe toate drumurile județene și comunale este format un strat de zăpadă frământată care măsoară până la 2 cm în Pasul Rotunda și Pasul Roata la Cavnic și pe sectoare de drum județean din zona localităților Șurdești, Făurești și Coaș. Ninge slab în județ iar angajați și utilaje cu lamă acționează pe drumurile județene pentru îndepărtarea zăpezii de pe carosabil și împrăștie materiale antiderapant. Stratul de zăpadă măsura între 2 cm la Târgu Lăpuș și 16 cm la stația
Trafic rutier în condiţii de iarnă pe toate drumurile din Maramureş () [Corola-journal/Journalistic/27498_a_28823]
-
ajunge să iubim pe Dumnezeu cu tot ceea ce avem, iar pe aproapele ca pe noi înșine, vom fi foarte, foarte aproape de desăvârșire” (Gândind, mereu, mereu). ”Anotimpurile se succed greoi, împletind în jurul lor istorii uneori necunoscute, alteori de neînchipuit. Punem speranțe, făurim idealuri și totul depinde de acest licăr de viață din noi. Dacă ne-am cunoaște apusul zileleor, haosul ar fi de nestăpânit” (El, Mântuitorul preamilostiv). ”Ce-s fără Tine, Bunule Domn?/ Pulberea zilei în vânt/ O adiere înspre pământ/ Gând
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
ce derivă din imperativul unității teritoriale a României.La 3 mai 1915 într-un discurs ținut la Ploiești el spune: „România nu poate fi întreagă fără Ardeal. Ardealul e leagănul care i-a ocrotit copilăria, e școala care i-a făurit neamul, e farmecul care i-a susținut viața. Ardealul nu e numai inima României politice priviți harta: Ardealul e inima României geografice” (pag vii) Vizionarul care a prefigurat principiile Uniunii Europene. Titulescu a luptat pentru rezolvarea pe calea negocierilor și
Români în universalitate, Nicolae Titulescu [Corola-blog/BlogPost/92688_a_93980]
-
Naștem iubiri, se pierd în bine, Neputincioși noi răstignim Potopul clipei care vine, Îngenuncherea în preaplin, Devine-mă întru culoare Și fă- mă sânge-n bătălie Necunoscut soldat ce moare Posteritatea sa-l învie, Devine-ma pe mine însumi Și făurește-mă cum vei voi, Conjugă doar întru lumină, În jurul meu, verbul a fi, Naștem din binele iubirii, Ascundem totul în pământ, Doar făurirea Ta și-a firii Rămâne- n toate care sunt”, ... Citește mai mult TOATE CELE CARE SUNT“Devine
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
cel sferic!Naștem iubiri, se pierd în bine,Neputincioși noi răstignim Potopul clipei care vine,Îngenuncherea în preaplin,Devine-mă întru culoareși fă- mă sânge-n bătălie Necunoscut soldat ce moare Posteritatea sa-l învie,Devine-ma pe mine însumiși făurește-mă cum vei voi,Conjugă doar întru lumină,În jurul meu, verbul a fi,Naștem din binele iubirii,Ascundem totul în pământ,Doar făurirea Ta și-a firiiRămâne- n toate care sunt”,... XXIV. DESTINUL CONSIMT, de Silvana Andrada , publicat în Ediția
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
topi în vârstă, pe-atât te ridica-va firea-ți Urmaș de ai, vlăstar cu nădragi sau cu fustă, jucându-se, senin, în curtea-ți. În vene-ți sânge tânăr gâlgâind, spre a măririi și-nverzirii vară, Pădure de copii tu făurind, vei fi tot tânăr și vânjos că prima oară. A fericirii căsnicie, deci, îmbrac-o încălțând înțelepciunea, Învăța frumusețea s-o petreci, în sânul cald, si uită-n veci, genunea. De singur vei trăi în viața asta, în nebunii și
SONETELE SHAKESPEARIENE VĂZUTE DE MINE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381746_a_383075]
-
scris în "română simplă") și că băuturile vin în borcan sau în căni de metal. „Am preparat pentru Capitala Tineretului un cocktail original, numit "Pionierul Patriei", cocktail oficial al Youth Capital 2015, servit într-un pahar cu aspect industrial, special făurit pentru acest scop." - Echipa The Soviet
The Soviet [Corola-blog/BlogPost/98981_a_100273]
-
a uciderii lente cheia o au banii, până la urmă oamenii fac banii și tot oamenii dau măsura lucrurilor de care au nevoie, prin alegerile pe care le fac, prin visele pe care le au, prin așteptările pe care și le făuresc. Nu banii salvează un oraș, ci oamenii care știu ce să cumpere cu ei și care știu să-i înmulțească și să-i bage în sănătatea locului. Un loc sănătos are oameni sănătoși. Perspectiva unui oraș care ucide e îngrijorătoare
Oraşul care ucide vise [Corola-blog/BlogPost/99791_a_101083]
-
luat sfârșit de ani întregi, dar sângerosul rege Hyperion (Mickey Rourke) declară din nou război umanității. Împreună cu armata lui de ucigași herakliti devastează Grecia în căutarea unei arme demult pierdute: Arcul lui Epirus, despre care se spune că a fost făurit de însuși Ares, Zeul Războiului. Cu invincibilul arc, regele va putea să elibereze titanii încarcerați în Tartar, să detroneze zeii din Olimp și să devină stăpânul incontestabil al lumii. Cu o eficiență nemiloasa, Hyperion și legiunea să distrug totul în
Henry Cavill este Tezeu din 11.11.11, in Nemuritorii 3D [Corola-blog/BlogPost/99843_a_101135]
-
că sunt expoziții, festivaluri, târguri sau alte manifestări se adresează publicului vizitator. Fără ei muzeul nu poate fi conceput. Muzeul a fost inițiat, creat și desăvârșit pentru oameni, pentru documentarea dezvoltării noastre istorice și pentru confirmarea valorii civilizației populare tradiționale făurite de străbunii noștri, în respectul lor desăvârșit pentru pământ și natură. Vă invităm la Muzeul ASTRA, deoarece acolo este locul în care vă veți întâlni cu moșii și strămoșii noștri, acolo veți vedea cât de puternice sunt rădăcinile noastre istorice
Bucuraţi-vă de tradiţii! [Corola-blog/BlogPost/99961_a_101253]
-
Opinii Sfârșitul de an are menirea de a ne alimenta speranțele și de a ne făuri vise colorate, în care ne avântăm pe drumuri noi, pe care în anul ce în curând îl lăsăm în urmă, le-am evitat. Sau ne-au ocolit ele pe noi. Se strâng atâtea așteptări și planuri la final de an
Un sfârşit e un început [Corola-blog/BlogPost/97039_a_98331]
-
respins categoric iubirea. Orgoliosul prinț nu i-a iertat toată viața amarnica jignire. Ambițiosul tată al domniței a vrut s-o căsătorească „politic”, însă încercările sale au eșuat, din cauza sinuoaselor împrejurări în care au evoluat evenimentele. În timp ce Vasile Lupu își făurea planuri mărețe cu măritișul fiicei sale, trăgând firele atâtor intrigi pentru realizarea lor, Bogdan Hmelnițchi, hatmanul cazacilor zaporojeni din Ucraina, a dorit ca frumoasa domniță să fie mireasa fiului său, Timuș Hmelnițchi. Vasile Lupu l-a refuzat categoric pe hatman
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
respins categoric iubirea. Orgoliosul prinț nu i-a iertat toată viața amarnica jignire. Ambițiosul tată al domniței a vrut s-o căsătorească „politic”, însă încercările sale au eșuat, din cauza sinuoaselor împrejurări în care au evoluat evenimentele. În timp ce Vasile Lupu își făurea planuri mărețe cu măritișul fiicei sale, trăgând firele atâtor intrigi pentru realizarea lor, Bogdan Hmelnițchi, hatmanul cazacilor zaporojeni din Ucraina, a dorit ca frumoasa domniță să fie mireasa fiului său, Timuș Hmelnițchi. Vasile Lupu l-a refuzat categoric pe hatman
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
aveau mai de preț în căruțe și cu acestea pline cu ce puteau lua cu ei, însoțiți și de alți mocani din zona respectivă, au purces pe calea pribegiei, trecând munții, în Moldova domnitorului Mihail Șuțu. Bunicul său, ca să-și făurească foalele forjei, a trebuit să cumpere o piele argăsită de bou, din care să-și confecționeze singur burduful, fără de care nu se putea apuca de fierărie. Era iscusit bătrânul ardelean și această trăsătură a transmis-o ca moștenire tuturor celor
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
României) COROANA REGALĂ Independență-a adus țării Când tun turcesc a capturat, Prin fapta sa, a netrădării, Domnul a fost încoronat. Regelui Carol, Cel Fidel, Trofeul i s-a oferit; Din tun cu țevă de otel, Coroană i s-a făurit. Un 10 Mai sub semn solemn Țara-n regat a transformat, Coroana și-a primit-o demn Și imnul ei l-a-ncununat. În semn de-a nu se da uitării Eroii sub pământ culcați, Urmașii lui, toți regii țarii, Cu ea
GRUPAJ POETIC DEDICAT REGINEI ELISABETA A ROMÂNIEI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380277_a_381606]
-
creionul între degete. asculți la căști melodia preferată ( care sună ca un sentiment, pentru cunoscători ) și dai frâu liber imaginației pe foaia albă, mereu la fel de onestă. Fascinant lucru imaginația, lipsită de formă sau substanță, poate crea o nouă limbă, poate făuri văi, râuri, castele, feți-frumoși și Ilene Cosânzene, poate da naștere unei noi lumi, însufleți un întreg univers. Sunt convins că mulți dintre noi vor scrie despre provocarea de a scrie acest eseu sau despre provocarea de a-ți împrăștia gândurile
Premiantul Taberei „ Ştefan Naciu ” [Corola-blog/BlogPost/94185_a_95477]
-
prieteni, de parcă ne-am fi cunoscut de când lumea. Dar altceva aș vrea să subliniez aici mai cu seamă. Nu știu care este valoarea artistică a creațiilor domnilor Claudiu-Nicolae Șimonați, Aurel Dîncșorean, Marin Toma sau Ligya Diaconescu. Nu știu dacă li se va făuri vreodată un bust sau măcar vreo efigie. Nu știu dacă vor fi pomeniți în dicționare de scriitori sau măcar în monografii locale. Dar după ce i-am cunoscut, atât cât i-am cunoscut, pot să afirm fără ezitare că domniile lor
FRUMOŞII NEBUNI AI MICILOR ORAŞE ( ION BUDAI DELEANU GEOAGIU-BĂI, DOR DE DOR LEHLIU-GARĂ, ZIUA LIMBII ROMÂNE RÂMNICU-VÂLCEA) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378233_a_379562]
-
poate fi decât un novice, un ignorant sadea, care nu a auzit de perspectivă istorică, de înscriere în context, specific al judecății de valoare etc. etc. Am afirma, într-un atare context, cuprinși de aura mirifică a Basmului, că - deși făurită după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (căruia dăruitu-i-a locaș de rugă și de închinare la poalele Muntelui, în Moieciu de Jos) -, Doamna Teatrului Românesc și Mondial de la cumpăna mileniilor al doilea și al treilea: Leni Pințea-Homeag este Unica
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
permanent, pentru că și ei aparțin acestui loc minunat și de referință. Sunt mulți conaționali care au venit aici și știu de Câmpul Românesc de la Hamilton, din Canada. În cei cincizecișiopt de ani de existență neîntreruptă pe aceste meleaguri, ei au făurit o nouă istorie a întregii comunități românești, muncind și afirmându-se cu mândrie și demnitate. De aceea au multe de povestit, pentru că dețin atâtea documente, fotografii, care le atestă contribuția la viața socială și culturală, integrarea lor în țara de
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
PRIMII CHEMAȚI SĂ SE AFLE LA DATORIE, SĂ ACȚIONEZE ÎN ORDlNE. O FAC PENTRU CONCETĂȚENII LOR, PENTRU PROPRIILE LOR FAMILII! NOI, TOTI CEILALȚI LOCUITORI. TREBUIE SĂ ÎI SPRIJINIM, DÎND DOVADĂ DE CALM, PROTEJÎND BUNURILE NOASTRE, BUNURILE POPORULUI CARE LE-A FĂURIT CU TRUDĂ ÎN ANI GREI DE MUNCĂ Șl PRIVAȚIUNI, NE-O CERE ÎNSĂȘI JERTFA EROILOR ORAȘULUI! NE-O CERE VIITORUL NOSTRU SĂ NU ADMITEM NICI UN ACT DE VANDALISM, DE DISTRUGERE! NOI TOȚI SÎNTEM CEI CE TREBUIE ȘI PUTEM SĂ FACEM
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
Burebista...Decebal...Dromihete...Oroles...sunt doar câțiva dintre marii regi ai geto-dacilor, care, prin acțiunile lor, au făurit părți însemnate ale istoriei noastre vechi. Cei mai mulți dintre noi le cunoaștem numele, dar oare câți cunosc detalii despre viața acestora, despre faptele lor și rolul jucat în antichitatea noastră? În mod cert, nu mulți. Din acest motiv, Asociația Vatra Daciei
Burebista…Decebal…Dromihete…Oroles.. [Corola-blog/BlogPost/93241_a_94533]
-
sau profesionalistă a frumosului muzical. Scrierile și vorbirea despre muzică proprii lui Viorel Cosma, ghidate de impactul cu ceea ce este sesizabil, elocvent în faptul artistic, îl apropie pe acest autor de George Breazul, cu diferența însă că predecesorul său își făurise cu virtuozitate un anume stil retoric de farmec arhaic și livresc, pe când muzicologul timpului nostru își rostește cuvântul uneori patetic, alteori sobru, dar întotdeauna în tonuri clare, cu rezonanță directă în sensibilitatea celor dornici de inițiere sau care urcă spre
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]