26,844 matches
-
pînă la fanatism, își smulge rădăcinile (comparația cu Supraviețuirile lui Radu Cosașu se impune, mereu și mult în favoarea lui Cosașu ca expresivitate, complexitate, nuanțare, autoironie, relativizare, credibilitate, dar în primul rînd ca talent și originalitate a scriiturii) și intră în fabrica de îndoctrinare, numită în roman Institutul superior de marxism-leninism. Acolo, după umilințele la care e supus de colegii de internat cu "origine sănătoasă", primește de bunăvoie "implantul-cenzură pe cortex" pentru toată viața, admite că sistemul nu are nevoie de oameni
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
să contrarieze, de la data apariției cărții încoace. Philip Roth într-un interviu cu Primo Levi (apărut în La Stampa din 27 noiembrie 1986) îi semnala autorului acest paradox. Răspunsul lui Levi - de o simplitate și o sinceritate dezarmante ("Familia, casa, fabrica sunt lucruri bune în sine, dar m-au privat de ceva care îmi lipsește și astăzi: aventura, pe care destinul a vrut să o găsesc tocmai în acea Europă devastată de război...") - oferă o posibilă cheie de interpretare, punând într-
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
deschisă, aroganța și suficiența atâtora dintre pesedeii ce continuă, în 2004, să copieze stilul prim-secretarilor de la 1980, impilând fără milă și domnind discreționar asupra unei mase amorfe de "tovarăși" ce nu crâcnesc atâta vreme cât mai e ceva de furat prin fabrică sau pe câmp. Imputările sunt valabile, dar incomplete. Toți acești indivizi s-au comportat dictatorial pentru că le-a îngăduit-o sistemul. Or, sistemul e administrat, așa cum îl vedem astăzi, de câțiva oameni ce nu par să-și dea seama că
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
făcut un memoriu pe care l-a înaintat ministrului Aviației și a cerut această escadrilă în scop pașnic, pentru că nu ne gândeam c-o să fie război. Ea, după ce a făcut școala de pilotaj, și-a comandat un mic avion la fabricile noastre de avioane, un "Icar", așa se numea, era după o licență germană, și a făcut o excursie în Finlanda, a trecut prin Suedia, a făcut un raid și a luat legătură cu organizația asta, "Lotta Svard", organizație feminină de
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
al zilei. Văzînd cum joacă unii, comentatorii noștri se dau de ceasul morții că echipa României nu e și ea în Portugalia, să-și arate mușchii. Asta în timp ce în prima divizie autohtonă se vînd și se cumpără jucători, la prețul fabricilor privatizate de Mușetescu. Adică jucătorii noștri ar merita ei mai mult, dar nu sunt bani și uite așa ajung ei în străinătate, în loc să țină steagul sus pe meleagurile patriei. Nu zic că echipa noastră n-a avut și ghinion, de
Noi și restul Europei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12767_a_14092]
-
of our life. Și un Gibson: Doi pe un balansoar (încă nu l-am văzut). Muzică: Boulez, Webern, Schonberg, Hindemith. După cum vezi, tip-top. Se pare, că după o lungă așteptare, voi izbuti să obțin în curînd o slujbuliță la o fabrică. (Nothing to get excited about, dar c'est toujours ca!)" În altă scrisoare, din 1968, îi cere prietenului său o mulțime de detalii despre locuri și monumente americane. Traducea o carte din literatura americană și întîmpina greutăți. Se tot vorbește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
torționarului care-l supune la cele mai insuportabile cazne psihice și intelectuale? Dar pe directorașul de întreprindere, obișnuit cu ordinele de la centru, și care face alergie la gândul că trebuie să găsească și piețe pentru precarele produse ieșite din atelierul fabricii? În aceste condiții, aproape că înțeleg lipsa de apetit combativ a celor din opoziție. Pentru ce să mai lupți? Pentru a-ți asigura o cădere sigură peste alți patru ani? Doar așa, de dragul "probei supreme a democrației - alternanța la putere
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
când, toți primarii și edilii anunță veseli și responsabili că totul e pregătit pentru sezonul rece, iarna vine prin decembrie, neanunțată, doar ca să-l bage pe domnul ministru în icter negru... Minidicționar (la Tv). 1.Tchibo, s.n., adică, CIBO, fostă fabrică de dropsuri și alte dulciuri româno-comuniste. 2.Tropism, s.n., 1.cuvânt/curent folosit la talk-show-uri televizate în timpul campaniei electorale de către candidați și având având totdeauna direcția spre ciolan. 2.Agregat de trecere de la o formațiune politică la alta.
"A venit iarna drăguța ..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12270_a_13595]
-
în care țara era în război! l adopția fără probleme a nou-născuților lituanieni de sex feminin! l imunitate discreționară față de interdicția de a coti la stînga pe roșu! l includerea imaginii investitorului pe timbre comemorative, monede de colecție, etichete ale fabricilor de bere cu producție limitată, fursecuri tipic lituaniene cu exteriorul în basoreliefuri de ciocolată, carduri comerciale Eroicul Lider, hîrtie de ambalaj pentru cadourile de Crăciun etc.! l titlul onorific de Doctor în Litere Umaniste din partea Universității din Vilnius, fondată în
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
după un tipar artificial. Pretenția regimului ceaușist de a înfățișa societatea românească de tip comunisto-fascist drept cea mai bună dintre lumile posibile, de a transforma culoarea roz-pastel, voia bună obligatorie și imaginea neprihănită și radioasă a poporului român în "marca fabricii" acestui regim, ce se caracteriza în realitate prin cenușiu-închis și negru - iată un exemplu clasic al kitsch-ului politic! Este vorba deci de ficționalizarea realității, prezentată drept contrariul ei, prin recursul la însemne pur exterioare, fără nici o legătură intrinsecă cu
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
crîșmă. În pauza dintre mese ori în așteptarea tacîmurilor de pește, pe la cozile ce deveniseră și ele una dintre cele mai serioase instituții naționale. După aceste experiențe, pe jumătate dramatice, pe jumătate hilare, de pe vremea cînd arta se făcea în fabrică și se comercializa la căminul cultural și în emisiunile lui Păunescu, cine ar mai avea acum curajul să spună despre un artist că este amator, fără a se sfii și fără teama că-l insultă iremediabil pe cel vizat? Și
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
una de reformare a unei economii haotice, e la mintea cocoșului. Când unul dintre liderii "istorici", Victor Ciorbea, a ajuns prim-ministru, s-a văzut în ce consta competența sa: în deruta somnoroasă a unui individ obișnuit să contreze conducerile fabricilor, care acum se vedea silit să gândească legi și proiecte pentru funcționarea societății. Omenește, e de înțeles: fascinați de ceea ce văzuseră în cadrul negocierilor, ajunseseră să-și dorească viața de lux a guvernanților: secretare apetisante, birouri păzite de bodyguarzi, covoare moi
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
Da? - Da. Am putea face din el poet. Și m-a-nscris la Litere și Filosofie. N-am protestat, căci mă simțeam bine pe urmele clasicilor. Și m-am îndepărtat deocamdată de Pere, destinat să-și ajute tatăl, pe bunicul Ton, la fabrica familiei. Și mersul cu cărți sub braț m-a transformat în cineva special, căruia i se iartă că-i un pic cam bizar, și-n nopțile vesele ale anilor charlestonului și-ai petrecerilor, atât la Feixes, cât și la Barcelona
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
apoi a fugit, luându-și copiii (care copii?) cu un fotograf belgian, căruia îi plăcea Wagner. Acum intervine ,Ea". Sora lui David, Ida, o găsește în Anglia, cosând pene la pălăriile de damă, deși era fiica celor trei mai mari fabrici de zahăr din Stavropol; și mai era și frumoasă, cu ochii negri, caucazieni. Pentru că a fost belă și fiica unor bogătani, Chagall se căsătorise cu ea, vai! vai! Marc Zaharovici, deși era foarte înstărit, avea ,o problemă" (noi am zice
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
lehamite, să scuture praful de pe gîngăniile dintr-un magazin de doi bani. - E o prăvălie cumsecade, don Ricardo, iar băiatul dovedește o anumită iscusință, cu toate că e obraznic. - Fleacuri. La ce colegiu îl duceți ? - Păi, merge la școala din... - Astea-s fabrici de salahori. În tinerețe, talentul și geniul, dacă sînt lăsate de izbeliște, se răsucesc și-l înghit pe cine le are. Trebuie canalizate. Sprijinite. Mă înțelegi, Fortunato? - Vă înșelați în privința fiului meu. De geniu, nici pomeneală. De abia trece la
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
vol. Procesul ,tovarășului Camil" , teatru documentar în stare naturală, prefață de Mircea Zaciu, text îngrijit și înscenat de Ion Vartic, Cluj, Ed. Apostrof, 1998) dovedește că un scriitor putea fi expropriat de opera sa, că talentul său avea regimul unei fabrici ,naționalizate" asupra funcționării căreia își îngăduiau să se pronunțe colective de activiști și ,oameni ai muncii" din domeniul literaturii. Participanții la ședință, Nicolae Moraru, Mihai Novicov, Ion Vitner, Aurel Baranga, Silvian Iosifescu și Dumitru Mircea, discută ,tovărășește" cu Camil Petrescu
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
tonalitatea (scăzută) îi pot fi reproșate lui Dan Sociu. Deficiențele volumului apar din vidul de semnificație al unor versuri, din platitudinea lor totală, irevocabilă, pe care nici o teorie și nici un Frank O'Hara nu o pot justifica: "am auzit că fabrica va da faliment/ asta fără nici o legătură cu faptul/ că acolo am întâlnit un boschetar care/ se plângea de migrene unei babe/ care vindea semințe/ după câteva minute s-a aruncat/ sub personalul de pașcani/ când m-am întors de la
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
bune doar cînd Partidul decidea că echipa studențimii bucureștene trebuia sprijinită de UTC. Cu "Știința Craiova" lucrurile au stat totdeauna altfel. Era echipa orașului și a regiunii, pînă la reorganizarea administrativă care a dus la reapariția județelor. Chiar dacă, după înființarea fabricii de locomotive "Electroputere" s-a luat decizia ca ea să aibă și o echipă de fotbal, craiovenii au rămas fideli "Științei". A fost un miracol că "Universitatea" a devenit prima noastră echipă de fotbal cu valoare europeană. Dinamo și Steaua
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
prins cu șoalda. Decăderea "Universitații" nu mai e opera fostului milițian. Ea conține drama unui oraș care și-a tot pierdut din forță, lovit și de ghinion, dar și de ambițiile unor Dinei, locali sau de la centru, care au terminat fabrica de locomotive, pe cea de avioane și care au bătut palma cu Daewoo, cu ani în urmă, pentru a se trezi azi bîntuiți de fantoma unei firme. Nefericită .
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
a aparatului material, poate da rezultate similare dacă nu egale, adesea destul de fericite. Cum am zis, sarcina statului pe terenul așa-numitului progres material este titanică; dar comunicare, astăzi așa de comodă, cu civilizațiunile societăților înfloritoare ușurează mult această sarcină. Fabrici, mine, căi ferate, poduri, vapoare, baloane, armată, fortificații - se prea poate; modele sînt destule, formulele gata și contrafacerea e totdeauna sigură de aplauze. Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
să tragem o concluzie. * În ARGEȘ din martie, dl. C. Bălăceanu-Stolnici își continuă amintirile din copilărie iar dl. Marin Ioniță pe cele - ajunse la final cu episodul 30 - despre Școala de Literatură „M. Eminescu” (apărute între timp în Kiseleff 10. Fabrica de scriitori de la Ed. Paralela 45). Tot acolo, prof. Vasile Ghițescu relatează o întîlnire din 1964, la proaspătul pe atunci Institut Pedagogic de 3 ani din Pitești, cu fiica lui Caragiale, Ecaterina Caragiale-Logadi, la care au participat Aug. Z. N.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
coame, Mănîncă piramida lor cu foame, Furîndu-le-o cu-ncetul de pe spate...” 2. Orașul cu castani Copilăria și adolescența mi le-am petrecut la Piatra Neamț. În oraș existau pe atunci două licee teoretice, unul de băieți, altul de fete, și două fabrici de mezeluri: una a neamțului Rudolf Schlick, cealaltă a italianului Carlo Marigheto. Prăvălia lui Schlick era instalată într-unul din spațiile comerciale ale pieței «Tăchel Corbu». (Gustați savoarea caragialiană a prenumelui? Ne aflăm pe locul de obîrșie al lui Costăchel
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
și de munții înalți împăduriți către Apus. Oraș de contact, Piatra e un important centru de schimb între produsele acestei regiuni deosebite și un însemnat centru pentru industria lemnului.” 5) Potrivit aceleiași enciclopedii, în oraș existau nu două, ci trei fabrici de mezeluri, așadar îndemnul de a te cîntări adesea era cu atît mai întemeiat. Într-un caiet de geografie al lui Cazimir, datînd din clasa a II-a primară, găsim planul orașului Piatra Neamț, cu principalele străzi, întreprinderi, instituții și cu
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
Bias (p. 97, nota 7; 125); Prienam (p. 32) - Priena (sic!) (p. 33) - Priene (p. 97, nota 7; 126); C. Mucium (p. 32) - doar Mucius (p. 33); Porsenna (p. 32) - Porsena (p. 33) - Porsinna (p. 98, nota 16; 125); C. Fabrici (p. 34) - doar Fabricius (p. 35), deși, pe aceeași pagină, în § 13, numele e redat corect; M’ Curi (p. 34) ― Marcus (sic!) Curius (p. 35) în loc de Manlius Curius (vezi și infra); C. Marium (p. 38) - doar Marius (p. 39) - C.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
consuli, praetori) în calitatea lor de oameni politici și preoți, iar în timpul Imperiului, așadar, și în cazul de față - suveranului, imperator și pontifex maximus în acealși timp. Este tradusă neadecvat și formula armorum fabrica (7, 9 - p. 56), respectiv prin „fabrică de arme” (p. 57); mai nimerit ar fi fost „atelier de arme”. in partibus Orientis din 10, 1 e redat prin „în provinciile orientale” (p. 63); aceeași traducere și în ediția Arieșan (p. 101), deși mai adecvat ar fi fost
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]