KorAP: Find »[drukola/base=fabulă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...114 >

2,843 matches

Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177

Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului Prefață de EMIL ISTOCESCU Prefață Epigrame, fabule, rondeluri și sonete de Teodor Barbu Creația lirică vâlceană de factură umoristic-satirică s-a mai îmbogățit cu prezenta carte de epigrame, fabule, rondeluri și sonete, al cărei autor este poetul drăgășănean Teodor Barbu. Înmănunchind un mare număr de piese specifice genului, urmare a unei selectări exigente, volumul oferă cititorului, pe lângă încântarea spirituală și prilejul de a recunoaște polivalența talentului autorului. Preocuparea sa

PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
consemnat și în Antologia epigramei oltenești, în 2008 (apărută la Craiova cu titlul „Printre epigramiștii olteni” sub îngrijirea scriitorului Petre Gigea-Gorun), după ce, în 1997, la a treia ediție a Festivalului „Oltenii & restul lumii” a fost apreciat cu premiul I pentru fabulă. Atracția sa pentru acest gen literar, nu este singulară, ci a fost însoțită permanent de preocuparea pentru poezia lirică tradițională, pe cale de apariție într-un volum separat, intitulat „Retorica balansoarului” Specia epigramei are mare vechime, părintele ei fiind Marțial, poet

PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
metehne omenești, patimi și lupte politice (trepăduși, demagogi, traseiști, nepotisme). Ex.”Sancțiune”: „Fiindcă treabă n-a făcut, / „X” din schemă a căzut, / Dar, având un unchi sus-pus, / A căzut de jos în sus”/ Volumul cuprinde, în partea finală și câteva fabule, sonete și rondeluri în care fibra satirică se continuă: In „Rondel de campanie” sunt veștejite năravurile politice: „Iar vin alegerile-n țară / Iar suntem oarecum băftoși / Că vom avea din nou gogoși / Să ne-nfruptăm, a câta oară ? // Stimați concetățeni

PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
frumoși / De prin orașe, de la țară / Sosesc alegerile iar / Deci, suntem oarecum băftoși! // Că sărăcia, bunăoară, / Vom lichida-o inimoși, / cu alte proaspete gogoși, / Peste alți patru ani și-o vară, / Când vin alegerile-n țară” În același registru satiric „Fabulă de campanie”vitrioleză metehnele și năravurile politice de la noi, fiind puse pe seama animalelor : „În pădure-i zavă mare / Iar se-aleg pe patru ani, / dintre mii de animale, / răspândite prin tarlale / candidații cu bănat / și cu multă-ndemânare / care să

PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
aducă auru-napoi În timp ce eu devin clientul Câte-un inel sau câte-un ghiul Bisericii Sfânta Scriptura Impart și banii mai apoi Pe cinstea mea, n-o să-mi țin gura!. Cu câte-un pește mai fudul. E libertate azi la noi, Fabula cu pile Și-s fete multe la Stambul Discută două broaște: -Pe tine cine te cunoaște, Tu, cititorule credul Ai un iaz doar al tău, drăgălaș, Bătut de vânturi și de ploi Ca Snagovul pentru bogătaș Constați că timpu-i un

PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
azi la noi. Căci, dacă n-ai, nu te văd bine.. Uite, chiar acum cred că *** Te paște un nenoroc ... . Și ... haț!!, o prinse barza-n cioc! Morala: Uită-te în spate dacă n-ai nimic, fă-te mai mic! Fabula creșterii In curtea unui om cu stare Dintr-o comună oarecare, Pierise liniștea, de fel, Când, printre alte dobitoace, Așa, ne place - nu ne place, Mai apăruse și-un vițel; Și, de atunci, adio pace, Că-n zbenguiala lui neroardă

PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
Corola-blog/BlogPost/339684_a_341013

e dat) dobândești este la fel de mare, precum diferența dintre apă și nisip. Este bine să urmărești în viață o singură idee pentru că altfel riști să spui, ca Rabelais în Pantagruel, „Am visat multe și de toate, dar nu pricep nimic”. Fabula anticomunistă pentru copiii mai mari (de la pagina 247) aduce în prim-plan ideea că un sistem, oricât de rezistent și de bine pus la punct pare, se va eroda la un moment dat, cumva din cauze interne, întrucât la cele

Pan Izverna: Cartea unui romantic laborios by http://revistaderecenzii.ro/291/ [Corola-blog/BlogPost/339684_a_341013]
Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460

patrimoniu va fi dat pe prețul unei perechi de boi. Dar omul și oamenii vor începe să intre la idei. Virtualitatea de a le veni ideea cea bună există. „Depinde de fiecare dintre noi ce înțelege prin bogăție...” Fabulă în fabulă. Filă după filă, apare de sub cuvânt lumea aceea invizibilă, care a fost și ale cărei dovezi mai sunt, din belșug. Memoria și fantezia scot, de printre stejarii Codrului, vechi codreni. Ceasul e dat cu mult în urmă, până în vremea invaziilor

IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Izvor_de_neam_piatra_funturii_milian_oros_bodava_baia_mare_enesis_2009_.html [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875

către amintiri ,, autor Alexandru Ene. Este carte de debut. Editată la Editura Lucas, Brăila, 2016. Corectura este făcută de Aurel Furtună și Virgil Matei. Culegere computerizată de Dan Dumitrașcu Cartea ,, Drumul către amintiri ,, este împărțită pe trei categorii poetice: Versuri, Fabule, Catrene epigramatice. Toate acestea sunt dedicate soției sale Mihaela. În capitolul Versuri, descopăr sedimentări sufletești depuse pe parcursul anilor prin care Domina Sa, dorește să se regăsească în această viață singură care ne aparține fiecăruia. Prin speculații inteligente ne propune profunzimea

DRUMUL CĂTRE AMINTIRI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1472537894.html [Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875]
Mărșăluind pe drumul către amintiri. Aș vrea să-ntorc azi timpul înapoi, Să-mi văd din nou copilăria-n derulare, S-ascult poveștile de-atunci pe versuri noi, Convins că viața-i o avere mare. ,, ................................................... - Drumul către amintiri - În capitolul Fabule, Alexandru Ene, este mult mai reabilitat...aceasta fiind, nu altceva, decât fructul acestor scrieri. Scoate la lumina zilei, valoarea exprimării prin cuvinte mai sigure, adăugând fiecăruia în parte și o morală. Din cele 35 de fabule voi cita din următoarea

DRUMUL CĂTRE AMINTIRI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1472537894.html [Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875]
către amintiri - În capitolul Fabule, Alexandru Ene, este mult mai reabilitat...aceasta fiind, nu altceva, decât fructul acestor scrieri. Scoate la lumina zilei, valoarea exprimării prin cuvinte mai sigure, adăugând fiecăruia în parte și o morală. Din cele 35 de fabule voi cita din următoarea ; ,, Într-o pădure pe-un butuc, Unde-și avea tribuna O pasăre, numită cuc, Își tot cânta numele-ntruna. Și cum fredona el răgușit Chemându-și mama-n disperare Deodată un ecou s-a auzit: Un

DRUMUL CĂTRE AMINTIRI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1472537894.html [Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875]
Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624

acționat pentru supraviețuirea biologică, în mod barbar sau civilizat? O perioadă din istoria omenirii era în vigoare maxima: „La raison du plus fort est toujours la meilleure.”( Dreptatea celui mai puternic este totdeauna cea mai bună) - primul vers din celebra fabulă a lui La Fontaine - Le loup et l'agneau (Lupul și mielul); de aici au derivat expresiile: „Forța primează dreptului” sau „Dreptul pumnului”. În război, de exemplu, conta enorm forța fizică și numărul luptătorilor. Barbarii au răpus colectivitățile civilizate (țări

ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_alege_ti_plaja_nisipu_vavila_popovici_1364882327.html [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822

PL și PLDM) sunt compromise iremediabil, iar altceva, care ar putea să le ia locul sunt doar la fază embrionară. Avem un adevărat Babilon unit la moment contra puterii în pofida oricărei logici, fiindcă acționează asemenea racului broaștei și știucii din fabula lui Donici. Nu știu dacă cineva își pune întrebarea ce vor face după ce vor da jos această guvernare odioasă. Toate acestea ne vorbesc despre ineficiența proiectului politic „Republica Moldova”. Eficient doar poate pentru alde Voronin, Plahotniuc, Lupu, Filat, Șor ș.a. Nici

REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1455075019.html [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
Corola-blog/BlogPost/100247_a_101539

Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă. Biletele sunt puse în vânzare pe Eventbook.ro. Regizorul lui Drive și Only God Forgives, Nicolas Winding Refn, s-a întors anul acesta la Cannes cu o fabula modernă despre „frumusețea că bestie”, plasată în lumea necruțătoare a modei din Los Angeles, care a polarizat critică internațională: The Neon Demon. Horror-ul psihologic ultra-stilizat, în care femeile și bărbații sunt gata să devoreze tot ce e pur, urmărește

Horror-ul psihologic „The Neon Demon” și trei filme de Oscar, printre premierele Les Films de Cannes à Bucarest by http://www.zilesinopti.ro/articole/13752/horror-ul-psihologic-the-neon-demon-si-trei-filme-de-oscar-printre-premierele-les-films-de-cannes-a-bucarest [Corola-blog/BlogPost/100247_a_101539]
Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991

însăși Puterea: „Dreptatea fără putere este neputincioasă, puterea fără dreptate este tiranică”. Da, cu condiția ca puterea să nu primeze dreptății. Să ne ferim, ca atare, a fi nedrepți, a ne conduce după versul devenit celebru al lui Fontaine din fabula „Lupul și mielul”: „La reson du plus fort est toujours la meilleure” (Dreptatea celui mai puternic este întotdeauna cea mai bună), când legile sunt folosite de cei puternici pentru a-și apăra bogățiile. Să nu căutăm a institui un așa

DESPRE DREPTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1475600564.html [Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991]
Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558

poemele mari, pe temele atât de dragi autorului rebel: „Filosofia nopții”, „Plânge frunza” ori „Scriu și strig în pustiu”, dar și altele asemenea. Tot în zona specificului autorial trebuie așezate și un număr de poeme care preiau teme din registrul fabulelor clasice precum „Mielul blând și oaia bearcă”, „La hanul negustorilor de vise”, „Zăganul”, ș.a. In toate poemele caracteristice și chiar în cele cu subiecte fabulistice se simte o amprentă argheziană care ar putea veni din particularitatea identitară a oltenismului, diseminat

VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/aureliu_goci_1471351896.html [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055

cu desăvârșire” În pofida acestor nedorite stagnări în viața culturală a orașului, Teodor Barbu se dovedeste tot asa de activ și face surpriză cu un nou volum, la scurtă vreme, după pupblicarea altor două (Retorica balansoarului și Ace pentru cojoace (epigrame, fabule, catrene) * Noua sa carte, intitulată „Drăgășani- între legendă și adevăr” (Editură Kitcom-Verguleasa-Olt - 2014), îmi pune în față un oraș Drăgășani bogat în istorie, cu un trecut legendar, cu o cultură demnă de marile metropole și nu ca cea a orașelor

TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660

ȘI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAȚI" Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 691 din 21 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Mariana CRISTESCU „Cât timp ne vom putea costuma și vom putea juca, suntem salvați” Conform dicționarului, fabula este „o scurtă povestire alegorică, care aparține genului epic, de obicei în versuri, în care autorul, personificând animalele, plantele și lucrurile, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. Ea are următoarea structură: povestirea propriu-zisă

CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_cat_timp_ne_vom_putea_costuma_si_vom_al_florin_tene_1353506469.html [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
obicei în versuri, în care autorul, personificând animalele, plantele și lucrurile, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. Ea are următoarea structură: povestirea propriu-zisă și morala. Figura de stil folosită de obicei este personificarea.” Fabula este unul dintre cele mai longevive și mai populare genuri literare - se practica încă în Messopotamia, cu 2.000 de ani înaintea erei noastre. Tablete provenind din bibliotecile școlare ale epocii expun pe scurt povestea vulpii lăudăroase, a câinelui nepriceput

CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_cat_timp_ne_vom_putea_costuma_si_vom_al_florin_tene_1353506469.html [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
pe spatele unui elefant, îl întrebă dacă putea s-o ducă în spate sau dacă ar trebui să-și ia zborul“). În Grecia antică este reprezentată de Hesiod, va lua amploare mai ales cu ajutorul lui Esop (VI î.Hr.), considerat „părintele fabulei”. În perioada clasicilor, Socrate însuși ar fi pus în versuri fabule de Esop. Demetrios din Falera publică prima antologie de fabule atestată istoric. Din Grecia, fabula ajunge la Roma, unde Horațiu propune o adaptare remarcabilă a „Șobolanului de oraș și

CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_cat_timp_ne_vom_putea_costuma_si_vom_al_florin_tene_1353506469.html [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
în spate sau dacă ar trebui să-și ia zborul“). În Grecia antică este reprezentată de Hesiod, va lua amploare mai ales cu ajutorul lui Esop (VI î.Hr.), considerat „părintele fabulei”. În perioada clasicilor, Socrate însuși ar fi pus în versuri fabule de Esop. Demetrios din Falera publică prima antologie de fabule atestată istoric. Din Grecia, fabula ajunge la Roma, unde Horațiu propune o adaptare remarcabilă a „Șobolanului de oraș și șobolanul de câmp“ (Satire, II, 6), pe care unii critici o

CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_cat_timp_ne_vom_putea_costuma_si_vom_al_florin_tene_1353506469.html [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
În Grecia antică este reprezentată de Hesiod, va lua amploare mai ales cu ajutorul lui Esop (VI î.Hr.), considerat „părintele fabulei”. În perioada clasicilor, Socrate însuși ar fi pus în versuri fabule de Esop. Demetrios din Falera publică prima antologie de fabule atestată istoric. Din Grecia, fabula ajunge la Roma, unde Horațiu propune o adaptare remarcabilă a „Șobolanului de oraș și șobolanul de câmp“ (Satire, II, 6), pe care unii critici o consideră superioară versiunii lui Jean de La Fontaine. El va fi

CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_cat_timp_ne_vom_putea_costuma_si_vom_al_florin_tene_1353506469.html [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
Roma, unde Horațiu propune o adaptare remarcabilă a „Șobolanului de oraș și șobolanul de câmp“ (Satire, II, 6), pe care unii critici o consideră superioară versiunii lui Jean de La Fontaine. El va fi urmat de Fedru, care va face din fabulă un gen literar poetic. Fabula va continua să se transmită pe parcursul întregului Ev Mediu, prin intermediul autorilor de colecții ce semănau a pseudonime: Romulus, Syntipas, pseudo-Dosithea, dar calitatea literară va fi sacrificată în numele moralei.Tematica se va diversifica în mod considerabil

CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_cat_timp_ne_vom_putea_costuma_si_vom_al_florin_tene_1353506469.html [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
adaptare remarcabilă a „Șobolanului de oraș și șobolanul de câmp“ (Satire, II, 6), pe care unii critici o consideră superioară versiunii lui Jean de La Fontaine. El va fi urmat de Fedru, care va face din fabulă un gen literar poetic. Fabula va continua să se transmită pe parcursul întregului Ev Mediu, prin intermediul autorilor de colecții ce semănau a pseudonime: Romulus, Syntipas, pseudo-Dosithea, dar calitatea literară va fi sacrificată în numele moralei.Tematica se va diversifica în mod considerabil datorită colecției Roman de Renart

CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_cat_timp_ne_vom_putea_costuma_si_vom_al_florin_tene_1353506469.html [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
diversifica în mod considerabil datorită colecției Roman de Renart, ce adună povestiri scrise de clerici anonimi din secolul XII. În aceste istorisiri, lupta vulpii împotriva lupului servește ca pretext pentru o satiră redutabilă a societății feudale și a inechităților sale. Fabula a cunoscut, de asemenea, un succes remarcabil în India, prin intermediul antologiei Pañchatantra. Redactată inițial în sanscrită, între anii 300 î.Hr. și 570, această antologie de fabule va cunoaște numeroase modificări. O versiune persană va fi tradusă în franceză la 1644

CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_cat_timp_ne_vom_putea_costuma_si_vom_al_florin_tene_1353506469.html [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]