162 matches
-
Capitalul străin în Rusie”, „Drepturile României asupra Basarabiei văzute de istorici ruși și streini” (1986, Canadaă. A fost decorat cu Ordinul Ferdinand în grad de ofițer, ordinul Steaua României în grad de ofițer și alte însemne omagiale. DONICI, ALEXANDRU (1806-1866ă FABULIST Fabulistul moldovean Alexandru Donici, primul dintre cei patru fii ai clucerului Dimitrie Donici, s-a născut în anul 1806. La vârsta de 12 ani este trimis la Petersburg, într-un institut de educație particular. După ce capătă aici cunoștințele elementare, este
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
străin în Rusie”, „Drepturile României asupra Basarabiei văzute de istorici ruși și streini” (1986, Canadaă. A fost decorat cu Ordinul Ferdinand în grad de ofițer, ordinul Steaua României în grad de ofițer și alte însemne omagiale. DONICI, ALEXANDRU (1806-1866ă FABULIST Fabulistul moldovean Alexandru Donici, primul dintre cei patru fii ai clucerului Dimitrie Donici, s-a născut în anul 1806. La vârsta de 12 ani este trimis la Petersburg, într-un institut de educație particular. După ce capătă aici cunoștințele elementare, este înscris
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de altfel, l-a consacrat. Unii au încercat a-l prezenta pe Al. Donici ca pe un simplu traducător, pornind de la ideea că majoritatea celor 87 de fabule apărute sub numele poetului își găsesc punctul de plecare în opera marelui fabulist rus Krîlov și apoi în ale altora. Când Al. Donici traduce, el dăruiește textului o prospețime caracteristică, ajungând să realizeze, în multe privințe, o operă nouă. Meritul scriitorului constă, mai ales, în grija deosebită de a adapta conținutul fabulei la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
vede intenția de a localiza, de a adapta alegoria la realitățile locale. Intervențiile lui sunt neînsemnate și se rezumă la câteva schimbări sau inversiuni de titluri, la unele parafraze și omisiuni. Versificator modest, cu posibilități reduse sub raportul invenției lexicale, fabulistul se exprimă sărăcăcios, destul de aproximativ în ce privește ritmul și rima. Din piesele traduse se desprind învățăminte de tot felul, precum și o serie de caractere morale. Sunt texte care fac aluzie la libertate, la egalitate, mărturisind o compasiune pentru omul simplu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
cu prisosință un asemenea monument. Eu Vă doresc mult succes la această realizare. De asemenea, Întreg planul Dstră de activitate este foarte interesant și ademenitor. Regret că obârșia mea moldovenească foarte Îndepărtată (prin bunica ei mama mea se trage din fabulistul Donici) nu-mi dă dreptul să visez o participare la ampla istorie a culturii pe care o aveți În vedere. Vă mulțumesc totuși pentru cinstea ce-mi acordați socotindu-mă o colaboratoare a Muzeului. Sper ca „Mărturiile fălticenene” să aducă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
științele și să comenteze caracterele generale ale liricii românești. Spirit pedant, dominat de ambiția unei precizii cvasiștiințifice, Urechia nu ajunge decât la o caracterizare didactică și discutabilă a etapelor de evoluție ale acesteia în spațiul național. O cercetare a fabulei (Fabuliști români), o lucrare intitulată Pasiunile și simțimintele la românii vechi și moderni, o alta consacrată teatrului popular (Irozii) îi aparțin tot lui V. A. Urechia, care a susținut, de asemenea, „Curierul literar” (recenzii la V. AIecsandri, Al. Pelimon, A. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285488_a_286817]
-
apoi student la Torino, debutant în A.r., de I. Ianov, D. Ralet, Gh. Tăutu, Gh. Sion, cu producții ce se înscriu în sfera poeziei patriotice, de versurile lui B. P. Hasdeu, Th. Șerbănescu, I. V. Adrian și Gh. Nichitachi, fabulist, imitator al lui AI. Donici. Aici V. Pogor traducea din Anacreon, P.-J. Cantel, P. Dupont, V. A. Urechia din satirele lui Juvenal și, din Lucrețiu, De rerum natura. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285488_a_286817]
-
unul din cei mulți care s-au postat și ei ca tot omul la margine de drum ca să privească așa cu ochii cât sarmaua la circul trecerii politicienilor care de care mai plin de sine și plin de ceea ce spunea fabulistul despre vulpe, care se jura că nu a mâncat găini dar avea „pufușor, pe botișor”. Și când a fost mai mare circul în orașul nostru de la margine de lume, decât în perioada de grație 1996-2000, când liftele țărăniste pline
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de la constatarea perfect normală la cineva înzestrat cu simțul văzului, că pufușorul de pe botul lor este așa de gros, că și obrazul cu mare greutate de abia li se mai vede, însă vedeți dumneavoastră asta este altă căciulă care aparține fabulistului, iar fabuliștii nu au ce căuta în curtea acestor domni pricepuți doar la obiectul muncii descris în fabulă. Poate nu reluam acest exercițiu al dezmorțirii buricelor degetelor de la mâini dacă azi un prieten de altfel poate bine intenționat nu m-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
perfect normală la cineva înzestrat cu simțul văzului, că pufușorul de pe botul lor este așa de gros, că și obrazul cu mare greutate de abia li se mai vede, însă vedeți dumneavoastră asta este altă căciulă care aparține fabulistului, iar fabuliștii nu au ce căuta în curtea acestor domni pricepuți doar la obiectul muncii descris în fabulă. Poate nu reluam acest exercițiu al dezmorțirii buricelor degetelor de la mâini dacă azi un prieten de altfel poate bine intenționat nu m-ar fi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
A. S. Pușkin, M. I. Lermontov, I. A. Krâlov, I. I. Hemnițer, Ignacy Krasicki, Osip Senkowski], în Muza românească, București, 1967. Repere bibliografice: B. P. Hasdeu, Costache Stamate, „Columna lui Traian”, 1870, 57, 60-61; Theodor D. Speranția, Fabula în genere și fabuliștii români în specie, București, 1892, 91-99; N. Iorga, Un poet basarabean - C. Stamati, „Sămănătorul”, 1906, 27; Apostolescu, Infl. romant., 132-150; Al. Epure, Influența fabulistului rus Krâlov asupra fabuliștilor noștri A. Donici și C. Stamati, Iași, 1913; P. V. Haneș, Scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
Hasdeu, Costache Stamate, „Columna lui Traian”, 1870, 57, 60-61; Theodor D. Speranția, Fabula în genere și fabuliștii români în specie, București, 1892, 91-99; N. Iorga, Un poet basarabean - C. Stamati, „Sămănătorul”, 1906, 27; Apostolescu, Infl. romant., 132-150; Al. Epure, Influența fabulistului rus Krâlov asupra fabuliștilor noștri A. Donici și C. Stamati, Iași, 1913; P. V. Haneș, Scriitori basarabeni, București, 1920, 192-253; Charles Drouhet, Cavalerul Stamati, VR, 1921, 11; I. Negrescu, Influențe slave asupra fabulei românești, II, Chișinău, 1925, 91-128; Eufrosina Dvoicenco
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
lui Traian”, 1870, 57, 60-61; Theodor D. Speranția, Fabula în genere și fabuliștii români în specie, București, 1892, 91-99; N. Iorga, Un poet basarabean - C. Stamati, „Sămănătorul”, 1906, 27; Apostolescu, Infl. romant., 132-150; Al. Epure, Influența fabulistului rus Krâlov asupra fabuliștilor noștri A. Donici și C. Stamati, Iași, 1913; P. V. Haneș, Scriitori basarabeni, București, 1920, 192-253; Charles Drouhet, Cavalerul Stamati, VR, 1921, 11; I. Negrescu, Influențe slave asupra fabulei românești, II, Chișinău, 1925, 91-128; Eufrosina Dvoicenco, Influența literaturii ruse asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
trebuie să facă jocul Moscovei și să declanșeze represiuni și starea de urgență în Basarabia, ceea ce ar fi dus la catastrofă, la nașterea resentimentelor față de Țară, ca oglindă și a proastei administrări a provinciei: Concluzia, comodă și cunoscută și vechilor fabuliști: aleșii Basarabiei, toți conducătorii ei sunt bolșevici și ascultă de glasul Moscovei atunci, evident, Basarabia însăși e bolșevică; și întrucât singurul nostru titlu asupra Basarabiei se întemeiază pe dreptul norodului la autodeterminare și pe voința lui liberă, se justifică chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Justin Popfiu, N. D. Popescu. Este remarcabilă strădania revistei de a reflecta viața literară a timpului. În acest scop se publicau articole, bine informate, despre Iancu Văcărescu, I. Câmpineanu, A. Mureșanu și N. Filimon, se comentau semnificațiile acordării unei pensii fabulistului Al. Donici, se înregistra debutul literar al lui Mihail Zamphirescu. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285322_a_286651]
-
din satul ori cartierul natal, ceea ce nu ne împiedică să fantasmăm, fie și numai uneori, în ceasuri de blegeală și cu luciditatea coborîndu-ne vertiginos către zero, că a noastră îi cea mai falnică și cea mai aproape de Dumnezeu. De broasca fabulistului ce să mai grăim! Pentru ea, soarele răsare și apune la extremitățile bălții în care orăcăie dînsa de dimineața pînă seara, cam cît visează Emil Brumaru la șoldurile astrologiței Tamara". Nu putem a nu ne aminti de Creangă. Cu atît
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
III-a, adăugita; Antologia de A. Steuerman și Saraga, 1896, ed. II-a, Iași; Radu D. Rosetti, Cartea dragostei, 1896; Ț. Maiorescu : Exemple de poezii mai bune, 1867; I. Manliu, Antologia română, 1891; M. Pompiliu, Antologia, 1892; Th. D. Sperantia, Fabuliștii români, 1892; Th. D. Sperantia, Poetice; N. Iorga: Poezii ale scriitorilor din epoca unirii, 1909, Văleni. La Iași, în timpul primului război mondial, mobilizat ca ofițer, își găsește totuși timpul că împreună cu poetul Al. Ț. Stamatiad să sfârșească, - în 1918 - acel
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
iubea marea - cu operele lui La Fontaine sub braț. Paradox? Pledoarie în favoarea fabulei, ca gen apt să dea plenar la iveală, în arta poetică jocul subtil al esențelor, sau opțiune pentru poezia pură, de căutat în armonia muzicală a operelor fabulistului? Celui ce i s-ar fi citit în ochi scepticism față de o asemenea alegere, văzută nu ca revoluționară, ci ca prea cuminte, conferențiarul - căci era vorba de o expunere în public - îi servea proba citatelor, în original, dacă nu în
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
răspunse Blondet. Astfel, la Fontaine speră că o dată cu trecerea vremii, condamnații se vor obișnui, cu poziția lor, și vor sfârși prin a se simți an infern că peștele an apă." Aici, Bixiou profita de moment și al stampilează pe marele fabulist: - Nu există băcan - spune el - care să nu știe pe din afara ce zice la Fontaine! ăncet-ăncet se ajunge an cele din urmă și la Anglia, iar noi știm cât de anglofobi șanț bunii noștri verișori, franțuzii... E vorba despre o
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
pe biet "român săracu" sînt "noxele civilizației", războiul atomic. Ce ne facem, tovarăși, de cade o bombă atomică peste redacția Luceafărului unde eu, Nicolae Dan Fruntelată, dar mai ales pacifistul Mihai Ungheanu sau vecinii noștri de pagină și de civilizație - fabulistul cu epoleți Iulian Neacșu, sau înțeleptul chino-trac Ion Gheorghe, sau ambasadorul Securității în redacție Artur Silvestri - construim cu atîta har și cu atîta veselie - socialismul dinastic -? Ce ne facem? Unde se vede că drobul de sare din poveste a devenit
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
mult cu monologul lui Puși Dinulescu. Epilog. Nimeni n-a gonit-o pe femeie din magazin. Dar, după ce a plecat de bună voie, șefa magazinului și-a cerut scuze clienților că au fost puși în situația să asculte ceva neplăcut. Fabulistul care își aduce aportul Au trecut aproape trei sute de ani de la moartea lui Boileau și peste o sută cincizeci de la aceea a lui Krîlov. Ei au fost ultimii mari autori de fabule. La noi genul a mai rezistat până spre
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6857_a_8182]
-
arsenalul de tertipuri al literaturii subversive, așa cum e ea servită de limbajul esopic. Nici o epocă, nici o dictatură nu se pot crede apărate, oricât ar fi de severe, de situația neplăcută de a le fi dezvăluit adevărul de către bufonul de la curte, fabulistul, care e scriitorul, robul "zdrențăros, urât și șchiop". Mesajul fabulei lui Arghezi nu lasă loc de iluzii, deși dictaturile își fac amăgitoare iluzii că nu le vor fi dezvăluite secretele/adevărurile. Conflictul literaturii subversive cu puterea (reprezentată la primul prag
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
munte de bun simț, mi se păru tare cuminte din partea lor. Ceva mai târziu, când deslușeam slova, citeam cu nesaț fabulele lui Vasile Militaru - gen Paratrăznetul și scrumbia - pe când tatăl meu schimba focuri pe baricadă pentru lirica lui Tudor Arghezi - fabulist de ocazie. M-am instalat, prin urmare, devreme în eroare! Și trăiam în eroare ca în elementul meu! Vă rog să mă credeți, nu numai eu am fost în copilărie și foarte, foarte rar și mai apoi, victima consimțitoare a
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
devastat Banatul. Confecționat din gresie și având o valoare artistică deosebită, monumentul a fost creat la Viena și adus la Timișoara pe calea apei (pe Dunăre, Tisa și Bega). VINERI, 25 NOIEMBRIE GRIGORE ALEXANDRESCU În 1885 a murit poetul și fabulistul Grigore Alexandrescu. Născut în 1810 la Târgoviște într-o familie modestă, a studiat la Colegiul Sf. Sava din București. A fost membru al Asociației literare a României, redactor la „Poporul suveran“ în timpul revoluției de la 1848, director al Eforiei Spitalelor Civile
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
pe dos în care trăim, vina o poartă cei care pun degetul pe rană, nu cei care ne-au rănit. Ba vrem adevărul, ba ne temem de el. Și când zicem că-l vrem, îl vrem numai pentru căței, vorba fabulistului. O tot scăldăm astfel, fără să tragem nici o învățătură. Fiindcă nu i-a turnat nimeni, jucându-se ei încă în țărână înainte de 1989, criticii tineri oploșiți de „Observatorul cultural” se alătură zgomotos celor mai puțin tineri cărora, știu ei de ce
Cui i-e frică de CNSAS? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5515_a_6840]