4,085 matches
-
se referă la unirea deplină și tainică dintre trup și suflet. Omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu și spre asemănarea cu El. Pentru crearea acestuia, Sfânta Treime a ținut sfat: Să facem om după chipul și asemănarea Noastră (Facere 1, 26). El a fost creat cu trup și suflet după chipul lui Dumnezeu. Datorită acestui chip nici un om nu trebuie disprețuit, întrucât aceasta este adevărata valoare a omului: faptul că în el a fost sădit chipul lui Dumnezeu. Sfinții
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
variat, produs de Dumnezeu și adresat lui Dumnezeu<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate și comuniune în Liturghia Ortodoxă, Edit. Mitropoliei Olteniei, 1988, p. 428. footnote>. După cum citim în Sfânta Scriptură, creația ieșită din mâinile lui Dumnezeu era bună foarte (Facere 1, 31). Starea primordială a primului om era așadar o stare de fericire. Omul era în armonie cu Dumnezeu, cu sine, și cu natura externă. În rai, Adam vedea cu o minte care era plină de iubire, cu un suflet
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
lumina încrederii și a bunătății. Dacă omul ar fi persistat în această legătură cu Dumnezeu, starea de nemurire sar fi consolidat în el<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 285. footnote>. Jean-Claude Larchet, după ce prezintă tâlcuirile Sfinților Părinți la Facere, face o sinteză referitoare la starea omului în Rai: În Rai, bărbatul și femeia trăiau ca îngerii. Nu erau aprinși de poftă, nu erau luptați de patimi, nu erau supuși nevoilor firii, ci au fost făcuți cu totul nestricăcioși și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
erau înveșmântați și nu se rușinau [...] În Rai toate-i erau supuse lui și nu-l vătămau [...] În Rai Adam nu cunoștea suferința pentru că era unit tot timpul cu Dumnezeu, contemplându-L<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, traducere, introducere, indici și note de Pr. Dumitru Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, pp. 172-173. footnote>. Aceste perfecțiuni - cum am spus - erau numai relative
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și a început chiar să le pună în practică. El avea virtuțile în germen. Dar lui îi revenea sarcina de a le face să sporească până la desăvârșire. Astfel înțeleg Sfinții Părinți porunca divină dată primilor oameni: <<Creșteți și vă înmulțiți>> (Facere 1, 28). Și de aceea ei zic că, în rai, <<omul era asemenea unui prunc și trebuia, sporind în cele bune, să ajungă la starea bărbatului desăvârșit>>.<footnote Ibidem, p. 16. footnote> Deci omul se afla într-o stare de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
lui naturi și adevăratei lui meniri<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., pp. 19-20. footnote>. II. Porunca dată de Dumnezeu în rai Așezându-l în rai, Dumnezeu i-a dat omului porunca de a nu mânca din pomul cunoștinței binelui și răului (Facere 3, 17), ca să se arate vrednic să-și câștige prin voia sa proprie și cu ajutorul harului lui Dumnezeu, starea de îndumnezeire, care-i fusese promisă. Această poruncă era pentru Adam o provocare și o încercare în același timp. Dumnezeu îi
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
acel grad de desăvârșire, încât să nu mai poată păcătui niciodată. Pentru aceasta i-a poruncit ca din toți pomii Edenului să mănânce, numai din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânce, adăugând că, îndată ce va mânca, va muri (Facere 2, 16). Dumnezeu l-a făcut pe om și l-a așezat într-o stare de mare bogăție și i-a dăruit o neasemuită cinste. Dar tocmai pentru a nu cădea din această pricină în mândrie, uitând că nu are
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
păstreze pentru totdeauna bunurile cu care fusese hărăzit, iar neîmplinirea avea să-i atragă pierderea tuturor bunurilor în posesia cărora se afla<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 130. footnote>, ceea ce sa și întâmplat de fapt. III. Pomii Raiului Cartea Facerii vorbește despre cei doi pomi din rai ca despre niște pomi adevărați și nu doar simple simboluri, fapt ce nu împiedică însă pe unii Părinți și scriitori bisericești să aibă o vedere alegorică asupra lor. Vorbind despre pomii paradisului, Moise
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
pomii paradisului, Moise dă relativ puține detalii: Și a făcut Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuți la vedere și cu roade bune de mâncat; iar în mijlocul raiului era pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului (Facere 2,9), determinând apoi poziția raiului pământesc prin numirea râurilor ce ieșeau din el (Facere 2, 10-14). Majoritatea Sfinților Părinți vorbesc despre arborii edenici ca despre niște pomi reali, percepuți în mod sensibil. Astfel Teodoret de Cyr scrie: Sfânta Scriptură
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
tot soiul de pomi, plăcuți la vedere și cu roade bune de mâncat; iar în mijlocul raiului era pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului (Facere 2,9), determinând apoi poziția raiului pământesc prin numirea râurilor ce ieșeau din el (Facere 2, 10-14). Majoritatea Sfinților Părinți vorbesc despre arborii edenici ca despre niște pomi reali, percepuți în mod sensibil. Astfel Teodoret de Cyr scrie: Sfânta Scriptură ne învață că pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului au ieșit din pământ
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
regi de-a căror fapte te miri și te cutremuri" -, sau râd de giumbușlucurile "ghidușului". în plină petrecere se produce însă o lovitură de teatru: pe neașteptate apare Sarmis în ipostaza de poet "nebun", adică inspirat de divinitate. După ce cântă facerea lumii de către Zamolxis, Sarmis, constatând cât de strâmb este alcătuit universul unde un frate își poate ucide fratele și să-i fure iubita în impunitate, îl blestemă pe Brigbelu, dar și pe zei, singurii vinovați de imoralitatea care stăpânește viața
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
până la "avatarurile povestirii în contemporaneitate" (literatură, film, mass-media). Altfel spus, istoria povestirii tradiționale "de la origini până în prezent" urmărește filonul, miezul ( "nucleul arhetipal", ar spune autoarea) pe care povestirea și l-a păstrat neschimbat de la stadiul de mit, poveste a unei faceri, până la variantele ei moderne și postmoderne: cinematograful, mass-media etc. Aceasta este, de fapt, și teza declarată a cărții: "Departe de a se lăsa decisiv influențată și absorbită de Ťliteratura cultă ť și de Ťcultura scrisăť, povestirea tradițională influențează în continuare
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
locul unde toate trenurile sunt trase în jos de o forță obscură așa cum și tu tragi după tine toate-zilele-toate nopțile- toate diminețile. Acolo câini de oțel își dispută oase desprinse din scheletul verii, copiii rostogolesc cercuri de fum cărămizi de la facerea lumii. Trec câteva minute apocaliptice saturate de extaz și posomorâtă grație; Apoi ani la rând nu moare nimeni de dorul nostru până-ntr-o seară când sus, în Crucea Sudului, Lebăda se apleacă la urechea mea și șoptește cuvinte ademenitoare
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
de cuvinte inimă goală în inimă-albastră dragostea nu m-a învățat plînsul plînsul nu m-a învățat dragostea - născut ca să văd și să uit ce-am văzut - m-au rotit numai din poveste-n poveste în poveste uitucă cuvînt de la facerea lumii/ cuvînt ziditor de bieț cîntăreț cu țthera: ale tale sunt doar frumusețea și vlaga l din aducere-aminte-n uitare și din utare-n uitare adîncă te cîștig și te pierd de parcă te-aș trage la zaruri. hyperboree trezie, pînă la gură
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
în 1952, închid un cerc și, după elogiul constituției sovietice de la 1936, intelectualul revine pentru a celebra actul fundamental ce se revendică de la același izvor doctrinar. Cei șapte ani care separă "Lumina vine de la răsărit" de "Însemnările ..." sunt cei ai facerii lumii. Cronică a anilor întunecați și manifest electoral, textul de la 1952 mobilizează memoria în vederea unei cimentări a solidarității în ură: în România populară, compasiunea nu poate fi rezervată celor care aspiră, infernal, să înlăture eșafodajul unui regim care este, constituțional
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
Miron Kiropol Când noaptea e mai lungă în om Decât noaptea, iar alfabetul stelelor cade Într-o altă ascendență a vârstelor, risipirii Spiritului în carne În mii de alte spirite, atunci din sfărâmare Locul ființei stabilit de la facere apare Ca în androgin mirii. Da, tu, cel sfărâmat, fragment de literă, Nici măcar cuvânt, plutești carnivor și aerian Cu Regatul pe aripile ce fac să miște Întregul abis către tine. Unde sunteți acum consoane Și vocale sacre? Pe ce chip
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
acest-lucru-a-existat-cândva) și de pura sa reprezentare. Nota definitorie a poeziei lui Mircea Ivănescu trebuie căutată însă mai cu seamă în acele poeme care aduc în scenă personaje cu nume năstrușnice, sau doar divaghează, erudit și nonșalant, despre posibilitatea sau imposibilitatea facerii poeziei, despre cărți și autori faimoși, refuzând sistematic pretenția scriitorilor moderni de a accede la marile adevăruri ale ființei. O incursiune în universul acelor ironice récits inachevés care sunt pseudo-sonetele din ciclul mopeteiana (incluse în volumele poeme, respectiv poesii, ambele
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
nea nimic nimic nu ne poate scurta drumul înscris Nimic mai adîncă decât durerea de memorie, hiatul iubirii, un gol prelins pînă-n inimă. o inimă nicicînd zărită, în sine o chemare dăruită auzului, însăși lumina o răsfrîngere de sunet al Facerii mistuit, cel ce aude. doar auz acum și dacă ne-am fi născut surzi, oare n-ar mai fi existat cîntul păsărilor? Un cîine a lătrat la nașterea ta pînă-n zori adieri amare de fum. septembrie. semn rău, s-a
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului POETUL VISELOR TREZITE Arta poetică este un concept cu un caracter normativ, specific esteticii ce desemnează un ansamblu de reguli și norme privind ”nașterea” sau facerea poeziei, ori în general tehnica literaturii. Dibran Demaku vine în fața noastră cu poeme scurte și bune ca inspirație pentru pictori: „amurg purpuriu din septembrie/ inundat în culorile razelor de soare/ visul de odinioară a prins aripi/ un curcubeu într-un
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
apoi, fără niciun semnal, o poezie a neastâmpărului căutărilor existențiale dintr-un fantastic angoasant și-un noian de întrebări fără răspunsuri, cu rătăciri prin tot felul de labirinturi spațiale, temporale și de conștiință, pe o simbolistică greu de descifrat: „La facerea lumii/ rana din care s-a desprins viața/ a rămas deschisă pentru întoarcere” („Adevăr”, pag. 23), pe fondul neputinței omului de a înțelege misterele „facerii lumii”: „împreună cu tristeți acceptate/ și cu bucurii amestecate/ în toxinele spaimei”, totul eșuat într-o
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
felul de labirinturi spațiale, temporale și de conștiință, pe o simbolistică greu de descifrat: „La facerea lumii/ rana din care s-a desprins viața/ a rămas deschisă pentru întoarcere” („Adevăr”, pag. 23), pe fondul neputinței omului de a înțelege misterele „facerii lumii”: „împreună cu tristeți acceptate/ și cu bucurii amestecate/ în toxinele spaimei”, totul eșuat într-o „filosofie” a neputinței și a neantului: „Adevărul fiecăruia, spart din întreg,/ sporește deșertul care ne acoperă lent/ amintirile) (Ibidem). Pe ritualica unui sindrom al spaimei
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
de-o ingenuitate aparent controlată de o... experiență, din care dilematic incertitudinea „face legea”: „La început, n-a fost cuvântul/ ci o durere oarbă/ rostogolindu-se de jur împrejur/ până s-a făcut sferă de întuneric/ pulsând sub învelișul tăcerii” („Facerea”, pag. 32). Pentru ca echilibrul, pacea și liniștea să vină tot dinspre copilărie, liman de început, „casa de acasă”, din universul mirific cu „Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul...”: „Pe locul unde au călcat/ tălpile tale de copil/ s-
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
vom încerca - printr-o metodă comparativă - să cităm câteva versete din capitolele Vechiului și Noului Testament, apoi să le urmărim cum mult inspiratul autor le-a convertit în versuri... În versiunea din ebraică a versetului 1, cap. 1, din Vechiul Testament, Facerea, Gala Galaction redă cuvintele astfel: א בְּרֵאשִׁית, בָּרָא אֱלֹהִים, אֵת הַשָּׁמַיִם, וְא
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
cultură, a avut loc în spațiul localului "Los Toreros" din Cluj-Napoca, în prezența unui public numeros și avizat. După cuvântul de deschidere adresat de dl. Claudiu Pădurean, Marc, nepotul autorului în vârstă de 7 ani, a recitat primul verset din Facerea. Scriitorul Al. Florin Țene, președintele LSR, a subliniat rolul Bibliei în cultura omenirii și a apreciat efortul autorului volumului de față, care a elaborat pe parcursul a peste 15 ani de trudă acest act colosal. "Prin gestul său - a subliniat președintele
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
spațiu, cu grad sporit de aplicabilitate, în muzică (să auzi și să vezi note muzicale pentru a fi transpuse pe portativ, în chei și game care să-ți dea satisfacție), în pictură, în sculptură (aparent arte statice, dar vibrante în facerea lumii, a frumosului dăinuitor) a făcut casă bună cu litera scrisă. În combinațiile acesteia - de ordinul miilor de vibrații în funcție de contextele oferite a dat naștere la cuvinte, adică la semne. Abia de aici încolo, scriitorul vine cu nuielușa de alun
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]