889 matches
-
Simona Vasilache De la distanța sutei de ani, 1910 e mai mult al presei literare, decât al literaturii. Atunci apărută, „Facla” lui N.D. Cocea deplânge, în articolul program, numărul mare de reviste care copleșesc piața literară. Și nu greșește. În vara lui 1910 dispare „Sămănătorul”, înființat la început de secol, și rămân în urmă puzderie de ziare și reviste care trăiesc
Anul literar 1910 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5740_a_7065]
-
prețuire, ne-a lăsat o pagină document: „În ajunul acelei zile memorabile, toată tinerimea școlară din Blaj, feciorii cei mari și pruncii cei micuți, luau steagul tricolor românesc din sanctuariul gimnazial, se rânduiau pe piața cea mare, aprindeau torțe și facle, și cu muzica în frunte începeau a lor colindă sărbătorească, oprindu-se dinaintea unei modeste căscioare albe în fața Seminarului. Acolo ei intonau toți laolaltă, cu entuziasmul juvenil, cântece naționale, precum Marșul lui Iancu, Deșteaptă-te, române! al lui Andrei Mureșanu
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
Sau trage imprudent o singură concluzie. Aceea a vanității în stare să ocupe un gol. De aici începe adevărata dramă a lui Eugen Ionescu. Fiindcă lui nu i-a mai rămas decât vanitatea. O dramă lipsită de sens, sterilă, irelevantă" (Facla, 19 iulie 1935). Împreună, fiecare în felul lui, detestă "rinocerizarea", nu cad nici într-o extremă, nici în alta. Rebelul Ionescu se pune tăios de-a curmezișul totalitarismului, apoi pleacă definitiv la Paris. Sebastian rămâne în țară, ostracizat, supus unui
Eugen Ionescu și Mihail Sebastian by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6667_a_7992]
-
continuat să scrie versuri? Dacă ar fi persistat, sigur este că n-ar fi putut să publice poezie modernistă în genul Mihail Crama, Constantin Tonegaru si Mircea Popovici, pe care i-a avut ca modele în versuri publicate în brăileana „Facla" (unde a debutat în 1947) si în cele din urmă i le-a tipărit G. Călinescu, în acelasi an, în ziarul „Națiunea". Ar fi fost obligat să scrie poezie tezistă, ca aceea care i-a apărut, de câteva ori, în
Teodor Vârgolici la 80 de ani by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6509_a_7834]
-
aproape de psihologia personajelor sale decât am crede la o primă vedere pentru ca apoi, în urma unei analize a similitudinilor de metodă, să fie identificat ca sofist ce îl parafrazează - cu totul inconștient - pe Socrate. În autobiografia lui Elias Canetti: Limba salvată, Facla din ureche, Jocul privirilor, Marta Petreu identifică nu numai complexul lui Oedip, dar și pe cel al lui Prometeu, cel de-al doilea fiind transpunerea în planul spiritual și intelectual al primului, cu apropieri kafkiene. Incizia în miezul romanului lui
Între critică, filosofie și însemnări personale by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4399_a_5724]
-
apărând la pensionul elvețian unde era cazat Elias pentru a-l smulge din „paradisul” său și a-i atrage atenția că în absența unei veritabile experiențe de viață, nu poate fi scriitor. Relatarea va continua în următorul volum de memorii, Facla din ureche, pe care ar fi bine să-l vedem, și pe el, reeditat. Deși lăsat în plan secund, nu mai puțin interesant este romanul istoric care se întrevede în spatele unei povești intens personale. De altfel, peregrinările familiei sunt motivate
Tinerețea lui Canetti by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3381_a_4706]
-
accepta serviciul ce ți-l cerem. Nici nu vreau să cred. Ai un suflet Vlasiu și el trebuie să decidă aci. Așadar, nu întârzia. Revista apare în zilele viitoare. Ești cuprins în ea. Am citit cronicile lui Emil Gulian din Facla și Perpessicius 9 din România. Cum vezi te laudă toată lumea. Într-o bună zi o să te laude și Paginile literare, deocamdată ocupate să se laude exclusiv în familie. Tribuna face ce face și ne reține cu fiecare lună câte un
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]
-
de fapt el nu era un om de cafenea, ca, de pildă, Ion Barbu, la masa căruia, la Capșa, îl și întâlnisem prima oară. După acel prim contact, dacă-mi aduc bine aminte,ne-am revăzut la șuetele din redacția Faclei, în care aveam prieteni și cunoscuți, eu lucrând pe atunci la revista lunară Azi și la ziarul Rampa, din vecini, suprimat mai târziu de guvernul Goga - Cuza. La una din acele șuete știu că l-am întâlnit și pe Marcel
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
că l-am întâlnit și pe Marcel Iancu. Dar à propos de guvernul de tristă amnintire Goga - Cuza, să nu uit să spun că în cei doi ani care au urmat de la instalarea și căderea acestuia, până în septembrie 1940, cînd Facla a fost suprimată de regimul legionar, ziarul condus de Vinea a trăit zile grele. Mai întâi în loc de patru pagini Facla a început să apară doar în două, adică o simplă foaie. Apoi din zilnic s-a transformat în săptămânal, apărând
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
uit să spun că în cei doi ani care au urmat de la instalarea și căderea acestuia, până în septembrie 1940, cînd Facla a fost suprimată de regimul legionar, ziarul condus de Vinea a trăit zile grele. Mai întâi în loc de patru pagini Facla a început să apară doar în două, adică o simplă foaie. Apoi din zilnic s-a transformat în săptămânal, apărând duminica, în patru pagini, și purtând data de a doua zi. în această perioadă în pagina întâia a publicației apărea
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
de a doua zi. în această perioadă în pagina întâia a publicației apărea câte un desen semnat de Marcel Iancu, Milița Pătrașcu sau Ion Anestin, iar între articlieri figurau nume ca Tudor Teodorescu-Braniște sau Anton Dumitriu. Ce alți gazetari de la Facla ați mai cunoscut? Eram prieten bun cu Carandino, cu Davidescu, cu Radu Popescu. Câți n-au scris la Facla atunci! Bibiță Constantinescu era secretar de redacție. Dintre ei, numai Carandino a rămas în viață. A, mai trăiește Petre Boldur, dar
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
Iancu, Milița Pătrașcu sau Ion Anestin, iar între articlieri figurau nume ca Tudor Teodorescu-Braniște sau Anton Dumitriu. Ce alți gazetari de la Facla ați mai cunoscut? Eram prieten bun cu Carandino, cu Davidescu, cu Radu Popescu. Câți n-au scris la Facla atunci! Bibiță Constantinescu era secretar de redacție. Dintre ei, numai Carandino a rămas în viață. A, mai trăiește Petre Boldur, dar e în Israel. A venit în țară acum un an. Poate-i găsim adresa, să-l rugăm să ne
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
amintirile sale despre Vinea. O putem găsi, cred, fără mare greutate, la Comunitatea Evreiască. Petre Boldur Potasmann, acesta era numele său. Vinea venea atunci mai rar la redacție. Avea faima de a fi un fel de "prinț al presei". De la Facla, interzisă, a trecut la Evenimentul zilei... Evenimentul zilei a apărut, dacă nu mă înșel, în 1939, dar directoratul lui Vinea a început în timpul celui de-al doilea război mondial și funcționa în cadrul trustului Curentul. Curentul făcea politica regimului, pe când Evenimentul
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
trustului Curentul. Curentul făcea politica regimului, pe când Evenimentul zilei a fost pregătit special pentru omul de stânga Vinea, ca un fel de ediție democrată a trustului, contându-se că după război se va reveni la ceea ce a fost înainte. Redacția Faclei era în corpul unei clădiri de pe Sărindar - un apartament, două odăi la mezanin - la mezanin, care inițial fusese împărțit prin glasvand. în acest spațiu erau puse mai multe mese, cu una mare la mijloc, la care scriau redactorii. Administrația gazetei
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
găzduia acolo. îmi povestea chiar el, cu haz, ce ziceau vecinii, când apărea însoțit pe ulițele Brașovului: Iar a venit Vinea cu "Kindergarten-ul" lui". Era vorba de niște june copile, cu vesela lor societate, care-l însoțeau uneori. în jurul ziarului Facla și al directorului său a circulat o anecdotică bogată, dar îmi amintesc și de întâmplări care s-au uitat. Astfel, unul dintre cei angajați, care semna C. Cristobald, a strecurat într-o zi o notiță în ziar, care suna cam
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
cu faptul că Vinea avea un superb cîine de rasă, hrănit de obicei cu mușchi de vacă, în tovărășia căruia ieșea la plimbare prin Cișmigiu, dar și cu situația că de multe ori chenzinele se plăteau cu mare întârziere la Facla. De altfel, Cristobald era un ranchiunos, un om rău, deși mai talentat decât mulți din proletarii breslei. L-a înjurat în scris pe Vinea, pe Carandino, m-a înjurat și pe mine, pentru că fiecare din noi i-am dat să
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
bumbăcit bine. Aceștia toți s-au simțit, într-o vreme, foarte apropiați. Pe urmă s-au despărțit și au scos fiecare în parte propria lui gazetă. Foarte bun prieten Vinea a fost și cu Nicu Cocea. Acesta i-a cedat Facla. Cocea știa mai bine decât oricine că Vinea este un condei de mâna întâi. Se mai făceau și unele lucruri în numele lui. De pildă, un doctor Lieblich, prieten apropiat al poetului - a murit și el acum zece ani, poate mai
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
1979? Cât de naiv poți fi să crezi că te poți face util „celor interesați de istoria jurnalismului”, tratând „Biletele de papagal” ale lui Arghezi într-un singur rând, ziarul „Credința” în patru rânduri (tipografia, strada, prețul, redacția și administrația), „Facla” în opt rânduri (fără nici un cuvânt despre pamfletele lui N. D. Cocea, capitol de jurnalistică, nu-i așa?), „Gazeta literară” în nouă rânduri (preț, abonamente, întreprindere poligrafică), „Gândirea” (nimic despre direcția „creștin ortodoxă” și „realitatea integrală”, mari subiecte de istoria
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
atât mai meritorii, cu cât el nu mai colaborează, în această perioadă, la ziarele de mare tiraj din Sărindar, în paginile cărora îl întâlnisem în deceniul anterior. Gazetar de stânga (dar nu comunist), Vinea scrie în ziarul politic și cultural Facla, a cărei direcție i-o încredințase în 1930 N. D. Cocea. În lenta derivă către dreapta a majorității presei noastre interbelice - inclusiv, de pildă, a Cuvântului la care Vinea scrisese între 1927-1928 -, un gazetar democrat, cu convingeri socialiste, cum era
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
inclusiv, de pildă, a Cuvântului la care Vinea scrisese între 1927-1928 -, un gazetar democrat, cu convingeri socialiste, cum era scriitorul, nu-și mai putea găsi locul. Om de convingeri și de caracter, el a preferat mercenariatului politic o anumită marginalitate (Facla nu era un ziar de tiraj, iar Progresul social, cealaltă publicație la care a mai colaborat în acești ani, nici atât), compensată cu asupra de măsură de calitatea articolelor semnate cu numele propriu sau cu pseudonim. Cele două editoare nu au
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
propriu sau cu pseudonim. Cele două editoare nu au avut de soluționat mari probleme de atribuire, majoritatea textelor fiind semnate fie cu numele sau inițialele autorului, fie cu pseudonime cunoscute istoriei literare: B. Iova, Dr. Caligari, Aladin. Câteva editoriale din Facla, purtând semnătura colectivă a publicației, i-au fost atribuite lui Vinea pe baza analizei interne a textului, care a relevat ideația și stilul cunoscute din articolele semnate. Îndelunga familiarizare a profesoarei Elena Zaharia-Filipaș cu opera scriitorului a permis rapida și
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
J. Vermeuleu ș.a.), obținând licența în 1934. Nu profesează avocatura, ci se lansează în presă și în critica literară. Debutează în revista Premiera, cu un medalion consacrat lui Walt Whitman (1927). Frecventează Cenaclul "Sburătorul", condus de Eugen Lovinescu. Colaborează la Facla, Adam, Adevărul literar și artistic, Tiparnița literară, Capricorn, Mișcarea, unu (unde a semnat cu pseudonimul Vasile Cernat), Contimporanul (secretar de redacție, 1930-1931), Zodiac, Discobolul, Jurnalul, Viața românească, apoi, în 1933, devine redactor al ziarelor Dimineața, Adevărul și al săptămânalului Cuvântul
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
literar și artistic, Tiparnița literară, Capricorn, Mișcarea, unu (unde a semnat cu pseudonimul Vasile Cernat), Contimporanul (secretar de redacție, 1930-1931), Zodiac, Discobolul, Jurnalul, Viața românească, apoi, în 1933, devine redactor al ziarelor Dimineața, Adevărul și al săptămânalului Cuvântul liber. În Facla lui Ion Vinea, din 27 martie 1930, Lucian Boz a publicat unicul interviu acordat vreodată de Constantin Brâncuși, care se afla atunci la București (interviul va fi inclus în volumul Anii literari 30, din 1981). Editează revista avangardistă Ulise, din
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
intitulat, simplu, Pora, și consacrat profilului, uman și estetic, al scriitorului omonim (Editura Eurostampa, Timișoara, 2013). Mircea Pora (n. Topolovăț, Timiș 1944) a debutat editorial în 1985, fiind prezent, potrivit tipicului vremii, într-o apariție colectivă (Drumul cel mare, Editura Facla, 1985), cu textul Biblioteca Antiqua. Avea 41 de ani, experiența unei prelungite perioade de studenție, ... Citește mai mult Olimpia BercaCreație și analizăDupă o consistentă monografie, dedicată prozatorului Paul Eugen Banciu (Umbra scribului. Eseu asupra prozei lui Paul Eugen Banciu, 2008
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
intitulat, simplu, Pora, și consacrat profilului, uman și estetic, al scriitorului omonim (Editura Eurostampa, Timișoara, 2013).Mircea Pora (n. Topolovăț, Timiș 1944) a debutat editorial în 1985, fiind prezent, potrivit tipicului vremii, într-o apariție colectivă (Drumul cel mare, Editura Facla, 1985), cu textul Biblioteca Antiqua. Avea 41 de ani, experiența unei prelungite perioade de studenție, ... IV. OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIȚIOS, de Olimpia Berca , publicat în Ediția nr. 1156 din 01 martie 2014. Olimpia Berca Un roman ambițios Ștefan Ehling
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]