108 matches
-
preponderent izolat al oamenilor simpli, transformat, din păcate de prea puține ori, Într-unul colectiv etc. Unele dintre lucrări suferă de un deficit interpretativ, importantă este Însă recuperarea documentară, fiindcă nu avem Încă o credibilă și cît mai completă istorie factologică a comunismului, la fel cum nu cunoaștem multe aspecte legate de perioade mai vechi ale istoriei noastre. Ceva totuși lipsește: știm foarte puține lucruri referitoare la instituția care coordona represiunea. Wittgenstein spunea, pe la Începutul secolului XX, că „despre ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
datelor statistice, cît mai ales pe analize calitative sau ale ideologiilor și doctrinelor politice. Ea este utilă și din punct de vedere istoric, deschizînd o nouă perspectivă În analiza istorică a perioadei interbelice, o perspectivă bazată mai puțin pe analiza factologică și mai mult pe analiza unor sisteme importante ce articulează o societate. Într-un cuvînt, lucrarea poate fi considerată importantă În evoluția științei politice și cercetării istorice, deschizînd noi perspective În aceste domenii. Cornel-Aurelian Micu BOGDAN MURGESCU, A fi istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu este Îndeobște obișnuit și pregătit să facă incursiuni În domeniul științelor socio-umane” (p. 53). CÎt privește conținutul istoriei, el este cu precădere politic (p. 41) și româno-centric (p. 43); majoritatea studiilor culturale sînt limitate ca problematică, „relativ cuminți și factologice” (p. 45), iar multe lucrări de istoria mentalităților sînt preluate „oarecum manierist”. Aceasta se datorează și faptului că „istoriografia românească prezintă o semnificativă rămînere În urmă În raport cu evoluțiile postbelice ale disciplinei” și că, de altfel, „nici una dintre școlile istorice majore
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să nu gândească. Omul nu ascultă și nu înțelege decât atunci când cunoaște din propria lui experiență. Oamenii (Nietzsche, Valéry etc.) învață și în sens contrar tot din istorie. Istoria, pentru că este o cunoaștere flexibilă, are ambele aspecte temporale: ireversibilul (nivelul factologic) și reversibilul (nivelul gândirii). Ideea de sens și cea de semnificație nu se pot susține decât pe un subiect istoric sau desprins din substanța istoriei; subiect care se exteriorizează în raport cu societatea și discursurile prin scrierile despre el. Interpretările și raporturile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
înțelegând prin aceasta înregistrări ale faptelor (fără a le comenta în primă fază), care formeză baza empirică de studiu 16. Istoricul se află deseori în situația de a decide dacă se oprește la nivelul de fapt (căutând răspunsul la întrebarea factologică ce s-a întâmplat?), ori dacă trece de acest nivel, căutând să răspundă la chestiunea explicativ-cauzală de ce?. Semnificația conceptului de "explicație" (în istorie) poate fi redus, conform lui Topolski 17, la: 1. explicația descriptivă (prin descriere); 2. explicația genetică (prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o avem față de evenimentul descris, de accesibilitatea documentară. Pentru noi, faptele sunt apariții și dispariții de periodice, jurnaliști, publiciști, norme, forme asociative etc19. Prin această cercetare urmărim crearea acelei baze de studiu necesară demersului nostru; ea trebuia să răspundă întrebării factologice: ce s-a întâmplat cu presa catolică în România? (răspunsul îl oferim în subcapitolul trei al capitolului I și cu precădere în capitolul II, care este mai descriptiv). Analiza noastră trece însă și de acest nivel al cercetării, încercând să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
statul român, dar și în angrenajul Bisericii? Acest demers îl urmărim în primele două subcapitole ale capitolului I, în mai mică măsură în capitolul II și în mod deosebit în capitolul al III-lea). Pentru a depăși în cercetare nivelul factologic, dar și pentru a-l realiza pe cel explicativ cauzal, am utilizat toate cele cinci metode identificate de Topolski, astfel: 1. explicația descriptivă (am folosit-o în prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași); 2. explicația genetică (am
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
române în Polonia (de la Vasile Alecsandri la Mihai Eminescu), contribuția specialiștilor polonezi și români la promovarea reciprocă a valorilor ori ecourile literare ale relațiilor istorice ș.a., toate dau măsura demersului întreprins de P. Implicarea afectivă, sesizabilă aici, atenuează uscăciunea enunțului factologic, realizând conturarea opiniei, fie ea critică sau admirativă. Următoarea carte, Studii polono-române (1994), are o alcătuire mozaicată, care trădează aceeași îngemănare între vocația de istoric și preocupările istorico-literare. Mai consistent și mai strict delimitat metodologic și tematic este capitolul Teme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]