1,299 matches
-
conțin erori de măsurare și eșantionare; (4) relațiile din realitate chiar fără erori de măsurare și de eșantionare pot să nu se potrivească exact cu orice model factorial. Cele trei probleme iau naștere din incertitudinile inerente în relațiile dintre structura factoria și structura covariației. Incertitudini privind derivarea factorilor din structurile covariației Proprietățile sistemelor cauzale liniare sunt simple. Mai mult de atât, există o structură neechivocă a covariației asociată cu fiecare sistem cauzal liniar. Dacă coeficientul de saturație este cunoscut, corelațiile dintre
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
analiza factorială. Primul este acela că datele observate reprezintă subiecte pentru multe erori de eșantionare aleatoare și, mai departe, o potrivire exactă între date și model nu poate fi gândită. Al doilea motiv este faptul că nu pot fi asigurați factorii comuni. Cea mai utilizată procedura de determinare a numărului de coeficienți care să fie extrași inițial este regula "degetului mare" regula cunoscută și sub numele de criteriul Kaiser sau criteriul valorii proprii (valoarea proprie trebuie să fie mai mare sau
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
extras doi factori care ar putea sintetiza informația din cele zece variabile. Extragerea factorilor se face accesând butonul EXTRACTION, după care se bifează metoda "Principal components", apoi "Unrotated factor solution" pentru a ne prezenta coeficienții de corelație dintre variabile și factorii extrași înainte de rotirea factorilor, "Scree plot" pentru efectuarea unei reprezentări grafice a valorilor proprii pentru componentele principale. Tot în această fereastră se poate selecta opțiunea "Number of factors" dacă dorim extragerea unui anumit număr de factori care să exprime informația
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
alege metoda de rotire a factorilor, astfel încât să identificăm varianta optimă. Se poate bifa metoda "Varimax", care este metoda cea mai des utilizată pentru rotirea factorilor. Se bifează și opțiunea "Rotated solution" pentru calcularea coeficienților de corelație a variabilelor cu factorii nou selectați după rotire și "Loading plots" pentru reprezentarea grafică a variabilelor. Factorii identificați pot fi salvați ca o variabilă nouă în baza de date, bifând opțiunea "Scores" "Save as variables", iar metoda de calcularea a noilor variabile poate fi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
un grad mai redus de generalitate comparativ cu conceptul de referință. Ceea ce într-un context ne apare ca dimensiune a unui concept mai general, într-un alt context devine concept de referință. Putem realiza o cercetare în care să analizăm "factorii care influențează starea de sănătate a populației" luând ca și dimensiuni factorii la nivel macro și factorii la nivel micro sau putem realiza o cercetare care se va axa doar pe "factorii la nivel micro" și în acest caz acest
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ca dimensiune a unui concept mai general, într-un alt context devine concept de referință. Putem realiza o cercetare în care să analizăm "factorii care influențează starea de sănătate a populației" luând ca și dimensiuni factorii la nivel macro și factorii la nivel micro sau putem realiza o cercetare care se va axa doar pe "factorii la nivel micro" și în acest caz acest concept va reprezenta conceptul de referință, în timp ce același concept în prima cercetare va reprezenta o dimensiune a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sau îi infirmă valabilitatea. Pentru parcurgerea acestor faze, procesul de gândire creatoare a elevilor poate fi: convergent, în faza de incubare; divergent, în faza de iluminare. Este atât divergent cât și convergent în faza de verificare. 3.6. Factorii creativității Factorii care determină sau pot influența creativitatea sunt foarte numeroși și variați. Ei se pot combina în structuri foarte diferite, ceea ce face ca fiecare creator chiar când este vorba de același domeniu de activitate sau aproximativ același nivel al creației să
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
beneficii mai mari) și să determinăm curba cererii de educație în funcție de preț. 4. Determinanți ai cererii de educație. Profitul investiției în educațietc "4. Determinanți ai cererii de educație. Profitul investiției în educație" Gary Becker (n. 1930) (1997, pp. 95-104) inventariază factorii care determină deciziile unui individ referitoare la durata și felul școlarizării sale: 1. Durata ciclului de viață al persoanei. Pentru orice investiție este valabilă afirmația că durata ciclului de viață al produsului realizat prin respectiva investiție determină mărimea ratei de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în 2006 pentru marea majoritate a firmelor românești este suficient studiul mediului înconjurător general până la nivel național. Această limită ar însemna diferențierea a două niveluri, local și național, sau a trei niveluri - local, regional și național, deși, pentru cele mai multe subsisteme, factorii cu influență regională sunt aceiași ca și cei cu influență națională. Aprecierea ar fi corectă dacă ar mai exista bariere importante împotriva concurenților externi, bariere de natură „tehnică” sau de natură politică, pentru izolarea sau protejarea spațiului economic național. Cum
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a condițiilor de mediu care favorizează în cea mai mare măsură activitățile creative ale savanților remarcabili. La scurt timp după trecerea în noul secol, psihologul englez Havelock Ellis a publicat lucrarea A Study of British Genius, în care a identificat factorii biografici și socioculturali ce stau la baza dezvoltării personalității excepționale, inclusiv a creatorilor de marcă (vezi Ellis, 1926). Aproximativ în aceeași perioadă, istoriometria traversa Atlanticul, unde l-a găsit pe promotorul ei în persoana ilustrului psiholog american James McKeen Cattell
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1996; Simon și Sullivan, 1989). Există o fărâmă de adevăr în vechea teorie conform căreia creșterea economică poate stimula renașterea activității creative (vezi Davis, 1941), însă fondurile financiare nu reprezintă o garanție exclusivă a perpetuării creativității (vezi și Kavolis, 1964); factorii politici (Kuo, 1986, 1988; Price, 1978; Simonton, 1976b, 1976e, 1976g, 1980a, 1986a, 1986e, 1987a; Winter, 1973). Dintre toți factorii, impactul războiului asupra dezvoltării activității creative a stârnit probabil, interesul majorității cercetătorilor (Cerulo, 1984; Price, 1978; Simonton, 1976b, 1976e, 1976g, 1980a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
renașterea activității creative (vezi Davis, 1941), însă fondurile financiare nu reprezintă o garanție exclusivă a perpetuării creativității (vezi și Kavolis, 1964); factorii politici (Kuo, 1986, 1988; Price, 1978; Simonton, 1976b, 1976e, 1976g, 1980a, 1986a, 1986e, 1987a; Winter, 1973). Dintre toți factorii, impactul războiului asupra dezvoltării activității creative a stârnit probabil, interesul majorității cercetătorilor (Cerulo, 1984; Price, 1978; Simonton, 1976b, 1976e, 1976g, 1980a, 1986a, 1986e, 1987a). O astfel de formă de violență sistematică nu are doar o influență deprimantă evanescentă asupra dimensiunii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fie în prezența, fie în absența unei anumite constrângeri extrinsece sau a unui anumit factor de motivație extrinsec. Mai multe studii din această linie, precum și unele bazate pe alte paradigme au arătat efectele nocive pe care le au asupra creativității factorii de motivație și constrângerile extrinsece. Unul dintre primele studii de acest fel a încercat să stabilească dacă este sau nu afectată creativitatea atunci când creatorul se așteaptă ca rezultatul să-i fie evaluat. Amabile (1979) le-a cerut unor studente să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
căror cunoaștere este cel mai puțin influențată de o perspectivă de clasă; acest aspect îl determină să împrumute de la Alfred Weber noțiunea de intelighenția liberă a legăturilor sociale sau freischwebende Intelligenz (Mannheim, 1936, pp. 136-140). Democratizarea culturii și rolul elitelor Factorii care duc la slăbirea poziției elitelor induc ideea de pesimism. În eseul intitulat „Demokratisierung des Geistes” (1933), unul dintre textele scrise de Mannheim înainte ca instaurarea nazismului să-l alunge din Germania și care va fi reluat ulterior cu titlul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
SUA, care, în plan teoretic, au același scop, vor utiliza mijloace diferite și își vor atinge diferit obiectivele în funcție de mediul în care se dezvoltă: normele și valorile societale, așteptările populației sau ale instituțiilor deja existente. Ținând cont de aceste aspecte, factorii de luare a deciziei sau cei ce stabilesc aranjamente instituționale nu ar trebui să împrumute o instituție fără a se raporta la specificul mediului în care va funcționa. Izomorfismul mimetic, cunoscut și sub denumirea de mimetism instituțional, implică faptul că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au captat atenția specialiștilor: este vorba despre „mineriade” și despre protestele împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Mineriadele sunt printre fenomenele colective recente din România cel mai bine investigate de specialiștii în științele sociale. Ion Bogdan Vasi (2004) a urmărit factorii care explică succesul mobilizării minerilor în acțiunile succesive din 1990, 1991 și 1999, susținând continuitatea mișcărilor minerești de-a lungul ultimului deceniu al secolului trecut și subliniind unicitatea pe care mineriadele o conferă tranziției românești prin episoadele de violență colectivă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
probleme sociale spre centralitate și „în jos”, trecerea ei spre latență/potențialitate. Acești termeni nu trebuie asociați cu nici o încărcătură valorică: nici un sens al procesului nu poate fi considerat principial ca „bun” sau „rău”. Este important totuși să se identifice factorii/condițiile care guvernează această dinamică. Condițiile evoluției ascendente a problemelor sociale a. Creșterea importanței unor valori în raport cu care „ceva” devine importantă ca sursă de îngrijorare, de atitudine negativă: libertatea individului, demnitatea umană, egalitatea, performanța economică, legalitatea etc. În țările nordice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
să obțină informații nemediate. ONG-urile, prin modul lor de organizare, generează o distribuire eficientă a resurselor, iar dezvoltarea prin proiecte determină dinamism și flexibilitate în atingerea obiectivelor. Aceste aspecte au contribuit la realizarea de parteneriate între ONG-uri și factorii de decizie ai autorităților publice din domeniul asistenței sociale, toate acestea având ca efect sensibilizarea opiniei publice și modificări în plan legislativ (așa cum este Legea 47/ 2006). Extinderea ariilor serviciilor oferite de organizațiile neguvernamentale rămâne însă una limitată, ținând cont
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și restructurarea spațiului economic românesc. Existența unor culturi organizaționale distincte în spațiul organizațional românesc necesită identificarea factorilor discriminatorii structurali și care țin de istoria particulară a organizației. Acest lucru este dificil pentru spațiul organizațional românesc din două motive (Mereuță, 1998): factorii structurali (tipul activității organizației, modul de organizare a activităților, mărimea organizației etc.) nu prezintă o stabilitate suficient de mare în timp pentru a permite o articulare specifică a mentalităților, atitudinilor și comportamentelor organizaționale; istoria prezentă a întreprinderilor românești este relativ
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
responsabilitate au gamă variată de emoții ca rezultat al proceselor de schimbare. Reflecțiile socio-psihologice și sociologice ale acestor emoții sunt ținta acestor cercetări. Teoria contactelor psihologice este de asemenea folosită pentru a explica relația dintre agenții schimbării și angajați. 1999 Factorii asociați cu disponibilitatea de a adopta noi roluri de muncă în contextul schimbării organizaționale: Cazul unui proces industrial finlandez Seppälä, P. Studiul a fost făcut pe baza unui chestionar construit de Institutul Finlandez de Sănătate a Muncii. Acest chestionar a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
demersurile sale, cercetătorul invocă, mai mult sau mai puțin explicit, subiacența unor factori de personalitate fără de care consistența personalității n-ar putea fi explicată. Suplimentar, fiecare cercetător care operează în investigațiile sale conform acestor scheme creditează implicit mult mai mult factorii de personalitate comparativ cu cei situaționali, în privința determinării consistenței expresive comportamentale. Factorii situaționali, chiar dacă sunt luați în considerare, au o importanță explicativă secundară pentru problema consistenței. Multă vreme s-a presupus că personalitatea dispune de toate aceste forme de consistență
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
orice metod) de simplificare am avea de-a face, obiectivul principal e de a încerca s) descoperim firul c)l)uzitor printre confuzia de tendințe, de a selecta principiul propulsor, chiar atunci când funcționeaz) și alte principii, de a c)uta factorii esențiali, acolo unde alți nenum)rați factori sunt prezenți. În completarea simplific)rilor, sau ca forme ale acestora, teoriile încorporeaz) asumpții teoretice. Imaginarea faptului c) masă se concentreaz) într-un punct, inventarea genelor, a mezonilor și neutronilor, postularea sintagmei de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
istoriei din ultimele secole impune noi factori și noi perspective în stabilirea poziției geopolitice. Pentru istoria românilor în secolul al XX-lea, permanența (continuitatea) este reprezentată de: • Spațiul locuit de români continuă să fie o punte între EST și VEST. • Factorii naturali (Munții Carpați, Dunărea, Marea Neagră) își mențin importanța, chiar dacă din perspective noi. Spre exemplu, Munții Carpați nu mai au importanță militară, dar și-au păstrat-o pe cea economică, la care se adaugă rolul turistic, ecologic etc. • Din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
operațional, precum sursele, agenții, activitățile sub acoperire, manipularea adversarului, modalitățile de culegere a informațiilor din surse tehnice și varietatea acestora. Pornind de la aceste date de bază, cartea merge însă mult mai departe, în substanța relațiilor dintre serviciile de informații și factorii de decizie în stat, analiza impactului intelligence asupra politicilor naționale, aspectele morale și de control civil și democratic, echilibrul și tensiunile inerente între eficiență și legitimitate publică, între lupta secretă de zi cu zi care se duce în acest domeniu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
altor state. Totuși, nu este clar motivul pentru care aceste activități trebuie considerate „activități de informații secrete” și trebuie să se desfășoare în cadrul agențiilor de informații 16. Această problemă, care ridică întrebări importante privind relația dintre activitatea de informații și factorii de decizie, a fost deja analizată în capitolul anterior. Există două consecințe ale viziunii netradiționale asupra activității de informații; totodată, trebuie remarcat accentul pe care această viziune îl pune pe activitatea de analiză a informațiilor. Prima consecință este că, în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]