1,003 matches
-
va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării (s.n.) potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților.“ ... 43. În sensul acestor dispoziții este necesar ca instanța de sesizare să definească în mod clar atât cadrul factual în care s-a ivit problema de drept, cât și problema de drept în sine, acestea fiind elemente care susțin admisibilitatea sesizării. ... 44. În cazul trimiterii de față, instanța se limitează la două constatări, și anume, disputa părților privește aplicabilitatea/
DECIZIA nr. 24 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255991]
-
2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 29 octombrie 2018). În fine, s-a apreciat că hotărârile prealabile pronunțate de instanța supremă nu pot conduce la rezolvarea directă a unor chestiuni ce țin de particularitățile factuale ale cauzei și nici la dezlegarea unor probleme pur teoretice, deoarece s-ar crea astfel riscul transformării acestui mecanism de unificare a practicii judiciare fie într-o procedură dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor, ca fiind urgente, fie într-
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
Această ultimă categorie de neregularități poate include fie vicii de formă ale sesizării (de exemplu, lipsa semnăturii procurorului), fie neregularități de conținut care, la rândul lor, pot afecta însăși claritatea acuzației propriu-zise (cum este cazul impreciziei descrierii elementelor de conținut factual al acuzațiilor) ori, dimpotrivă, doar elementele necesare pentru corecta stabilire a cadrului procesual sau pentru rezolvarea unor chestiuni complementare acțiunii penale (de exemplu, omisiunea indicării persoanelor care urmează a fi citate în instanță sau absența informațiilor referitoare la măsurile procesuale
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
ulterior acesteia, astfel că cheltuielile generate de această lege nu au fost luate în considerare atunci când a fost adoptat bugetul de stat pe anul 2020, tocmai pentru că legea, deși adoptată, nu intrase încă în vigoare. În acest context factual, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență criticată. Prin aceeași decizie, paragraful 42, Curtea a statuat că Guvernul a utilizat ordonanța de urgență pentru a proroga intrarea în vigoare a unei legi ce implica o majorare a cheltuielilor bugetare. Prorogarea intrării
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
viaţa reală. Cititorul poate depăşi stadiul achiziþiei de cunoştinţe, folosindu-se de acestea în scopul gândirii şi acţiunii. ” Pentru decodarea acestor texte, elevii antrenează o serie de procese ale comprehensiunii, vizate de studiul internaţional menţionat mai sus: extragerea de informaţii factuale, realizarea de concluzii simple, interpretarea şi integrarea ideilor şi a informaţiilor, examinarea şi evaluarea conţinutului şi a elementelor textuale. Tendinţele didactice contemporane europene reliefează importanţa lecturii, respectiv cunoaşterea lumii prin intermediul lecturii. Totodată, este important, ca atunci când alegem un
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
pe care l-a promovat în scopul unificării practicii judiciare în materie. ... 9. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin arată că procurorul general apreciază că recursul în interesul legii promovat de Avocatul Poporului este inadmisibil, întrucât vizează aplicarea legii la chestiuni factuale, fără posibilitatea rezolvării de principiu a unei probleme de drept. Jurisprudența neunitară invocată de titularul sesizării rezultă din modul diferit în care instanțele s-au raportat la considerentele Deciziei nr. 9 din 16 mai 2016, ceea ce nu reprezintă o
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
Jurisprudența neunitară invocată de titularul sesizării rezultă din modul diferit în care instanțele s-au raportat la considerentele Deciziei nr. 9 din 16 mai 2016, ceea ce nu reprezintă o problemă de drept. Având în vedere că problema este pur factuală și că există deja un reper de unificare a jurisprudenței, reprezentat de Decizia nr. 9 din 16 mai 2016, solicită respingerea sesizării cu recurs în interesul legii. ... 10. Doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
două anexe ale sesizării nu se circumscrie obiectului recursului în interesul legii promovat, soluțiile diferite pronunțate fiind rezultatul aprecierii unor circumstanțe particulare ce țin de aplicarea textelor de lege la situațiile concrete, iar autorul sesizării solicită mai degrabă o dezlegare factuală a ipotezelor particulare prezentate, aspect care ține exclusiv de exercițiul aplicării legii. În atare cauze, determinantă este stabilirea situației de fapt pe bază de probatorii și care se apreciază de la caz la caz, în funcție de aceasta aplicându-se
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
judiciar să aibă competența necesară ștergerii viciului invocat (Hotărârea din 30 noiembrie 1987, pronunțată în Cauza H. împotriva Belgiei). Așa fiind, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că, atunci când apare o problemă cu privire la lipsa oricărui temei factual și/sau juridic în hotărârea instanței de fond, este important ca instanța superioară să ofere propriile motive întemeiate referitoare la aceste aspecte (Hotărârea din 22 februarie 2007, pronunțată în Cauza Tatishvili împotriva Rusiei). ... 28. În acest context, Curtea a subliniat cele
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
nemaifiind prelungită (8 martie 2022 fiind ultima zi a intervalului de timp în care a fost impusă starea de alertă). Astfel, conținutul normativ al ordonanței de urgență cu referire la soluția legislativă criticată nu este într-un raport de congruență factuală cu situația extraordinară invocată, fiind de necontestat faptul că odată ce situația extraordinară invocată încetează, măsura dispusă în considerarea acesteia va înceta la rândul ei. Însă Curtea nu va analiza acest aspect în raport cu art. 115 alin. (4) din
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
care să plaseze interpretarea textului criticat în afara cadrului și a limitelor Constituției. ... 20. În acest context, faptul că, în practică, unele instanțe judecătorești interpretează, în mod izolat, dispozițiile legale în sensul criticat de autorul excepției, și pe această bază factuală se solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii, nu relevă decât o chestiune de interpretare și aplicare a legii, care poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar sau prin pronunțarea unui recurs în interesul legii. Controlul de constituționalitate vizează conținutul
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
în soluționarea unor recursuri în interesul legii, care să contravină dispozițiilor Legii fundamentale. ... 22. În acest context, faptul că, în practică, unele instanțe judecătorești interpretează, în mod izolat, dispozițiile legale în sensul criticat de autoarea excepției și pe această bază factuală se solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii nu relevă decât o chestiune de interpretare și aplicare a legii, care poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar sau prin pronunțarea unui recurs în interesul legii. Controlul de constituționalitate vizează conținutul
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
verifice, din oficiu, admisibilitatea sesizării, prezentând, între altele, argumentele pentru care apreciază că dezlegarea chestiunii de drept este esențială pentru soluționarea cauzei pe fond. ... 65. În acest context, instanța de trimitere va trebui să prezinte în încheierea de sesizare circumstanțele factuale specifice cauzei și să demonstreze că norma de drept a cărei interpretare se solicită este aplicabilă raportului juridic dedus judecății, în funcție și de pretențiile concrete formulate de partea reclamantă. ... 66. Prin cererea de pronunțare a unei hotărâri prealabile, instanța
DECIZIA nr. 7 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265283]
-
pretenții până la împlinirea termenului prescripției răspunderii penale, în conformitate cu prevederile art. 1.394 din Codul civil, sau dacă se aplică un alt termen de prescripție, pe care nu a fost în măsură să îl indice. ... 70. Din descrierea circumstanțelor factuale proprii cauzei, relevate în cadrul secțiunii privind expunerea succintă a litigiului, rezultă că ipoteza normativă descrisă de art. 25 lit. b) din Legea nr. 132/2017 nu este incidentă în cauza dedusă judecății instanței de trimitere, pentru cele ce se vor
DECIZIA nr. 7 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265283]
-
și (2) ori de copii născuți după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din același decret-lege. ... 59. Este neîndoielnic vorba despre drepturi proprii reglementate în beneficiul destinatarilor normei a căror recunoaștere este subordonată unei duble situații factuale: cea a părintelui/părinților de a fi participat la lupta împotriva regimului totalitar comunist, obiectivată în una sau mai multe din situațiile descrise la art. 5 alin. (5) (prin decesul în luptele cu organele de represiune comunistă etc.) ori din cele
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
al prezentei decizii, angajatorul nu mai are competența de a emite decizia de imputare, ci doar de a sesiza instanța judecătorească în vederea stabilirii răspunderii materiale a angajatului, controlul judecătoresc este de natură să remedieze orice eventuale neajunsuri normative sau factuale din procedura administrativă. ... 43. În jurisprudența sa, cu privire la o critică similară, potrivit căreia art. 22 din ordonanța criticată nu prevede care sunt calificările și competența membrilor comisiei de cercetare administrativă, Curtea a observat că respectiva comisie administrativă nu
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite. Faptul că, în practică, unele instanțe judecătorești interpretează, în mod izolat, dispozițiile legale în sensul criticat de autorii excepției, și pe această bază factuală se solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii, nu relevă decât o chestiune de interpretare și aplicare a legii, care poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar sau prin pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unor
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
taxare de către titularul acțiunii civile. ... 17. Raportat însă la speță, Curtea apreciază că aspectele invocate nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte referitoare la modalitatea de aplicare a legii în cauza concretă dedusă judecății, autorul excepției invocând incidente factuale din cadrul litigiului în care este parte, precum și nemulțumirea față de maniera în care instanța de judecată a soluționat aceste incidente. În această privință, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunțe asupra aspectelor
DECIZIA nr. 683 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267244]
-
infracțiuni nu se numără printre cele la care face referire art. 56 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală și pentru care urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror. Prin urmare, este lipsită de suport factual și legal pretinsa comparație dintre dispozițiile art. 324 alin. (3) și (4) și cele ale art. 56 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală, sub aspectul obligativității efectuării urmăririi penale exclusiv de către procuror, în condițiile în care
DECIZIA nr. 592 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267312]
-
Legea nr. 77/2016, iar în ceea ce privește aplicarea teoriei impreviziunii, instanța a apreciat că nu s-a dovedit că prin darea în plată a imobilelor se realizează o reechilibrare a obligațiilor părților din contractul de credit. În acest context factual, întrucât creditoarea nu a formulat contestație potrivit art. 7 din Legea nr. 77/2016, autorii excepției consideră că este neconstituțional să mai fie analizate condițiile de admisibilitate de către instanța de judecată. Aceasta, deoarece, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 681 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266713]
-
2019, nr. 1.182/2021 din 18 martie 2021 și nr. 3.005/2021 din 25 iunie 2021 ale Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și Decizia civilă nr. 1.152/A/2022 din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Oradea - Secția I civilă. Situațiile factuale avute în vedere la pronunțarea acestor hotărâri în raport cu care au fost stabilite reglementările incidente sunt însă diferite de cea reținută de instanțele din prezentul dosar. ... 41. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
indicat vreo jurisprudență a acestora și nici sensul în care aceasta a fost conturată. ... 19. În acest context, faptul că, în practică, dispozițiile legale criticate se interpretează, în mod izolat, în sensul indicat de autoarea excepției și pe această bază factuală se solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii nu relevă decât o chestiune de interpretare și aplicare a legii, care poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar sau prin pronunțarea unui recurs în interesul legii. Așadar, Curtea nu are competența
DECIZIA nr. 679 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267184]
-
în vreme ce autorii, judecați ulterior, sunt achitați, considerându-se că fapta nu există). Sau, altfel spus, caracterul inconciliabil vizează, în principiu, situația de fapt reținută, dar această inconciliabilitate poate privi și situații de drept diferite, întemeiate pe aceeași bază factuală. Raportat la argumentele expuse, rezultă neechivoc că hotărârile inconciliabile trebuie să fie hotărâri penale, întrucât cazurile de revizuire de la art. 453 din Codul de procedură penală privesc doar latura penală, astfel că instanța de revizuire va putea anula doar
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
sententiam în temeiul art. 6 din Codul penal; situație în care caracterul ireconciliabil al hotărârilor judecătorești în principiu trebuie să vizeze starea de fapt reținută. Prin excepție, această ireconciliabilitate poate privi și situații de drept diferite, întemeiate pe aceeași bază factuală. Curtea de Apel Timișoara a reținut că asigurarea egalității în fața legii și interpretarea și aplicarea uniformă a acesteia nu ar trebui să conducă la rigiditatea legii și nici să creeze obstacole în evoluția ei. Astfel, curtea de apel a
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
sunt necesare întrunirea următoarelor condiții: – să existe două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive; ... – acestea să fie ireconciliabile, aspect care de regulă vizează starea de fapt reținută; dar aceasta poate privi și situații de drept diferite, întemeiate pe aceeași bază factuală. ... Din chiar considerentele Deciziei nr. 68 din 3 noiembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, rezultă că cazurile de revizuire prevăzute de art. 453 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]