665 matches
-
indiferență și consum. Poate fi, oare, acest argument logic concluzia optimistă a unei dezbateri despre martiriu? Cu siguranță că da, în măsura în care este și un semnal de alarmă asupra viitorului unei lumi căzute pradă propriei materialități golite de conținut, ca un fagure din care mierea eternității s-a scurs.” Cronicarul a fost de curînd în Basarabia și a vizitat în Chișinău o biserică armenească folosită, în cei 50 de ani de comunism eliberator, drept sală de sport: naosul servea drept sală de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4700_a_6025]
-
mohorît, și al unei staze apăsătoare. Aveau, în firescul lor, o cumpănă sănătos rostuită, și o demnitate care depășea circumstanța. Candoarea culeasă de ei, din vechile cîntări rustice, nu ocolea aportul unei alcătuiri ordonate, balsamul astfel răspîndit evoca, precum un fagure neascuns, virtuți de compunere strictă, - chema, fără voie, ai fi spus, rîvna unor emulații instituționale. Nu mă miram să recunosc, în unii dintre acești colindători, apariții ce se iviseră cuviincios în cadrul peregrinărilor mele bucovinene, la Mănăstirea Putna, în primul rînd
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
cer. Vizitele părinților, retragerea promptă în cochilie, banalitățile, pozele, indiferența, vinovăția lipsei de recunoștință. Fuga de viață, de realitate, de responsabilitate, ca o broască în ghiveciul ei de lîngă un trotuar circulat. Ca o albină încremenită în celula ei din fagure. Învelit în ceară, tăcut, indiferent, prăbușit în disperare, în sine, croindu-mi pe bîjbîite drumul înapoi în peșteră, astfel încît la gura ei să nu fie nimeni care să aibă de-a face cu trecătorii. Doar o voce, supărată că
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
foarte-amară. Iubita-mi tîrăște-un sicriu, Prin somn, către mine, de-o sfoară. într-însul sînt solnițe mari Și pajiști cu vîrfuri de ace. Oh!, vrea să mi-l deie în dar, Trăgîndu-l pe calde băltoace, Din vis, ca pe-un fagure strîmt. Iar coapsa ei plată-i cum ceasul Pe care-l aud, surîzînd, Deja țăcănind parastasul...
Cîntec vesel de iubire by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16097_a_17422]
-
de sus, și vede cum coprul cu răni precum cele ale lui Lazăr, trupul său, odată perfect, acum se divide în monade. Ca într-o inginerie genetică. Miliarde și miliarde de femei pe nume Martina Sâmbure, stau ca viespii în fagure, în nava fostei basilici cisterciene. Cuminți, la locul lor, sunt și relicvele. Undeva, în fundal, s-a trântit o ușă și magia dispare brusc. Martina a revenit la starea inițială. Este un pic obosită, îi este greață, încolo este bine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un ciot de mătură în mână și vrând să bage spaima în noi, începu să învârtă ciotul ca roata morii prin aer și să ne blagoslovească: - Bată-vă potca, să vă bată, poganilor! De unde eram ca roiul de albine la fagurii cu miere, ne-am împrăștiat ca puii zogoniți de ciori sau de ulii și-n goana noastră nebună-nebună, m-am împiedicat, am căzut și am început a schelălăi la lună. Curcubeul de care fusesem atât de mândră era hăt, plin
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
și includ aici cei șapte ani de acasă mulți i-au dedicat ode, poeme, cântece și laude. Alții, nu puțini, au murit pentru ea. Marele român vorbește, În Epigonii, despre sfintele firi vizionare care „au scris o limbă ca un fagure de miere”, semnificația expresiei eminesciene sporind prin comparația descoperită În Biblia de la București (1688) și folosită și de Sadoveanu („Fagure de miere cuvintele bune și Îndulcirea lor leacul sufletului”). În același spirit eminescian Alexei Mateevici vorbește despre limba noastră ca
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
au murit pentru ea. Marele român vorbește, În Epigonii, despre sfintele firi vizionare care „au scris o limbă ca un fagure de miere”, semnificația expresiei eminesciene sporind prin comparația descoperită În Biblia de la București (1688) și folosită și de Sadoveanu („Fagure de miere cuvintele bune și Îndulcirea lor leacul sufletului”). În același spirit eminescian Alexei Mateevici vorbește despre limba noastră ca limbă sfântă. „A vorbi despre limba În care gândești, a gândi gândire nu se poate face decât numai Într-o
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
băgați la balamuc, să ne fiarbă creierii, asta vreți, futu-vă-n cristelniță!”), cartea e construită poematic, cu ritmuri și cadențe, cu refrene. Cu umor. Relațiile interumane ard ca niște firave artificii, apartenențele sunt fluctuante, uniunile înșelătoare. Arkadia e un fagure ciuruit în care personajele încearcă în van să secrete noi certitudini. Iluzii înșelate, limitări angoasante infantilizează periculos omul lumii contemporane. O violentă criză a identității șterge granițe și diferențe, amestecând totul ca într-un purgatoriu degradat colcăind de resentimente, nesiguranțe
Un purgatoriu degradat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4203_a_5528]
-
ori se juca împreună cu ei ...toată viața îngrijise stupi de albine, și el era ca o albină lucrătoare, produsele stupului îi plăceau Anei foarte mult...mierea cea cremoasă și translucidă, propolisul cel ușor iute, dar atât de folositor ca dezinfectant, fagurii plini de ceară moale și miere proapătă cu miros de flori, uneori și puțin polen furat de tata ori lăptișor de matcă...era frumos printre stupi, deși înțepătura de albine îi provocase în copilărie atâtea supărări: umflarea locului înțepat, apoi
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384771_a_386100]
-
Au fost lansate mai multe volume în care au semnat personalități. Fără îndoială, “Suplimentul omagial cu amici, La mulți ani Dumitru V. Marin! - 75 de ani” a fost surpriza zilei pentru că l-am realizat în mare taină, fiecare dăruind un fagure de miere din sufletul său. Pentru că în peisajul cultural local dar și național și internațional, revista Meridian Cultural Românesc se impune pe scara valorica și câștigă tot mai mulți cititori și colaboratori, au răspuns apelului meu și și-au înscris
LA ANIVERSARE, 75 DE ANI! DUMITRU V. MARIN, CEL MAI DE SEAMĂ JURNALIST VASLUIAN DIN TOATE TIMPURILE ECOURI DUPĂ SIMPOZIONUL “LIMBA ROMÂNĂ ÎN FORMA EI DE AZI”, VASLUI, APRILIE 2016 de GABRIELA ANA BALA [Corola-blog/BlogPost/384891_a_386220]
-
de ale bărbatului său și le înțepă ușor cu caninii. - Cât de dulce ești, dragul meu! Paloș o apleacă ușor pe spate și afundându-și fața între sânii ei rotunzi și albi îi sărută. - Ai un gust plăcut ca un fagure de miere! Dorința celor doi îndrăgostiți ajunse la urechile Contelui și ale Contesei. Aceștia organizară la palat un bal la care participă tot neamul vampiric de pe continent, bărbați seducători și femei fermecătoare care mai de care mai cochete. Vampiricele pluteau
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
Uriașului de iarbă. el devine pâine în cuvânt, lăsând așteptării dreptul la vers, la curgere, la încercare, la tăcerea lumilor lui, între doi pumni aproape deschiși. el poate deveni azimă a propriei sale împărtășanii dezvoltându-și harul întru împlinirea ființei. fagurele de miere crește, mierea uneori se zaharisește. poate de bucurie, poate de prea mult aer, poate de prea multă inspirație aspirație... cine mai știe logica Lui infinită? poete, pe clipe umbrele dansează nebune și tu pleci să cauți iar și
CĂUTĂRI CĂLĂTORII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382920_a_384249]
-
puțin, crucea dumneavoastră simplă și să v-o ofer pe-a noastră dublă, căci noi nu suntem obișnuiți cu atâta miere. Dacă așa doriți, cu plăcere - spuse Damiani, căruia-i sclipiră ochii de poftă de când văzu că-i revine un fagure dublu. Luară fiecare câte-o farfurioară și-o vreme se auzi numai clinchetul suav, cuviincios al lingurițelor. Dacă am înțeles bine, vă numiți Metodiu - spuse cardinalul Damiani, desprinzând cu dibăcie unul dintre brațele crucii duble și săltându-l în linguriță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre vechimea practicării agriculturii și creșterii animalelor. Creșterea animalelor și cultura plantelor a fost însoțită permanent de practicarea unor meșteșuguri, de schimbul de produse și de circulația monetară. Pe lângă meșteșuguri casnice, tors, țesut, împletit, confecționarea îmbrăcămintei, prelucrarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu mult drag, la drumul gândului străbătut (alături de poet) pe cărări poleite cu lumină diamantiferă ce se pierd prin pădurea tinereții și tot urcă spre culmile vieții, atingând acele piscuri mărețe unde (cu puterea lui) a sedimantat, ca într-un fagure, sentimente, ideii, trăiri, dorințe, suferințe, "zile cu trei sori în frunte" , bucurii, iubiri trecătoare sau nostalgii cu dureri sufletești, cânece ce au legănat copilul în copaia de sub nucul umbros; apoi "când elev eram și ascultam" doina scumpă care a însoțit
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
zicând acestea, le-a arătat mâinile și picioarele Sale. Iar ei încă necrezând de bucurie și minunându-se, El le-a zis: Aveți aici ceva de mâncare? Iar ei i-au dat o bucată de pește fript și dintr-un fagure de miere. Și luând, a mâncat înaintea lor. Și le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi fiind încă împreună cu voi, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
literară”, doamnei Elena Buică și Trofeul “Muza”, doamnei Ligya Diaconescu. Domnul Al.Florin Țene a recitat poezia, creație proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
un material numai potrivit pentru construcția poemelor. Oniricul dublat de realitatea imediată sunt alte trepte pe care poeta urcă spre partea de sus a piramidei din sticlă casantă, dar atât de fascinantă a declamației; poemele Georgetei Resteman sunt ca un fagure de cântare, ele au un sens mai durabil atunci când sunt recitate, nu doar “șterse” cu privirea la lumina veiozei. Aș putea spune că avem de-a face cu o poezie clasică, dar dincolo de versificarea aburind de sintagme ce curg și
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
omului, au trezit în mine curiozitatea de-a afla taina lumii în care ați trăit zile de neuitat în satul natal, cum și când a început această nobilă pasiune de-a versifica melodiile ce vă sunau cu atâta duioșie în fagurele memoriei -"amintiri scumpe din anii ce au trecut"? Steliana Sima: Eu m-am născut la sat, iar cum veșnicia se naște la sat, cântecul popular rămâne veșnic. Folclorul este adevărata carte de identitate a poporului nostru, pașaportul românului. De când am
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
învelit tot în alb și principiile de acum se vor fi stins în sacul uitării. Ascult muzică, privesc un puzzle uriaș, așez - reașez piesele colorate și-mi spun că orele următoare voi uita acel ceva care însămânțează nerostul meu în fagurele deschis al pământului. Încerc să construiesc o imagine a unei situații repetabile până la strigătul inimii, până la strigătul sufletului încorsetat de trăiri pe care nu le mai poate ține în frâul de argint al evoluției gândului, emoțiilor, tuturor acestor fragmente de
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
și tendințe de abordare, transgresarea cu rapiditate și stăpânirea (fără dubiu) a speciilor aparținând genului liric, poetul țese, cu rapiditate și migala, balade păstorești ori doine murmurate. De asemenea, el împărtășește în picuri de nectar o limbă ”dulce că un fagure de miere”, grâi presărat cu regionalisme atent ”conservate” - în construcții cvasi-algoritmice - elemente definitorii, ce fac din versurile sale un argument inedit de trăire și simțire pur românească. Constantă lirica este iubirea (cel mai vechi și nobil sentiment dintre toate). Versurile
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
puteri este lăsată. Însă, într-o dimineață, au găsit lângă grădină, moartă, pe bătrâna mamă, tot strângând o cheie-n mână. Izvorul din tugă Când cântă guguștiucul printre blocuri îmi aduc aminte cum la mine-n sat juca, în aer, fagure, căldura, iar eu mergeam, cu tata, la arat. Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi iar eu eram cu gândul doar la masă când boii se vor odihni și vor bea apă și noi vom sta sub salcia pletoasă. Tata-mi
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
nr. 686 din 16 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Și ce dacă vine iarna Și suntem cam scorboroși; Focu-și potrivește goarna Prin stejarii găunoși. Îmi voi aștept iubitul, Pe un viscol tras de lup; Vinul ne va fi veșmântul, Casa, fagure și stup. Referință Bibliografică: Și ce dacă... Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 686, Anul II, 16 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ŞI CE DACĂ... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364793_a_366122]
-
bis legit. Cine scrie, citește de două ori) Nu e ușoră meserie „scrisul...” Nici pentru scribi și nici pentru poeții Ce-ncununează în poeme visul Și mor căznind să afle talcul vieții... 35.Faciunt favos et vespae (Și viespea face fagure) În stupul poeziei nu m-aș pune Drept matcă, si coroană nu as cere; Sunt doar un epigon care comnpune, O viespe făcând faguri, nu și miere... 36. Ridendo câștigat mores (Râzând se corectează moravurile) Cu sancțiunea doar, si cu
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]