1,101 matches
-
grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . În cadrul unui studiu privind dezvoltarea embrio- fetală la șobolan , s- a observat creșterea incidenței ureterelor dilatate , a malformațiilor sternului și ale falangelor de la membrele anterioare neosificate în cazul expunerii la aproximativ 12 ( valsartan ) și 10 ( amlodipine ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . De asemenea , s- au observat uretere dilatate și la grupul tratat doar cu valsartan în
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . În cadrul unui studiu privind dezvoltarea embrio- fetală la șobolan , s- a observat creșterea incidenței ureterelor dilatate , a malformațiilor sternului și ale falangelor de la membrele anterioare neosificate în cazul expunerii la aproximativ 12 ( valsartan ) și 10 ( amlodipine ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . De asemenea , s- au observat uretere dilatate și la grupul tratat doar cu valsartan în
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . În cadrul unui studiu privind dezvoltarea embrio- fetală la șobolan , s- a observat creșterea incidenței ureterelor dilatate , a malformațiilor sternului și ale falangelor de la membrele anterioare neosificate în cazul expunerii la aproximativ 12 ( valsartan ) și 10 ( amlodipine ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . De asemenea , s- au observat uretere dilatate și la grupul tratat doar cu valsartan în
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
Bătălia decisivă s-a dat la Issos. Aici, oastea lui Alexandru a întâlnit armata persană în câmp deschis. Darius a atacat primul aruncând în luptă, într-o primă fază, cavaleria. Oastea lui Alexandru a așteptat pe loc, în formație de falangă, atacul cavaleriei persane, apoi s-a desfăcut în două părți lăsând cavaleria inamică să pătrundă printre acestea și, prinzând-o ca într-un clește, a distrus-o (vreo 80.000 de soldați). Apoi Alexandru a lansat un atac puternic în
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
forma cotul. Acestea din urmă sunt unite cu osul carpometacarpus, prin intermediul oaselor radiale și ulnare, care formează un fel de mâna a păsării. Aceasta are 3 degete, (excepție struțul) dintre care 2 sunt nedezvoltate, fiecare deget constând din câte 2 falange. Pelvisul păsărilor este format din 4 oase și formațiuni osoase: Partea superioară a membrelor constă din osul femur lung. La genunchi se unește cu tibiotarsus și fibula. Acestea se unesc cu tarsiometatarsus, care constituie partea inferioară a membrelor. Musculatură păsărilor
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
este a doua fază prin care a trecut armata romană, prima fiind Armata romană timpurie. După ce au abandonat falanga, romanii și-au dovedit capacitățile de adaptare. În Republica Romană dreptul de a servi în armată a fost un privilegiu al cetățenilor "assidui", al proprietarilor. Împreună, acestea formau "classis" sau "populus". Polybius a făcut o descriere detaliată a armatei romane
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
centurii conduse de un centurion, sprijinit de un "optio" (locțiitor), un "signifier" (purtătorul stindardului) și un "tesserarius" (comandantul gărzii). Alte unități noi, "rorarii, accensii" și "leves" reprezentau ceea ce odată fuseseră a treia, a patra și a cincea clasă în sistemul falangei. Tactica de luptă era următoarea: "hastat" provocau inamicul la luptă. În cazul în care lupta se încingea, aceștia se retrăgeau până în linia a doua principes-ilor și puteau contraataca. Cu câțiva metri în spatele principes-ilor, stăteau îngenuncheați triarii, care, dacă infanteria grea
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
a încercat să taie un plop uriaș, cioplindu-i scoarța cu un cuțit. În încercarea sa temerară, și-a tăiat foarte adânc, degetul arătător, de la mâna dreaptă. Evocă cu un zîmbet șăgalnic, expresia chipului mamei, care, văzând cum îi atârnă falanga degetului, n-a putut decât să-i spună: „Of, copile, s-a terminat cu vioara!” sau spaima pe care a tras-o în timp ce medicii încercau să-i coase degetul rănit. Deși, nici unul dintre părinți nu era de profesie muzician, iubeau
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
de ecolocație, megachiropterele (cu excepția speciilor genului "Rousettus") au văzul și mirosul foarte bine dezvoltate. La membrele anterioare poartă gheară și al doilea deget, nu numai primul. Degetul II al membrelor anterioare își păstrează o oarecare independență și are întotdeauna 3 falange. Coada lor este foarte scurtă sau lipsește. Ca urmare a regimului alimentar frugivor dentiția se modifică mult: molarii au tuberculii rotunjiți și mult tociți, numărul dinților se reduce, capătă spații libere între ei și se uniformizează cu excepția caninilor care rămân
Megachiroptere () [Corola-website/Science/332804_a_334133]
-
sub piele. Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea medială spre cea laterală a piciorului. Degetul I poartă numele încă de haluce, iar degetul V de deget mic. Oasele care formează degetele se numesc falange. Se găsesc în total 14 falange: fiecare deget are trei, în afară de haluce care are numai două. Falangele se prezintă după tipul celor de la mână cu deosebirea că cele de la picior sunt mult mai reduse în dimensiune. În acest fel fiecare
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea medială spre cea laterală a piciorului. Degetul I poartă numele încă de haluce, iar degetul V de deget mic. Oasele care formează degetele se numesc falange. Se găsesc în total 14 falange: fiecare deget are trei, în afară de haluce care are numai două. Falangele se prezintă după tipul celor de la mână cu deosebirea că cele de la picior sunt mult mai reduse în dimensiune. În acest fel fiecare falangă prezintă un corp, o bază
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
cea laterală a piciorului. Degetul I poartă numele încă de haluce, iar degetul V de deget mic. Oasele care formează degetele se numesc falange. Se găsesc în total 14 falange: fiecare deget are trei, în afară de haluce care are numai două. Falangele se prezintă după tipul celor de la mână cu deosebirea că cele de la picior sunt mult mai reduse în dimensiune. În acest fel fiecare falangă prezintă un corp, o bază sau extremitate posterioară și un cap sau extremitate anterioară. Falangele halucelui
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
Se găsesc în total 14 falange: fiecare deget are trei, în afară de haluce care are numai două. Falangele se prezintă după tipul celor de la mână cu deosebirea că cele de la picior sunt mult mai reduse în dimensiune. În acest fel fiecare falangă prezintă un corp, o bază sau extremitate posterioară și un cap sau extremitate anterioară. Falangele halucelui sunt deosebit de puternice. Falanga proximală este turtită transversal, prezintă și suprafață ovalară, concavă, pentru articularea cu capul metatarsianului corespunzător. Falanga mijlocie este scurtă, fiind
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
două. Falangele se prezintă după tipul celor de la mână cu deosebirea că cele de la picior sunt mult mai reduse în dimensiune. În acest fel fiecare falangă prezintă un corp, o bază sau extremitate posterioară și un cap sau extremitate anterioară. Falangele halucelui sunt deosebit de puternice. Falanga proximală este turtită transversal, prezintă și suprafață ovalară, concavă, pentru articularea cu capul metatarsianului corespunzător. Falanga mijlocie este scurtă, fiind formată aproape numai din bază și cap. Falanga distală este de dimensiuni reduse. Capul este
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
tipul celor de la mână cu deosebirea că cele de la picior sunt mult mai reduse în dimensiune. În acest fel fiecare falangă prezintă un corp, o bază sau extremitate posterioară și un cap sau extremitate anterioară. Falangele halucelui sunt deosebit de puternice. Falanga proximală este turtită transversal, prezintă și suprafață ovalară, concavă, pentru articularea cu capul metatarsianului corespunzător. Falanga mijlocie este scurtă, fiind formată aproape numai din bază și cap. Falanga distală este de dimensiuni reduse. Capul este turtit. Pe fața plantară are
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
În acest fel fiecare falangă prezintă un corp, o bază sau extremitate posterioară și un cap sau extremitate anterioară. Falangele halucelui sunt deosebit de puternice. Falanga proximală este turtită transversal, prezintă și suprafață ovalară, concavă, pentru articularea cu capul metatarsianului corespunzător. Falanga mijlocie este scurtă, fiind formată aproape numai din bază și cap. Falanga distală este de dimensiuni reduse. Capul este turtit. Pe fața plantară are o rugozitate numită tuberozitatea falangei distale în raport cu pulpa degetului, în fața dorsală susține unghia. Se disting trei
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
posterioară și un cap sau extremitate anterioară. Falangele halucelui sunt deosebit de puternice. Falanga proximală este turtită transversal, prezintă și suprafață ovalară, concavă, pentru articularea cu capul metatarsianului corespunzător. Falanga mijlocie este scurtă, fiind formată aproape numai din bază și cap. Falanga distală este de dimensiuni reduse. Capul este turtit. Pe fața plantară are o rugozitate numită tuberozitatea falangei distale în raport cu pulpa degetului, în fața dorsală susține unghia. Se disting trei tipuri morfologice: Piciorul plat este o deformare a piciorului uman caracterizată prin
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
prezintă și suprafață ovalară, concavă, pentru articularea cu capul metatarsianului corespunzător. Falanga mijlocie este scurtă, fiind formată aproape numai din bază și cap. Falanga distală este de dimensiuni reduse. Capul este turtit. Pe fața plantară are o rugozitate numită tuberozitatea falangei distale în raport cu pulpa degetului, în fața dorsală susține unghia. Se disting trei tipuri morfologice: Piciorul plat este o deformare a piciorului uman caracterizată prin prăbușirea bolții plantare astfel încât planta (talpa) vine în contact complet sau parțial cu solul. Această deformare, care
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
Guta (numită și podagră atunci când afectează degetul mare de la picior) este o boală definită de obicei prin atacuri repetate de artrită inflamatorie acută — o încheietură umflată, roșie, moale și febrilă. Articulația dintre metatarsiene și falange de la baza degetului mare este cel mai des afectată (în aproximativ 50% din cazuri). Totuși, guta se poate prezenta și ca depozite de urați, calculi renali sau nefropatie urică. Este produsă de nivelurile ridicate de acid uric în sânge. Acidul
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
Guta era cunoscută în trecut drept "boala regilor" sau "boala oamenilor bogați". Guta se poate manifesta în mai multe feluri, deși de obicei se manifestă ca artrită inflamatorie acută (o încheietură umflată, roșie, moale și febrilă). Articulația dintre metatarsiene și falange de la baza degetului mare de la picior este cea mai des afectată, în circa jumătate din cazurile de gută. Alte articulații, cu ar fi călcâiele, genunchii, articulațiile mâinii și degetelor pot fi de asemenea afectate. Durerile articulare încep de la orele 2-4
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
apropia, el a desfășurat forțele sale și a început atacul. Indienii au fost aliniați, cu cavaleria pe ambele flancuri, în centrul lor cuprinzând infanteria cu elefanți. Elefanții lui Porus i-au îngrozit pe macedoneni și au cauzat multe pierderi în falanga macedoneană, dar aceștia au fost respinși de falange, provocând haos în propriile linii. Alexandru a început lupta prin trimiterea de arcași călare spre aripa cavaleriei indiene din stânga. Apoi, el a condus ofensiva împotriva aripei indiene slăbite. Restul de cavalerie indiană
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
început atacul. Indienii au fost aliniați, cu cavaleria pe ambele flancuri, în centrul lor cuprinzând infanteria cu elefanți. Elefanții lui Porus i-au îngrozit pe macedoneni și au cauzat multe pierderi în falanga macedoneană, dar aceștia au fost respinși de falange, provocând haos în propriile linii. Alexandru a început lupta prin trimiterea de arcași călare spre aripa cavaleriei indiene din stânga. Apoi, el a condus ofensiva împotriva aripei indiene slăbite. Restul de cavalerie indiană galopează, greu încercată, dar în acest moment, contingentul
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
călare spre aripa cavaleriei indiene din stânga. Apoi, el a condus ofensiva împotriva aripei indiene slăbite. Restul de cavalerie indiană galopează, greu încercată, dar în acest moment, contingentul cavaleriei lui Coenus a apărut din spatele lor. Indienii au încercat să formeze o falangă dubla, dar manevrele necesare complicate au adus și mai multă confuzie în rândurile lor, ceea ce face mai ușor pentru cavaleria macedoneană de a-i învinge. Restul de cavalerie indiană a fugit printre elefanți ca să-i protejeze, dar animalele au fost
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
a-i învinge. Restul de cavalerie indiană a fugit printre elefanți ca să-i protejeze, dar animalele au fost deja preluate sub control și au fost retrase de pe câmpul de luptă, lăsând restul armatei lui Porus înconjurată de cavaleria și de falanga macedoneană. În acest moment, falangele au blocat drumul cu scuturile lor și au avansat spre inamicul confuz. Porus, cu ultimele forțe, după ce se luptase curajos, s-a predat. Potrivit lui Justin, în timpul luptei, Porus l-a provocat pe Alexandru pe care
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
cavalerie indiană a fugit printre elefanți ca să-i protejeze, dar animalele au fost deja preluate sub control și au fost retrase de pe câmpul de luptă, lăsând restul armatei lui Porus înconjurată de cavaleria și de falanga macedoneană. În acest moment, falangele au blocat drumul cu scuturile lor și au avansat spre inamicul confuz. Porus, cu ultimele forțe, după ce se luptase curajos, s-a predat. Potrivit lui Justin, în timpul luptei, Porus l-a provocat pe Alexandru pe care l-a lovit călare. Alexandru
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]