1,090 matches
-
din rusă și un roman compromițător, Moartea în pădure, din 1965, uitat, din fericire de toată critica, și-a legat numele de câteva romane curajoase și foarte valoroase, publicate în anii 1970- 1980, care au dat tuturor sentimentul că aparține falangei de prozatori șaizeciști, care au schimbat fața romanului nostru îmbibat până atunci de realism-socialist. Generația 1960, care vine la rând, are trei reprezentanți de seamă: un romancier, Alexandru Ivasiuc, dispărut la cutremurul din 1977, un poet, Nichita Stănescu, dispărut la
Aniversări 2013 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3729_a_5054]
-
sînt numai eu. Am privit cu milă înspre „fiară”. Moțăia cu pistolul într-o mînă, cu cuțitul în cealaltă. Cred că l-aș fi putut anihila oricînd, era el însuși obosit. Un căscat prelung al său mi-a readus în falange senzația, de atîtea ori imaginată, a contactului cu colții leilor, cînd vedeam mîinile dresorilor zăbovind în hăul gurii lor băloase. Deși intacți, ascuțiți și tăioși, sprijiniți de ambele părți ale palmei lor, păreau moi, elastici, gumoși. O moliciune care derivă
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
liberalii care vor să-i întoarcă unele favoruri, care l-au sprijinit sau care vor să fie împotriva lui Antonescu? O să fie foarte interesant să numărăm voturile pe care le ia domnul Tăriceanu. În mod cert, vrea să rupă o falangă din zona PNL, care să-l susțină la președinția Senatului, dar și care să-l susțină pe mai departe la Președinția României. Dacă ar produce o fisură în PNL destul de mare astfel încât să fie susținut pentru această funcție, domnul Tăriceanu
Tăriceanu: "Am acceptat ȘEFIA Senatului". Ce spune Cătălin Striblea by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/31708_a_33033]
-
vale de sufletul meu. Vine Austrul din spate. Norocul aduce pasărea zeu Cu ochii scoși Și aripi dințate. Cuvîntul susține coloane spre cer. Peste oceanul nopții Pîlpîie stele cuminți. Mi-e limba de aer Mi-e gîndul de ger. Barbare falange crucifică sfinți...
poezii by Ducation Popescu-Chiselet () [Corola-journal/Imaginative/15041_a_16366]
-
toamnă și-nc-o zi Dintr-o iarnă Alb-neagră. Ca un leu... Ca un leu mă-nfățișez în fața ta Dumnezeu N-o să afli tu Unde sunt leoaicele mele N-o să mi le iei Pentru că eu sunt leu Și tu ești doar Dumnezeu. Falangele venite pe mare Și mergeau falangele noastre Rând pe rând umblau și cădeau Împreună falangele noastre Împreună mergeau și cădeau Rând pe rând falangele noastre mergeau Nu te spăria, iubito, Falangele noastre s-au dus S-au dus cum caierul
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
Alb-neagră. Ca un leu... Ca un leu mă-nfățișez în fața ta Dumnezeu N-o să afli tu Unde sunt leoaicele mele N-o să mi le iei Pentru că eu sunt leu Și tu ești doar Dumnezeu. Falangele venite pe mare Și mergeau falangele noastre Rând pe rând umblau și cădeau Împreună falangele noastre Împreună mergeau și cădeau Rând pe rând falangele noastre mergeau Nu te spăria, iubito, Falangele noastre s-au dus S-au dus cum caierul pe fus Falangele noastre de sus
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
în fața ta Dumnezeu N-o să afli tu Unde sunt leoaicele mele N-o să mi le iei Pentru că eu sunt leu Și tu ești doar Dumnezeu. Falangele venite pe mare Și mergeau falangele noastre Rând pe rând umblau și cădeau Împreună falangele noastre Împreună mergeau și cădeau Rând pe rând falangele noastre mergeau Nu te spăria, iubito, Falangele noastre s-au dus S-au dus cum caierul pe fus Falangele noastre de sus S-au dus cum caierul pe fus O să am
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
leoaicele mele N-o să mi le iei Pentru că eu sunt leu Și tu ești doar Dumnezeu. Falangele venite pe mare Și mergeau falangele noastre Rând pe rând umblau și cădeau Împreună falangele noastre Împreună mergeau și cădeau Rând pe rând falangele noastre mergeau Nu te spăria, iubito, Falangele noastre s-au dus S-au dus cum caierul pe fus Falangele noastre de sus S-au dus cum caierul pe fus O să am nevoie să măsur Să susur în cuget un vers
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
Pentru că eu sunt leu Și tu ești doar Dumnezeu. Falangele venite pe mare Și mergeau falangele noastre Rând pe rând umblau și cădeau Împreună falangele noastre Împreună mergeau și cădeau Rând pe rând falangele noastre mergeau Nu te spăria, iubito, Falangele noastre s-au dus S-au dus cum caierul pe fus Falangele noastre de sus S-au dus cum caierul pe fus O să am nevoie să măsur Să susur în cuget un vers De multă-ngropăciune. Te iubesc mereu, jur-împrejur. Cruce
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
mare Și mergeau falangele noastre Rând pe rând umblau și cădeau Împreună falangele noastre Împreună mergeau și cădeau Rând pe rând falangele noastre mergeau Nu te spăria, iubito, Falangele noastre s-au dus S-au dus cum caierul pe fus Falangele noastre de sus S-au dus cum caierul pe fus O să am nevoie să măsur Să susur în cuget un vers De multă-ngropăciune. Te iubesc mereu, jur-împrejur. Cruce O să-mi rup piciorul Pentru că socot că-i lemn Toate ideile mele
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
căruia timpul i-a lăsat expierea acestei singure întrebări: încotro?... patrie ce renaști epuizîndu-te... Inventar de potop Cum (deocamdată) ei nu reușesc să înșface din marele tot cu dosul mîinilor atît cît înhață cu lațul palmelor în căngile posesive ale falangelor și căra cu brațele tot ceea ce apucă de-si umplu burțile casele ochii memoria cu aceste stive în spatele cărora își ascund moartea - iată-i gata să umble la mecanismul infinitului biologic și la misterul unde hazardul și timpul și ploaia
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
scotocește după notele ce cresc între coapsele de insectă/ ale unei femei descrescătoare allegro,/ nu mai vezi decît cîmpul roșu al unor idei derealiste/ pe care conștiința de a nu încăpea în ochii larvei/ îți încrucișează una cîte una membrele falangele mațele alveolele". Senzualitatea corespondențelor se cumpănește cu saltul în vid al ființei... Vedem în producția pe deplin matură a Angelei Furtună una din creațiile de seamă ale poeziei române de azi.
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
fuggire l'avarum litus siculo! Io non ho nessuna colpa se non mi è piaciuto mai l'indirizzo spaventiano, e se ripugno all'idealismo attuale. Non ho nessuna colpa se, în un dato momento, mi son trovato innanzi una piccola falange, che parla dicendo: Noi, e una scuola filosofica con relativo battesimo, e con dichiarata opposizione. Ho taciuto quanto più mi è stato possibile e ho parlato solo per dignità verso me stesso, per non cădere nella maldicenza alle spalle che
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
îl dissenso a un punto determinato, lo chiarirei lungi dalla nostră rivista, e cercherei di continuare la collaborazione accantonando îl dissenso. Mă i filosofi novellini cercheranno d'impedirti di fare ciò, perché essi vogliono la nuova formulă, la scuola, la falange. Mi auguro che non prevalgano nel tuo animo: ecco tutto". Îl tono sopra le righe della lettera provoca risentimento în Gentile îl quale, peraltro sembra sinceramente addolorato della prospettiva d'interrompere îl lavoro a La Critică: "Mi limito perciò ad
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Despre autoare Marta Petreu este scriitor și profesor. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceți verbele. Alte volume de poeme: Dimineață tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme nerușinate (1993); Cartea mîniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scară lui Iacob (2006). În seria de autor Marta Petreu, au mai apărut: Apocalipsa după Marta (2011), Cioran sau un trecut deocheat (ediția a III-a revăzuta și adăugita, 2011), De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească (2011
Veste bună, privind romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, de Marta Petreu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/41411_a_42736]
-
și, recunosc, îmi place cum scrie - cu cateva excepții), problema adevărată e că Dragoș are succesul/priză pe care ei nu-l/n-o au. E așa de greu azi să găsești un filon ortodox lipsit de reflexe neo-legionare, fără falanga aia crunt-fundamentalista care te seaca zi de zi. Alex @ gruparea aproape voi sunteti printre cei numiți de dan “creștini fascistizati”. ce înseamna “cea mai bună definiție platonica a sofismului pentru a caracteriza textul tău?”? că e prea profund pt mintea
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
dar cine să mai știe care a fost ultima zi a lui Pablo? ei bine, cu Pablo nu a fost la fel și nu știu nici acum dacă nu cumva dintr-o pură abstracțiune matematică, pentru că el nu avea sufuciente falange pentru foamea de sunete a pianului său nărăvaș în seara concertului, el nu avea destule mîngîieri care să așeze în trup ființele mici aruncate direct în stradă de un clopot în implozie, el nici măcar nu știa că fiecare sunet este
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mă trezește tropotul de zimbru. Mă aleargă vulturu-n Carpați. Simt mirosul verii lingușind un timbru printre arealuri de puieți fanați. Lupii albi de stepă, mai dezbin-o cină între frați de cruce, printre brazi. Din falanga lunii mai cerșesc lumină pentru vindecarea unor ieri și-un azi. Îmi hrănesc speranța cu amfibii. Piatra se transformă în oțel. Îmi răstoarnă marea amfiteatre-n tibii. Știuci de alabastru-mi ronțăie-un cercel. Mă trezesc iar snoabă, visu-l las
VERDICT de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382474_a_383803]
-
Articolele Autorului LA GEAM... autor, Bertoni D Albert S-au scurs deja din an, trei anotimpuri Doar vântul ce-ți mai bate-n geam cu-o creangă Iar tu îți amintești acele vremuri Când geamul ți-l băteam cu o falangă Și iarna stă să vină peste noi Să cadă fulgii peste tot, și toate De-am fi rămas în iarnă amândoi ! Dar au rămas idei că, dacă, poate... Aminte iți aduci probabil când În focul pasiunii noi ardeam Acum regreți
LA GEAM... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383022_a_384351]
-
februarie 2017. LA GEAM... autor, Bertoni D Albert S-au scurs deja din an, trei anotimpuri Doar vântul ce-ți mai bate-n geam cu-o creangă Iar tu îți amintești acele vremuri Când geamul ți-l băteam cu o falangă Și iarna stă să vină peste noi Să cadă fulgii peste tot, și toate De-am fi rămas în iarnă amândoi ! Dar au rămas idei că, dacă, poate... Aminte iți aduci probabil când În focul pasiunii noi ardeam Acum regreți
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
tine, le vei oferi, altui executor, pentru plata gunoiului. Ești ținta unui psihopat; sau a unui rafinat; împletește amenințări greu de contracarat: fiscul și ocultul, fie și minoră ultima: nu te duci cu gândul că ai putea să deranjezi vreo falangă ezoterică. Preferi în loc de ocult, obscur. Asta nu-ți ia durerile de cap, ai coșmaruri. Într-o noapte, ai visat că te aflai într-o piramidă, înaltă doar de vreo trei metri, din care nu mai puteai să ieși, era perfectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
tot răul, doar așa, poate, va învăța ceva!”. Secundul său e mai tranșant: „Trebuie acționat în forță! Lumea e condusă, pretutindeni, de o minoritate: majoritatea trebuie constrânsă!”. Nu știe cum, dar e convins. Face o muncă fizică, chiar dacă la nivelul falangelor: coase haine, e înclinat spre acțiune. Suplinitorul e de altă părere. Nu îl contrazice, are simțul conducerii colective; a citit cărți despre revoluții, despre falanstere, despre democrații mai vechi sau mai noi, despre comuna primitivă. Nu e pentru o acțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
doar câteva repere, devenite locuri comune În alexandrologie, care Îl legitimează pe regele macedonean drept o personalitate care și-a depășit substanțial condiția de om al timpului său. Alexandru operează succesiv o serie de reforme menite să facă din celebra falangă moștenită de la tatăl său, Filip al II-lea, o structură militară complexă, cvasi-profesionistă, capabilă să se adapteze cu flexibilitate atât la relieful extrem de variat, cât și la diversitatea tacticilor și a mijloacelor de luptă ale adversarilor - persani, egipteni, sciți, indieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
deschise, acțiuni de gherilă, ambuscade viclene, elefanți etc. Construiește o armată mixtă, recrutând, Într-o primă instanță - respectiv, Înaintea campaniei indiene -, 30.000 de tineri persani, cărora, ulterior, În Babilon, le mai adaugă alți 20.000 de luptători integrați În falangă, conform algoritmului 1:3. Fiecare astfel de formațiune cuprindea patru soldați proprii și doisprezece perși Înarmați cu lancea macedoneană și obligați să Învețe greaca. Cu un an Înainte, la Opis, Alexandru, Înfruntând opoziția concetățenilor săi, acordase titlul de pezhetairoi (Însoțitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
răniți...), ceea ce este interpretat de ostași drept renunțare ingrată la serviciile lor, În condițiile În care Alexandru pare a se baza tot mai mult pe zecile de mii de iranieni recrutați și integrați (cu reticențe și dificultăți, dar integrați) În falangă. La nemulțumirea conaționalilor, regele răspunde prin izolarea În cortul său, refuzul de a mai comunica direct cu ei, și prin acordarea unor favoruri nemaiîntâlnite persanilor. Mesajul era limpede: se poate descurca și fără veterani, nu-i sunt absolut indispensabili, are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]