257 matches
-
19; Virgil Carianopol, „Asklepios”, „Albina”, 1966, 948; Emil Manu, „Asklepios”, VR, 1966, 4; Ion Biberi, „Asklepios”, R, 1966, 7; Al. I. Ștefănescu, „Asklepios”, „Romanian Review”, 1966, 3; Marian Popa, Asklepios de ieri și de azi, LCF, 1968, 16; Gabriel Dimisianu, „Fanar”, GL, 1968, 16; Nicolae Manolescu, „Fanar”, CNT, 1968, 18; I. Sârbu, „Fanar”, IL, 1968, 7; Eugenia Tudor, „Fanar”, VR, 1968, 11; Gabriel Dimisianu, „Phanar”, „Romanian Review”, 1968, 4; Cristea, Interpretări, 79-81; Costin Tuchilă, Meditație și profunzime psihologică, LCF, 1980, 1
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
948; Emil Manu, „Asklepios”, VR, 1966, 4; Ion Biberi, „Asklepios”, R, 1966, 7; Al. I. Ștefănescu, „Asklepios”, „Romanian Review”, 1966, 3; Marian Popa, Asklepios de ieri și de azi, LCF, 1968, 16; Gabriel Dimisianu, „Fanar”, GL, 1968, 16; Nicolae Manolescu, „Fanar”, CNT, 1968, 18; I. Sârbu, „Fanar”, IL, 1968, 7; Eugenia Tudor, „Fanar”, VR, 1968, 11; Gabriel Dimisianu, „Phanar”, „Romanian Review”, 1968, 4; Cristea, Interpretări, 79-81; Costin Tuchilă, Meditație și profunzime psihologică, LCF, 1980, 1; Dana Dumitriu, Un roman istoric, RL
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
4; Ion Biberi, „Asklepios”, R, 1966, 7; Al. I. Ștefănescu, „Asklepios”, „Romanian Review”, 1966, 3; Marian Popa, Asklepios de ieri și de azi, LCF, 1968, 16; Gabriel Dimisianu, „Fanar”, GL, 1968, 16; Nicolae Manolescu, „Fanar”, CNT, 1968, 18; I. Sârbu, „Fanar”, IL, 1968, 7; Eugenia Tudor, „Fanar”, VR, 1968, 11; Gabriel Dimisianu, „Phanar”, „Romanian Review”, 1968, 4; Cristea, Interpretări, 79-81; Costin Tuchilă, Meditație și profunzime psihologică, LCF, 1980, 1; Dana Dumitriu, Un roman istoric, RL, 1980, 9; Valeriu Râpeanu, Horia Stancu
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
7; Al. I. Ștefănescu, „Asklepios”, „Romanian Review”, 1966, 3; Marian Popa, Asklepios de ieri și de azi, LCF, 1968, 16; Gabriel Dimisianu, „Fanar”, GL, 1968, 16; Nicolae Manolescu, „Fanar”, CNT, 1968, 18; I. Sârbu, „Fanar”, IL, 1968, 7; Eugenia Tudor, „Fanar”, VR, 1968, 11; Gabriel Dimisianu, „Phanar”, „Romanian Review”, 1968, 4; Cristea, Interpretări, 79-81; Costin Tuchilă, Meditație și profunzime psihologică, LCF, 1980, 1; Dana Dumitriu, Un roman istoric, RL, 1980, 9; Valeriu Râpeanu, Horia Stancu, RL, 1983, 42; Rotaru, O ist.
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
va face carieră în timpul domniei sale (ajunge mare postelnic) o soață pe potrivă. Pretențiile Cantacuzinilor de a fi considerați descendenți ai trecuților bazilei nu erau necunoscute românilor. Dar această „nobilitate”, vagă oricum și defectuos circumscrisă, în stare - poate - să impresioneze în Fanar, nu era capabilă, cred, să stârnească mari emoții în rândurile aristocrației românești. Elena - femeia dârză, demnă, robace, excelentă diriguitoare prin vremuri tulburi a treburilor neamului Cantacuzinilor din țara Românească - era, totuși, fiica lui Radu Vodă Șerban, iar neamul din care cobora
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
palierului social pe care se aflau partenerii, întrucât, dându-i-o pe Elina de nevastă, Matei Basarab îi găsea celui ce cobora din „viță împărătească” o soție pe potrivă: „nobilitatea”, „vagă și defectuos circumscrisă”, a Cantacuzinului putea să impresioneze în Fanar; în țara Românească, ea nu era în stare să stârnească mari emoții. Iar Elina era, totuși, fiica lui Radu Vodă Șerban. Această femeie, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, femeie dârză, demnă, robace, excelentă dirijuitoare a treburilor neamului Cantacuzinilor din țara Românească
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mele de Dinicu Golescu, ori pentru proza din prima jumătate de secol XX: romanele Ion de Liviu Rebreanu sau Donna Alba de Gib I. Mihăescu. Ținând seama de preferința pentru exotic a cititorilor, transpune, împreună cu germanista Ruth Kisch, romanul istoric Fanar de Horia Stancu, nu neglijează nici pe amatorul tânăr de literatură, oprindu-se la Cei de la Crisanta de Gica Iuteș și la Coiful de aur de Alexandru Șahighian. În perioada berlineză S. descoperă povestirile și romanele unui scriitor emigrant, Norman
SCHUSTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289559_a_290888]
-
cu Heinz Kahlau, Franyo Zoltan, Oskar Pastior, Alfred Margul-Sperber și Ion Acsan); Liviu Rebreanu, Mitgift, Berlin, 1969; Mihai Beniuc, Verwandlung eines Unscheinbaren, Berlin, 1970; Gib I. Mihăescu, Donna Alba, București, 1971; Dinicu Golescu, Aufzeichnung meiner Reise, București, 1973; Horia Stancu, Fanar, Berlin, 1978 (în colaborare cu Ruth Kisch); Norman Manea, Fenster zur Arbeiterklasse, Göttingen, 1989, Trennwand, Göttingen, 1992 (în colaborare), Der schwarze Briefumschlag, München, 1995. Repere bibliografice: A. Ga. [Anneli Ute Gabanyi], Rumänische Literatur in deutscher Übersetzung, în Rumänisch-deutsche Interferenzen, îngr
SCHUSTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289559_a_290888]
-
aceleași atribute. Exemplul lui Banfield este edificator în acest sens. Modernitatea presupune o societate ale cărei clase sunt ordonate în funcție de capitalul economic. Comunitatea din Montegrano era însă dominată de capitalul social. Relațiile sunt cele care ierarhizează și lumea Mafiei și Fanarul secolului al XVIII-lea, și, în bună măsură, societățile de sub regimurile comuniste de inspirație sovietică. De la Stalin la Gorbaciov, istoria elitei politice din URSS este una a relațiilor dintre clanuri. La mai toate nivelurile societăților din estul Europei, capitalul relațional
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ed. îngr. și pref. Vl. Osiac, Ion Pătroiu și Dinica Ciobotea, Craiova, 1996; Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”, Craiova, 1874; O escursiune pe munți, București, [1878]; Cântul lebedei, București, 1884; Flori și fluturi, București, 1900; Strigoiul din Fanar, București, f.a.; Scrieri alese, îngr. Dan Simonescu și Petre Costinescu, pref. Șt. Cazimir, București, 1982; Memoriile mele, îngr. și pref. Liviu Petreanu, București, 2002. Traduceri: Xavier de Maistre, Călătorie împregiurul camerei mele, București, 1856; [Alfred de Musset], Octav, pref. trad
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
înțelegem (anul 1740), anume în primele două decenii ale celui de-al XVIII-lea veac, atunci când forme superioare de organizare statală se impun în Rusia, prin Petru cel Mare, în Moldova și Valahia, prin instaurarea unora dintre domnii greci din Fanarul Constantinopolului, în Transilvania, Ungaria și, nu mult mai târziu, în Banat, Oltenia și Serbia prin schimbarea dominației turce cu aceea habsburgică. Evident că ritmul imprimat de aceste metamorfoze în plan politic și, desigur, ideatic, este diferit de la o regiune la
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Am uitat lege, am uitat tot; Mintea mi-e seacă, gândul netot, Pustiul arde-n inima-mi beată. Numai prin chaos tu îmi apari, Cum printre valuri a navei velă, Cum printre nouri galbena stelă, Prin neagra noapte cum un fanar. Te văd adesea frunte senină Ca și gândirea lui Dumnezeu, Sufletu-ți arde-n sufletul meu C-o flamă dulce, tainică, lină. Gândind la tine nu voiu să mor, Îmi blastăm însuși eu mântuirea, Orb, nebun, care blastămă firea, Ce-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Am uitat lege, am uitat tot; Mintea mi-e seacă, gândul netot, Pustiul arde-n inima-mi beată. Numai prin chaos tu îmi apari, Cum printre valuri a navei velă, Cum printre nouri galbena stelă, Prin neagra noapte cum un fanar. Te văd adesea frunte senină Ca și gândirea lui Dumnezeu, Sufletu-ți arde-n sufletul meu C-o flamă dulce, tainică, lină. Gândind la tine nu voiu să mor, Îmi blastăm însuși eu mântuirea, Orb, nebun, care blastămă firea, Ce-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
astă plebe, ăst gunoiu Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! {EminescuOpI 151} Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ce eliberare e farmecul unei femei care te încîntă fără să-ți inspire nici o umbră de dorință. Când am plecat, era noapte. Noapte fără imixtiunea importună, laică și heretică a vreunui felinar. Aici felinarele sunt ambulante, fiecare călugăr umblând cu "fanarul" lui.) Vilegiaturiștii dibuiau prin întuneric să nu cadă în șanțuri: erau la plimbarea de după masă. Imaginea Adelei îmi oprima inima: acum era ora când aș fi putut să fiu cu ea și lângă ea. Dar o idee, comică în naivitatea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
La gară zvâcnește o mașină Și-n gol, tresar signale de gară. Pe cer de safir, comori de avari... Tăcerea în gol vibrează cu zvon, - Orașul, cu-ncetul, pare-un salon, - Acuma, în somn, tresar fete mari. Strigoii Cu roșii fanare, galbene, verzi Trec noaptea strigoii prin lanuri de grâu Și câinii prin lanuri în noapte tot bat - Strigoii la crâșmă în pod au intrat, Și podul se vede bizar luminat De roșii fanare, galbene, verzi. Strigoii, din pod, își iau
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
somn, tresar fete mari. Strigoii Cu roșii fanare, galbene, verzi Trec noaptea strigoii prin lanuri de grâu Și câinii prin lanuri în noapte tot bat - Strigoii la crâșmă în pod au intrat, Și podul se vede bizar luminat De roșii fanare, galbene, verzi. Strigoii, din pod, își iau înapoi, Lăsate din viață, demult, amanete... Așa spunea basmul ce azi l-am uitat Că noaptea, la crâșmă, apar siluete Cu roșii fanare, galbene, verzi Dar când despre ziuă cocoșu-a cântat, Cad buzna
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
au intrat, Și podul se vede bizar luminat De roșii fanare, galbene, verzi. Strigoii, din pod, își iau înapoi, Lăsate din viață, demult, amanete... Așa spunea basmul ce azi l-am uitat Că noaptea, la crâșmă, apar siluete Cu roșii fanare, galbene, verzi Dar când despre ziuă cocoșu-a cântat, Cad buzna, din pod, grămezi de strigoi Și-n hău, peste lanuri, strigoii se pierd Roșii, galbeni și verzi. Marș funebru Ningea bogat, și trist ningeal; era târziu Când m-a oprit
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
grecească prin Învechirea distilatului de vin În butoaie de stejar sub stricta supraveghere a specialiștilor greci...”. Grecii Îl duseseră de nas și pe Cuza, care, fără să-și dea seama, se dăduse pe mâna lor. La București se oploșise Întreg Fanarul. Fraza era destul de Întortocheată și cam trasă de păr. La Corso astfel de reclame ar fi stârnit multe comentarii. Unii, luând-o pe arătură, ar fi vorbit despre specialiștii noștri În domeniu, despre butoaiele și doagele noastre sărite de pe fix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
apăsând pe o notă naționalistă, ar fi apucat să vorbească despre revoluția lui Tudor și fanarioți. Noimann Încerca să facă tot posibilul ca să evite astfel de discuții. Însă Bikinski și ceilalți nu se lăsau până nu aduceau la masă tot Fanarul... Pe pieptul arătării apăru o coroană aurie, deasupra căreia se Înălța un leu cu coada solzoasă, ținând un steag de cruciat În labe. Pride of WEMBLEY. 100 cle. London Dry Gin. 40% vol. „Va să zică am ajuns și la gin. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Nicolae Mavrogheni, domnitorul țării Românești. „Biata țară! A ajuns pe mâna unui pescar analfabet din Paros. Un prost care abia silabisește limba românească și nu pricepe o boabă din nici o limbă, nici măcar din cea natală. Habar n-are de rânduielile Fanarului și nici de cele ale Porții. Cât despre armată, ei bine, și-a lăsat oastea la cheremul unui bosniac, Pasvan Oglu, pus pe jafuri, chefuri și căpătuială rapidă, și a sporit-o doar cu bandiți albanezi, cârjalii sau dezertori din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
zice că-i al unui „cetățean” de adineauri. Așadar, Moș Iacob Împușcă chemarea: - Măi fimeì’! Domnică, un’e eș’? Ian vină, de-mi trage ciubotele din picioare! Și dă-mi o coșâlcă, ceva, ori două, că nu strică! Ș-on fanar să-mi dai... - Da tu ești premare, Iacobe, nu să cade să..., protestează Mătușa Domnica, opintindu-se la buza prispei, la scosul cizmelor. Că ce-ai să raportezi tu, mâne, când te-or căta, de să le raportezi? Ce-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ca să fim crezuți de băștinași (că suntem și noi, ca ei: puri-indigeni; curați-aborigeni; neaoși-simțind-neaoșește), ne apucăm să-i Înjurăm pe ceilalți, mai ales pe aceia din care și noi, nu-i așa ne tragem (nu chiar de la Râm, dar ce: Fanarul strică?)... Ca mama: care nu-i mai scoate din grecotei, grecoi, greculici și alți greceni; ca mine, acum, când, printr-o piruetă, am Încercat să scap de - la urma urmelor, sângele meu și de rădăcinile mele. Și Încerc, În continuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la minaretele care străpung aerul îmbibat de umezeală, mi-ar plăcea ca, după Moscheea albastră și Sfânta Sofia, să merg la Cornul de aur, să văd vestitele sale grădini și chioșcuri, să mă duc, apoi, la palatul Paleologilor și prin Fanar, să aud cu urechile mele cum sună în turcește cuvântul "siktir", dar mă jenez să mărturisesc aceste dorințe. Mă tem să nu fiu socotit snob. Mă supun, deci, majorității și "programului" care ne rezervă câteva ceasuri de turism superficial, fără
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
proclamarea republicii. regii României - vezi dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen. regimul fanariot - regim politic instaurat de Poartă (vezi Imperiul Otoman), din cauza lipsei de încredere în domniile pământene (vezi domnii pământene), în Moldova și în Țara Românească. Primul domnitor fanariot (venit din cartierul Fanar al Constantinopolului) a fost Nicolae Mavrocordat în Moldova (1711) și Ștefan Cantacuzino în Țara Românească. În majoritate, noi domnitori erau boieri greci sau grecizați, care, obținând tronul prin cumpărare, au instituit un regim fiscal foarte dur. Cu toate acestea, erau
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]