260 matches
-
19; Virgil Carianopol, „Asklepios”, „Albina”, 1966, 948; Emil Manu, „Asklepios”, VR, 1966, 4; Ion Biberi, „Asklepios”, R, 1966, 7; Al. I. Ștefănescu, „Asklepios”, „Romanian Review”, 1966, 3; Marian Popa, Asklepios de ieri și de azi, LCF, 1968, 16; Gabriel Dimisianu, „Fanar”, GL, 1968, 16; Nicolae Manolescu, „Fanar”, CNT, 1968, 18; I. Sârbu, „Fanar”, IL, 1968, 7; Eugenia Tudor, „Fanar”, VR, 1968, 11; Gabriel Dimisianu, „Phanar”, „Romanian Review”, 1968, 4; Cristea, Interpretări, 79-81; Costin Tuchilă, Meditație și profunzime psihologică, LCF, 1980, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
948; Emil Manu, „Asklepios”, VR, 1966, 4; Ion Biberi, „Asklepios”, R, 1966, 7; Al. I. Ștefănescu, „Asklepios”, „Romanian Review”, 1966, 3; Marian Popa, Asklepios de ieri și de azi, LCF, 1968, 16; Gabriel Dimisianu, „Fanar”, GL, 1968, 16; Nicolae Manolescu, „Fanar”, CNT, 1968, 18; I. Sârbu, „Fanar”, IL, 1968, 7; Eugenia Tudor, „Fanar”, VR, 1968, 11; Gabriel Dimisianu, „Phanar”, „Romanian Review”, 1968, 4; Cristea, Interpretări, 79-81; Costin Tuchilă, Meditație și profunzime psihologică, LCF, 1980, 1; Dana Dumitriu, Un roman istoric, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
4; Ion Biberi, „Asklepios”, R, 1966, 7; Al. I. Ștefănescu, „Asklepios”, „Romanian Review”, 1966, 3; Marian Popa, Asklepios de ieri și de azi, LCF, 1968, 16; Gabriel Dimisianu, „Fanar”, GL, 1968, 16; Nicolae Manolescu, „Fanar”, CNT, 1968, 18; I. Sârbu, „Fanar”, IL, 1968, 7; Eugenia Tudor, „Fanar”, VR, 1968, 11; Gabriel Dimisianu, „Phanar”, „Romanian Review”, 1968, 4; Cristea, Interpretări, 79-81; Costin Tuchilă, Meditație și profunzime psihologică, LCF, 1980, 1; Dana Dumitriu, Un roman istoric, RL, 1980, 9; Valeriu Râpeanu, Horia Stancu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
7; Al. I. Ștefănescu, „Asklepios”, „Romanian Review”, 1966, 3; Marian Popa, Asklepios de ieri și de azi, LCF, 1968, 16; Gabriel Dimisianu, „Fanar”, GL, 1968, 16; Nicolae Manolescu, „Fanar”, CNT, 1968, 18; I. Sârbu, „Fanar”, IL, 1968, 7; Eugenia Tudor, „Fanar”, VR, 1968, 11; Gabriel Dimisianu, „Phanar”, „Romanian Review”, 1968, 4; Cristea, Interpretări, 79-81; Costin Tuchilă, Meditație și profunzime psihologică, LCF, 1980, 1; Dana Dumitriu, Un roman istoric, RL, 1980, 9; Valeriu Râpeanu, Horia Stancu, RL, 1983, 42; Rotaru, O ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
proclamarea republicii. regii României - vezi dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen. regimul fanariot - regim politic instaurat de Poartă (vezi Imperiul Otoman), din cauza lipsei de încredere în domniile pământene (vezi domnii pământene), în Moldova și în Țara Românească. Primul domnitor fanariot (venit din cartierul Fanar al Constantinopolului) a fost Nicolae Mavrocordat în Moldova (1711) și Ștefan Cantacuzino în Țara Românească. În majoritate, noi domnitori erau boieri greci sau grecizați, care, obținând tronul prin cumpărare, au instituit un regim fiscal foarte dur. Cu toate acestea, erau
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
n-am Încetat a-l mai iscodi. Și fiindcă era vorba de turci, l-am mai Întrebat dacă nu era mai avantajos pentru noi să fi fost făcuți pașalâc. Oricum tributul era mai avantajos pentru ei. Și apoi grecii din Fanar, cu care ne-am pricopsit au fost ca niște paraziți atrași de mizeria unor organisme slabe ... ca acum, mai adaug eu. Stai jos! se răsti profesorul la mine. În pauză mi-a spus că dacă mai pun astfel de Întrebări
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a scris pe frunte ’nalta stea. Mișei și hoți s-au strâns cu toții ca să vândă Pe cei ce vrură mântuirea ta. S-a-nvolburat Mihai ca un puhoi de munte, La Turda prin trădare a căzut. Și Tudor când porni Fanarul să-l înfrunte, Trădarea a venit și l-a vândut. Se frânse Horia pe roată, Pieri Ioan Vodă sfârtecat, Panduri și moți creșteau din flăcări și din piatră, Dar Iuda, mișelește, i-a trădat! În perioada de carantină, în afară de a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
RUSSO, Demostene (22.I.1869, Peristasi, Grecia - 5.X.1938, București), bizantinolog. Și-a făcut studiile secundare la Constantinopol, la „Marea Școală” din Fanar, și pe cele superioare la Atena, Berlin și Leipzig, unde a obținut și titlul de doctor în litere, în 1893, cu o lucrare despre „filosofia școlii din Ghaza”. Vine în România în 1894, la invitația lui C. Rădulescu-Motru, cu care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
ed. îngr. și pref. Vl. Osiac, Ion Pătroiu și Dinica Ciobotea, Craiova, 1996; Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”, Craiova, 1874; O escursiune pe munți, București, [1878]; Cântul lebedei, București, 1884; Flori și fluturi, București, 1900; Strigoiul din Fanar, București, f.a.; Scrieri alese, îngr. Dan Simonescu și Petre Costinescu, pref. Șt. Cazimir, București, 1982; Memoriile mele, îngr. și pref. Liviu Petreanu, București, 2002. Traduceri: Xavier de Maistre, Călătorie împregiurul camerei mele, București, 1856; [Alfred de Musset], Octav, pref. trad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
autorul Principelui a reînviat, în fraze bogat ornamentate cu arhaisme, agitata epocă a fanarioților, recurgând la un interesant și curajos paralelism istoric: folosindu-se de lumea pestriță, crudă și coruptă din vremea stăpânirii otomane, dominată de figurile grecilor descinși din Fanar, Eugen Barbu a căutat să zugrăvească era lui Gheorghiu-Dej, saturată și ea de crime, trădări, corupție și, mai ales, lingușeală. Documentându-se temeinic pentru elaborarea poveștii cu iz levantin, Eugen Barbu s-a pierdut în oceanul vechilor cărți, hrisoave, zapise
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
model politic, religios și cultural. În plus, destul de mulți greci s au stabilit În țările române, proces care a culminat În secolul al XVIII-lea, În perioada zisă „fanariotă“ (de la principii numiți de Poartă, În majoritatea lor greci din cartierul Fanar al Constantinopolului). S-a petrecut atunci o adevărată invazie de cuvinte grecești; majoritatea lor nu a rezistat Însă procesului de modernizare din secolul al XIX-lea. Sunt Însă și astăzi În limba română unele cuvinte esențiale de origine grecească: „ieftin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o „odaliscă” și cânta „ca o hanâmă [= fiică de han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la Începutul secolului al XIX-lea, ciocoii români cereau „lucru bun, iar nu tălanițe [= prostituate ordinare] din mahalaua Scaune”. Și, Într-adevăr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În sfârșit, un bacșiș de 200 pungi, dat lui Tamara, îi procură această domnie. Ipsilanti era un om cu o minte deosebit de ageră, de o mare activitate, de o finețe și de o dibăcie neobișnuită chiar la un grec din Fanar. El alcătuia pentru politica rusească un instrument neprețuit, nu numai fiindcă, lucrând pentru ruși, era încredințat că lucrează și pentru împlinirea scopurilor sale, ci și pentru că, fiind domn al unei provincii situate la marginea împărăției, era și principalul informator politic
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să se mulțumească s-aștepte ca resentimentele produse de răpirea Basarabiei și de durerile ocupației să mai piardă din amărăciunea lor. Domnul numit de Poartă la scaunul din București, Ion Gheorghe Caragea, poate cel mai jacaș dintre domnii hărăziți de Fanar acestor țări, era cu desăvârșire devotat Rusiei. Domnul Moldovei, Scarlat Calimahi, fiind bănuit de simțăminte antirusești, era rău văzut de consulul rus de la Iași care, spre a întemeia din nou un partid rusesc în Moldova, ațâța împotriva lui pe unii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nedisimulat interes, valorificând un repertoriu bogat de tăieturi și șlefuiri ale fațetelor imagologice, de la observația directă la constructul legendar. Astfel, cititorul este purtat prin relieful mai multor registre de viață și de mentalitate, de la Nastratin Hogea la revoltele ienicerilor, din Fanarul cărturăresc în intrigile de palat, de la originea bacșișului la medicina populară albaneză. Prezentarea nu poate fi sfârșită fără a numi principalele caracteristici ale tehnicii de editare a unui astfel de puzzle textual: o foarte bună cunoaștere a surselor, o evidentă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a transformat la Constantinopol într-o instituție specială, marele dragomanat (1661-1821) având misiunea să păstreze legătura între ministrul turc de externe (Reis-efendi) și diplomația altor state, precum și să dirijeze cancelaria diplomatică a Porții. Activitatea acestei instituții, asigurată de grecii din Fanar, în cadrul pactului turco-fanariot, a fost asociată cu aceea a domnilor din Principate, care aveau ca obligație fundamentală culegerea și transmiterea de informații asupra situației din statele europene, îndeosebi din acelea cu care Imperiul Otoman putea avea relațiile conflictuale. Pentru îndeplinirea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
constituindu-l mijlocul secolului al XVIII-lea. Principalul instrument l-a reprezentat transformarea dreptului de învestitură, impus in perioada anterioară, în drept de numire a domnilor, fără ca țara să mai fie consultată (1710-1821). Aleși dintre locuitorii greci sau grecizați ai Fanarului, în conformitate cu pactul turco-fanariot, putând fi ușor supravegheați înainte și după efemerele lor domnii, aceștia devin simpli funcționari ai Porții, cu care păstrează legătura nu doar prin capuchehaiele lor, aleși în această perioadă tot dintre greci, cât și prin funcționarii turci
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mele de Dinicu Golescu, ori pentru proza din prima jumătate de secol XX: romanele Ion de Liviu Rebreanu sau Donna Alba de Gib I. Mihăescu. Ținând seama de preferința pentru exotic a cititorilor, transpune, împreună cu germanista Ruth Kisch, romanul istoric Fanar de Horia Stancu, nu neglijează nici pe amatorul tânăr de literatură, oprindu-se la Cei de la Crisanta de Gica Iuteș și la Coiful de aur de Alexandru Șahighian. În perioada berlineză S. descoperă povestirile și romanele unui scriitor emigrant, Norman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289559_a_290888]
-
cu Heinz Kahlau, Franyo Zoltan, Oskar Pastior, Alfred Margul-Sperber și Ion Acsan); Liviu Rebreanu, Mitgift, Berlin, 1969; Mihai Beniuc, Verwandlung eines Unscheinbaren, Berlin, 1970; Gib I. Mihăescu, Donna Alba, București, 1971; Dinicu Golescu, Aufzeichnung meiner Reise, București, 1973; Horia Stancu, Fanar, Berlin, 1978 (în colaborare cu Ruth Kisch); Norman Manea, Fenster zur Arbeiterklasse, Göttingen, 1989, Trennwand, Göttingen, 1992 (în colaborare), Der schwarze Briefumschlag, München, 1995. Repere bibliografice: A. Ga. [Anneli Ute Gabanyi], Rumänische Literatur in deutscher Übersetzung, în Rumänisch-deutsche Interferenzen, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289559_a_290888]
-
înțelegem (anul 1740), anume în primele două decenii ale celui de-al XVIII-lea veac, atunci când forme superioare de organizare statală se impun în Rusia, prin Petru cel Mare, în Moldova și Valahia, prin instaurarea unora dintre domnii greci din Fanarul Constantinopolului, în Transilvania, Ungaria și, nu mult mai târziu, în Banat, Oltenia și Serbia prin schimbarea dominației turce cu aceea habsburgică. Evident că ritmul imprimat de aceste metamorfoze în plan politic și, desigur, ideatic, este diferit de la o regiune la
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vârstei, dar și contradicției dramatice a aces tui scriitor cu suflet Încă ardelenesc, Ardealul popilor, al Învă țătorilor și al notari lor, și cu veleități bruște Înspre rafinamentele Apusului, fără a poseda Însă subtilul intermediar istoric al Bizanțului și al Fanarului din complexul sufletesc al scriitorului regățean. Apariția lui Emil Isac a fost totuși de un oarecare interes de noutate, măcar prin inconformismul scrisului său și materialul lui de bazar, iar alteori, adică o singură dată, și prin Încer carea lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a vechi, a rânced, a lături, a zoaie și pișat stătut. Cine dintre noi ar fi bănuit pe atunci că gologanii noștri de chirie, greu agonisiți și numărați la fiecare lună În mâna pro prietarului nostru, Vlasto, impertinent personaj de Fanar cu moșii și acareturi În Țara Românească, locuind În casa alătu rată cu mic aspect princiar de la Începutul veacului trecut - cine ar fi crezut că acești bani ai noștri și ai altora de pe Întinsul averilor lui mergeau să alimenteze cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Dar Domnul?... Oastea?... Cetățile?... Vom sta cu brațele-n sân? bolborosește Șendrea. Domnul? Turcit! Au, mai bine, domn străin, să n-aibă milă de țară! Oastea? Lichidată! Cetățile? Dărâmate! Scaunul Moldovei, Moldova scoasă la mezat pe tarabele zarafilor din mahalaua Fanarului: Cine dă mai mult, efendi?!" După Sfânta Sofia, va fi rândul Mirăuților. În locul clopotelor de vecernie, veți auzi glasul muezinului din minarete: "Alllalllah Allah, Allah!!" În loc de binețe, vă veți ploconi cu palma la frunte, la buze, la inimă: "Aferim! Salamalec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
imite cât mai bine eleganța și cochetăria vieneză, poți observa și fracul negru, reprezentant al tinerei Valahii, așezat în fața nobilei și venerabilei figuri a unui boier cu barbă albă și cu ișlicul ca o boltă, modă greoaie introdusă de grecii Fanarului. Pe capra trăsurii șade grav când un vizitiu îmbrăcat rusește strâns în lungul lui caftan, când un turc cu un larg turban sau un arnăut cu fusta albă și fluturândă.“ Numărul mărturiilor de acest fel poate fi lesne sporit, ele
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cuvinte mai bine de un secol de zbucium, speranțe, eforturi și încercări de tot felul duse la capăt de o clasă etnică, socială și istorică, de o importanță crucială la vremea sa, în destinul comun balcanic... Locuitori ai cartierului constantinopolitan Fanar de pe malul sudic al golfului Cornul de Aur, loc în care se afla și un cunoscut far pentru orientarea nocturnă a corăbiilor pe mare (de unde și numele cartierului, dat fiind că în greacă, „fanari” înseamnă și astăzi „far, felinar, lampă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]