119 matches
-
Suita) Specii de amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă); 1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă) Specii de nevertebrate: 4027 - Arytrura musculus Specii de plante: 1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic) 76. ROSCI 0077 - Fanatele Barcă Tipuri de habitate: 3150 - Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin Specii de mamifere
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin Specii de mamifere: 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Suita) Specii de nevertebrate: 4027 - Arytrura musculus Specii de plante: 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel); 2093 - Pulsatilla grandis (Dediței, Sisinei) 77. ROSCI 0079 - Fanatele de pe Dealul Corhan - Săbed Tipuri de habitate: 6240* - Pajiști stepice subpanonice Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie); 1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă); 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean) Specii
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
lynx (Râs); 1354* - Ursus arctos (Urs brun) Specii de nevertebrate: 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul); 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea) Specii de plante: 1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic) 141. ROSCI 0143 - Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fanatului Tipuri de habitate: 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. Specii de nevertebrate: 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul); 1089 - Morimus funereus (Croitorul cenușiu) 142. ROSCI 0144 - Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul Purcăretului Tipuri de habitate: 91I0
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
cu burtă roșie); 1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă); 1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creasta dobrogean) Specii de pești: 1124 - Gobio albipinnatus (Porcușor de șes); 2511 - Gobio kessleri (Porcușor de nisip); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarța) 290. ROSCI 0300 - Fanatele Pietroasa - Podeni Tipuri de habitate: 40A0* - Tufărișuri subcontinentale peri-panonice; 6240* - Pajiști stepice subpanonice; 6410 - Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase (Molinion caeruleae); 6510 - Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 91Y0 - Păduri dacice de stejar și
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Articolul 1 (1) Satul Fanatele Mădărașului, aflat în componență comunei Band, trece în componență comunei Mădăraș, județul Mureș. ... (2) În componență comunei Band rămân satele Band, Drăculea Bandului, Fanate, Iștan-Tău, Mărășești, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Pețea, Țiptelnic, Valea Mare și Valea Rece. ... Articolul 2 Anexă
LEGE nr. 217 din 24 noiembrie 2011 privind trecerea satului Fânaţele Mădăraşului din componenţa comunei Band în componenţa comunei Mădăraş, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236848_a_238177]
-
Articolul 1 (1) Satul Fanatele Mădărașului, aflat în componență comunei Band, trece în componență comunei Mădăraș, județul Mureș. ... (2) În componență comunei Band rămân satele Band, Drăculea Bandului, Fanate, Iștan-Tău, Mărășești, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Pețea, Țiptelnic, Valea Mare și Valea Rece. ... Articolul 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu
LEGE nr. 217 din 24 noiembrie 2011 privind trecerea satului Fânaţele Mădăraşului din componenţa comunei Band în componenţa comunei Mădăraş, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236848_a_238177]
-
dar și pe cei ce cred în venirea extratereștrilor. Iar numele satelor sunt demonstrația de care era nevoie pentru a arăta că încă din vechime oamenii au înțeles că ceva ciudat se petrece aici. Astfel, există acolo Bandul, Drăculea Bandului, Fanatele Mădărașului, Sanesag, Madaras, Mărășești, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Pețea, Țiptelnic, Valea Oroiului și Valea Rece, nume care induc o stare de neliniște și înfrigurare. Cel mai important punct turistic și care, dacă ar exista în altă țară europeană, ar fi
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
meteoritica. Lacul se întinde pe o suprafață de patru hectare și are propria poveste. „Noi lăsăm în continuare așa cum știe lumea, dar unele documente mai vechi contrazic această ipoteză. Astfel, o poveste spune că în 1853, cănd primarul Nechifor din Fanate pescuia pe lac, s-a pornit din senin o ploaie de meteoriți care au căzut în lac. O parte din aceștia au și fost recuperați”, spune viceprimarul Bartha Domokos, care susține astfel existența lacului înaintea ploii de meteoriți. Asta cu
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
18 decembrie 1948, primul stareț ortodox fiind în persoana ieromonahului Varahiil Jitaru, născut în anul 1913 în localitatea Pângărați, județul Neamț. Biserică din lemn de la Nicula a ars în anul 1973, în locul ei fiind adusă Biserică de lemn din Năsal Fanate. Referitor la structura populației după etnie aceasta se prezintă astfel: Analiza structurii populației după naționalitate scoate în evidență o pondere covírșitoare a românilor. Urmare a faptului că există perioade în care evreii și rromii nu și-au declarat naționalitatea sau
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
groși. Se presupune că data îngropării tezaurului este perioada 1650-1651. Atât vasul cât și monedele se păstrează la Muzeul din Gherla . Urmele române descoperite pe teritoriul localității indică existența, foarte probabil, a doua așezări rurale:În partea de hotar numită „Fanatele de Jos“, aflată la sud de pârâul Gădălin, în hotarul cu satul Căianul Mic, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice române, care indică o locuire sporadica în acest punct. Tot în această
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
arabil și pentru cosit. Analiza Hârtii Iosefine indică că aceste case parohiale erau amplasate în centrul satului (simbolizate cu o cruce), la nord de intersecția celor două pâraie (unul curge de la Ciurgău, în direcția vest - est - nord, iar celălalt de la Fanate, în direcția sud - nord est - nord). Așa cum este menționat mai sus, centrul satului coincide cu locul unde se intersectează cele două pâraie principale ale satului, respectiv pârâul de la Ciurgau, pe albia căruia a fost amplasat inițial satul, situație neschimbată și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Ceanu Mare (în , în trad. "Ceanu de Câmpie", colocvial "Csán") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Andici, Boian, Bolduț, Ceanu Mare (reședința), Ciurgău, Dosu Napului, Fanate, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Câți. Comună se află în sud-estul județului Cluj, la 20 km de orașul Câmpia Turzii, 30 km de Turda și 60 km de Cluj-Napoca. Comună Ceanu Mare se întinde pe o suprafață de
Comuna Ceanu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299576_a_300905]
-
și 60 km de Cluj-Napoca. Comună Ceanu Mare se întinde pe o suprafață de 134 km, având o populație de 4.152 de locuitori (2009), dispuși în satul reședința de comună Ceanu Mare și satele Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fanate, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Câți. În componență comunei a existat în trecut și un sat numit "Gherea", dar prin Legea nr. 2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, acesta a
Comuna Ceanu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299576_a_300905]
-
izvore (fântâni amenajate de-a lungul timpului de localnicii care își lucrau fânețele pe timpul verii): "Fântână Ioanii Niculaii, Fântână Petrii Floarii, Fântână Drenului, Fântână Hașului, Fântână Băicănești") care la rândul lor formează mai multe pâraie ("Pârâul Urzâcarului, Pârâul Coltăului, Pârâul Fanaților, Pârâul Țâcârlăului, Pârâul Brădulețului, Pârâul Scurții; Pârâul Ouăni") ce străbat versantul nordic, adunându-și apele în albia văii Priei, unul din afluenții de dreapta al râului Crasna. Lacurile ("tăurile") sunt alimentate de izvoare sau de precipitațiile din timpul anului și
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Pătrângeni) • (Rădești) • (Răhău) • (Roșia Montană) • (Sebeș) • (Șpălnaca) • (Stremț) • (Șeușa) • (Tibru) • (Vîntu de Jos) • (Apatiu) • (Archiud) • (Arcalia) • (Bârla) • (Beclean) • (Bidiu) • (Bistrița) • (Bozieș) • (Bretea) • (Budacu de Jos) • (Buduș) • (Bungard) • (Căianu Mic) • (Cepari) • (Chiochiș) • (Chiraleș) • (Ciceu-Giurgești) • (Coasta) • (Corvinești) • (Cristur-Șieu) • (Delureni) • (Dipșa) • (Domnești) • (Dorolea) • (Fanate) • (Fântânele) • (Fântânița) • (Ghinda) • (Hirean) • (Ilișua) • (Jelna) • (Matei) • (Miceștii de Câmpie) • (Nimigea de Jos) • (Sălcuța) • (Sărățel) • (Sângeorzu Nou) • (Sânmihaiu de Câmpie) • (Silivașu de Câmpie) • (Strugureni) • (Stupini) • (Șieu-Odorhei) • (Șopteriu) • (Tărpiu) • (Tăure) • (Vermeș) • (Visuia) • (Zoreni) • (Beclean) • (Beia) • (Bod) • (Brașov) • (Câtă) • (Comana de Jos
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
care lucrau aceste sesii iobăgești, documentele vorbesc doar despre ”sesia” lui Brinde, de cea a lui Simion, a lui Lupp Mihail sau a lui Bancsul Românul. Alături de aceștia au fost, desigur, mai mulți care se îngrijeau de cultivarea pământului, cositul fanate, creșterea animalelor, o parte cu mineritul dar și cu mânuirea armelor la nevoie. Literatura de specialitate nu menționează existența vreunei cetăți medievale ridicate la Săcel-Băișoara. Cu toate acestea, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea descrierile geografice ale vremii consemnează
Băișoara, Cluj () [Corola-website/Science/325174_a_326503]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se suprapune peste Geoparcul Dinozaurilor „Țară Hațegului” și include rezervațiile naturale: Paleofauna reptiliana Tuștea, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mlaștină de la Peșteana, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuț, Fanatele cu narcise Nucșoara, Fanatele Pui și Peșteră Sura Mare. Zona reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști uscate, pajiști ameliorate, stepe, terenuri arabile) în Țară Hațegului, încadrată în bioregiunea geografică
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
europene Natură 2000 în România). Acesta se suprapune peste Geoparcul Dinozaurilor „Țară Hațegului” și include rezervațiile naturale: Paleofauna reptiliana Tuștea, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mlaștină de la Peșteana, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuț, Fanatele cu narcise Nucșoara, Fanatele Pui și Peșteră Sura Mare. Zona reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști uscate, pajiști ameliorate, stepe, terenuri arabile) în Țară Hațegului, încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpina Carpaților
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
marcată de grație supremă, estetică desăvârșită, conținând o sacralitate internalizată. Luxurianta nipona (și teatralitatea ei) constă în variatele maniere de a combina spectaculos și delicat, în același timp, florile și arborii. Dacă Paradisul biblic este veșnic verde și înflorit (niciodată fanat), iar Părinții Bisericii îl descriu și analizează că atare, Șei Shōnagon portretizează un paradis nipon aflat sub incidența tuturor anotimpurilor, care inclusiv iarnă poate fi perfect: pastelurile înzăpezite ale autoarei sunt egale cu acelea văratice, primăvăratice ori tomnatice. În Edenul
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]