127 matches
-
Problema ridicată [...] mi s-a pus și mie, după semnalarea de către D. Bălăeț, în 1972, a romanului anonim Catastihul amorului și La gura sobei, atribuit de el lui Radu Ionescu. Reluată și amplificată în monografia Radu Ionescu, un fiu al fantasiei (1985), demonstrația mi se pare fragilă. Ni se vorbește despre un "registru larg de apropieri de ordin biografic, ideologic și stilistic", dar, în fond, la ce se reduc acestea? La semnalarea faptului că, "în intimitatea sa, Radu Ionescu avea preocupări
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
răsfățat al fascismului" devenit brusc adversar al lui (unii au spus: erijat în dizident în chip oportunist!), cît și ca "martor ocular la ceea ce n-a văzut". Însă, "inventată" într-o foarte mare măsură, dacă nu în întregime, o "abilissima fantasia", Kaputt impune autoritar impresia unei verosimilități absolute, care i-a determinat și succesul mondial. Puține pagini din Les Mailles du filet acuză însă această verosimilitate halucinantă a episoadelor malapartiene. Apropierea de literatură a jurnalului Soranei Gurian a luat, precum remarca
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
lucrările străbătute de marele suflu romantic scrise de Gustav Merkel (1827- 1885)- Sonata op. 30 inspirată de Psalmul 42 (în Allegro moderato și Allegro con fuoco/Fuga ) și de Psalmul 23 în mișcarea mediană, Adagio - și de Adolph Hesse (1809-1863)- Fantasie in d-moll op. 87 în 4 secțiuni, foarte dramatică, evoluând într-un câmp puternic cromatizat, frământat de modulații continue amplificate de mixturi și de punctum organi. Registrațiile au subliniat delicatețea mozartiană în Andante mit Variationen KV 501, cea beethoveniană în
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/83726_a_85051]
-
aproximativ 24 de sortimente (de fructe, ciocolată, alune, caramel, vanilie) de cea mai bună calitate. Clienții vor putea comanda aici diverse cupe de înghețată cu fructe și frișcă (Bosco, Bologna, Nocciolata, Gran Biscoto, Amaretto, La Frutta, Melone, Macedonia, Banana Split, Fantasia și altele), cocteiluri cu înghețată și alcool, salată de fructe cu înghețată (Macedonia, Ananas con gelato, La Frutta, Melone con gelato, Fragole con gelato), cocteiluri, long drinks și cafea Lavazza. Specialitatea casei va fi cupa de înghețată „Dolce Vita“ și
Agenda2003-14-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280871_a_282200]
-
un text religios în latină) 18 noiembrie, vineri - În muzica clasică atunci când apar fluctuații mai mari ele pot influența local istoria interioară a piesei dar nu istoria ei la nivelul macro-formei care e dată aprioric: sonată, lied, variațiuni și chiar Fantasie. Plimbare la Lacuri. S-a transmis : AGAMEMNON (ACT I) 1 oră și 11 minute 21 noiembrie, luni - Foarte frig (- 11 grade). Din nou rezultat negativ de la Electrecord. Coadă de la 11 la 17 la gaz. 26 noiembrie, sâmbătă - 7 h plecat
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
sale. 59 {EminescuOpXIII 60} Programa concetului al doilea e următoarea: Partea I: 1) Uvertură; 2) Concert pentru vioară (de Wienawski ) cu acompaniament de orchestră - a) Allegro b) Romanță c) Finale a la Zingara; 3) Retraite anglaise, executat de orchestră; 4) Fantasia apassionata pentru vioară (de Vieuxtemps ) cu orchestră. Partea II: 5) Uvertură; 6) Suite espagnole pe tema din opera Carmen, pentru vioară (de Sarasate); 7) Melodii țigane (de Sarasate) cu acompaniament de piano. Biletele credem că s-or mai aflând încă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dintr-un nu-știu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? Fandacsia e gata; ei! și după aia, din fandacsie cade În ipohondrie. Pe urmă, firește, și nimica mișcă.” Sonata quasi una fantasia În miez de noapte. Astăzi nu prinzi Europa Liberă. 2 mai Au Înfrunzit stejarii. Nopțile se scurg greu. Nu mai Încap În nici o rigolă. Am presimțirea unor vremuri tulburi. 10 mai Concertul nr. 1 pentru pian de Beethoven. Noaptea alergi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
a lene Lin în calea sa, Eol pe-a sa arpă blând răsunătoare Cînt-a nopții dulce, mistică cântare, Cânt din Valhala. {EminescuOpI 10} Atunci ca și silful, ce n-adoarme-n pace, Inima îmi bate, bate, și nu tace, Tremură ușor, În fantasii mândre ea își face cale, Peste munți cu codri, peste deal și vale Mână al ei dor. Mână doru-i tainic colo în spre tine, Ochiul îmi sclipește, genele-mi sunt pline, Inima mi-e grea; Astfel totdeauna, când gândesc la
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Arta stă asupra naturei însă să nu se înțeleagă rău. Trebuie să caracterizăm momentul unde se ating amândouă. Antiteza între om și natură a decis. Și noi suntem natură. Să restabilim unitatea. În simțirea nemijlocită zace deja unitatea. // Ce-i fantasia - spețial fantasia creatoare? Ea este o putere formatorie cu privire la idei. Ea devine practică. Ea lucrează cu simțiri, pasiuni, închipuiri. Nici o putere mare de fantasie fără mari puteri stimulatoare care nu sunt închipuiri, căci aceste sunt secundarii. Închipuiri și idei nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
asupra naturei însă să nu se înțeleagă rău. Trebuie să caracterizăm momentul unde se ating amândouă. Antiteza între om și natură a decis. Și noi suntem natură. Să restabilim unitatea. În simțirea nemijlocită zace deja unitatea. // Ce-i fantasia - spețial fantasia creatoare? Ea este o putere formatorie cu privire la idei. Ea devine practică. Ea lucrează cu simțiri, pasiuni, închipuiri. Nici o putere mare de fantasie fără mari puteri stimulatoare care nu sunt închipuiri, căci aceste sunt secundarii. Închipuiri și idei nu esistă în fundul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
decis. Și noi suntem natură. Să restabilim unitatea. În simțirea nemijlocită zace deja unitatea. // Ce-i fantasia - spețial fantasia creatoare? Ea este o putere formatorie cu privire la idei. Ea devine practică. Ea lucrează cu simțiri, pasiuni, închipuiri. Nici o putere mare de fantasie fără mari puteri stimulatoare care nu sunt închipuiri, căci aceste sunt secundarii. Închipuiri și idei nu esistă în fundul sufletului nostru de-a gata (Leibnitz - ar fi închipuiri de care n-am avea conștiință Neadevărul ). Este un mecanism intern fără idei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
stă sub puterea unor puteri stimulatorii 409 {EminescuOpXV 410} predominante. Apoi se creează în fantezie ideile * și închipuirile, ce corăspund acelor pasiuni. Rădăcina este mai adâncă. Dintr-un teren care zace mult mai adânc percepțiunile izvorăsc corespunzând lor. Prin apropierea fantasiei de acele puteri. 7/1 [1873] Raportul între fantazie și aceea ce nu e închipuire în ele. Ele izvorăsc din ceva ce nu e idee. Puterea proprie de stimulație în producerea frumosului nu este ideea. Ideile lui Plato sunt typos
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
schimbe productul și producentul. Nu ideea este primitivul, ci altceva mai adânc. // Jucăria cu ideile este între cei noi foarte dezvoltată. Dacă nu-i intuitivă, nu este nimică. Orce filozofie nu trebuie să se oprească la secundarul, ci la izvorul fantasiei. Afectele sunt izvorul. În muzică este o scară mai primitivă, adică un intuitiv, spațios - este ceva eminent subiectiv. Sunt numai acord ce af[ect]ează* simțirea. Lumea muzicei atinge mai mult rădăcina ființei noastre, însă formările estetice ale simțirei trebuie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pară răsărită din visările pustiei, Din nisipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un vis al mării sfinte, reflectat de cerul cald Ș-aruncat în depărtare... Colo se ridic trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele fantasia unui Scald. Se-nserează. Nilul doarme și ies stelele din strungă, Luna-n mare își aruncă chipul și prin nori le-alungă - Cine-a deschis piramida și-nnăuntru a intrat? Este regele. În haină de-aur roș și pietre scumpe, El intră
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nebunia Cum e, cu chipul dulce, cu care m-a coprins Îmi place - cum îmi place visul de raze nins, Îmi place cum îmi place o umbră argintie. Tu cugeți. Cugetarea cu raze reci pătrunde, Lovește chipul dulce creat de fantasie Și acest chip devine palid ca o stafie Și-ndată ce-l privești tu el stă să se confunde Cu locul de-unde vine, cu norii ori cu unde. Dar eu... eu nu sunt astfel... Mie-mi place visarea. Fie
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lumea ce-a trecut, Pe care nu-i mai vede cel ce nu i-a văzut, Să văd gloria moartă, să văd trecutul-rege Cum într-o lume moartă surâde și petrece. Și azi ridic palatul ilusiilor dalbe, Și azi chiem fantasia cu florile-i rosalbe, Revoc trecutu-n viață. - A faptei sântă dramă O văd cum din morminte eroii săi își chiamă, Și azi torn bucurie în cupa mea aurită, Amestec cu flori dalbe durerea-nnebunită, Turnând în cupe de-aur
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
morții pe lume falnic zace Cu genele-i închise, cu visele-i de pace, Când palida gândire prin țara morții trece Și moaiă-n visuri de-aur aripa ei cea rece, Și cu acea aiasmă a lumei frunte-atinge Și-n creeri fantasie și-n suflet vis încinge, Ce ochiu veghiază umed?... ce sânge se frămîntă?... Ce suflet țipă-n doliu?... ce liră jalnic cîntă?... Sunt eu!... Privesc trecutul, o marmoră barbară, Pe ea-i gravată aspru ursita-ne amară - Și când văd
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tr. Mihai Dan Pavelescu (LT). 115 Ed. Tritonic, 2005, tr. Mihai Samoilă (LT). 116 Ed. Pygmalion, Ploiești, 1998, tr. Mihai Dan Pavelescu (LT). 117 Ed. Vremea, 1996, tr. Alexandru Schultz; Ed. Europontic, Cluj-Napoca, 1996 tr. Adrian Hetac (LT). 118 Ed. Fantasia, 1994, tr. Rodica Stan (LT). 119 Vezi Slavoj Žižek, "Matrix ou les deux faces de la perversion", în La Subjectivité à venir, Climats, 2004, pp. 95-138. 120 Jean Céard, La Nature et les prodiges, Droz, Geneva, 1996. 121 Tr. Ion Doru
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
privi iubita, a pierdut-o pentru totdeauna. În prima redactare, datată de poet "6 oct.", această poemă ore titlul Serata, iar Perpessicius i-a zis Ondina I99. La a doua redactare, datată tot de poet "oct. 866", are titlul Ondina (fantasie), iar Perpessicius a considerat-o, pe drept. Ondina II100. Între aceste două forme, se observă deosebiri, mai ales la versurile pe care poetul i le atribuie Casandrei. Subiectul este același. Cînd noaptea "coboară din nori, pe aripi de fiori", un
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Șpagă) ne înfășoară în aura derizoriului. Comedie bufă. Dante, de care am mai pomenit, rămâne ascensional din motive dogmatice. Însă Infernul e temelia. Hölderlin: ce patos, ce Ellada, ce, în final, Scardanelli. Eminescu al nostru: s-a lăsat în voia "fantasiei" dar, pe dedesubt, și-a ras toate iluziile, și-a tivit manta cu ața cugetărilor Sărmanului Dionis, și-a autoadresat rechizitorii în Icoană și privaz, a constatat că organele-s sfărmate, a abdicat, bând "păharul poeziei înfocate" ca pe o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
exprima noțiuni mai tehnice și limba se neologizează. La Miron și Nicolae Costin, Niculce, Axinte Uricarul, D. Cantemir, Radu Popescu, Greceanu, Stolnicul Cantacuzino întîlnim numeroase elemente noi, printre care sunt de notat acelea din ramura literară: eleghie, comedie, melanholie, simfonie, fantasie. În Ardeal, agentul occidentalizării fu catolicismul. La 5 septemvrie 1700 se semnă definitiv în Alba-Iulia actul de unire, în urma căruia românii aderenți ai noii biserici căpătau în Blaj un seminar, afară de un număr de burse (prilejuri de a veni în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
L.) Batsch văr. nucipersica (Suckow) Schneid. Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Maturitatea (radierii) de consum (luna/decadă) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cora 1043 1991 VI/2 Costin 1043 2002 VI/3 Crimsongold 1038 1991 VII/1 Delta 1043 1991 VI/2-3 Fantasia 1038 1969 1999 VIII/2-3 Flavortop 1038 1968 1999 VII/3-VIII/1 Independence 1038 1968 1999 VII/2-3 Liviu(dwarf) 1043 2000 VIII/1-3 Melania (dwarf) 1043 2000 VIII/1-2 Mihaela 1038 2003 VIII/1 Naica 1043 2003 VIII/1-2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
sars/country/table 2004 04 21/ en/index.html). 14 Eșantion reprezentativ alcătuit din 742 de studenți ai Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. 15 Conștiința oamenilor le determină existența socială versus realitatea socială determină conștiința. 16 Fanta are la origine cuvântul german Fantasie, adică imaginație. 17 Sistemul de referință aici e statutul de economie de piață funcțională și eligibilitatea accederii în Uniunea Europeană. 18 Partidele tradiționale pentru România, precum PNL, PNȚ, PC ș.a., fiind dizolvate sau scoase în afara legii cel târziu în 1948. 19
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de spațiu sau activitate. Prin toate aceste inversiuni, „universul urban este schimbat pentru și de către carnaval. Străzile capătă aspectul spațiului privat al caselor ș...ț, etalând lumini și decorațiuni specifice acestora și organizând după voia lor parade și concursuri de fantasia (costumele de carnaval)” (R. Da Matta, 1991, p. 82). Temporalitatea carnavalului rupe regulile obișnuite, instituind un interval al libertății, un fel de „timp vacant” (R. Da Matta) sau de „timp În afara timpului” (A. Falassi). Spre deosebire de alte asemenea Întreruperi ceremoniale, În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rituri politice sau magice, cât și În cele mai hilare contexte carnavalești) este dublată de combinația măștilor. Punând În antiteză costumarea solemnă specifică paradelor militare („uniforma de gală” care afirmă obligațiile indivizilor prinși În carcasa pozițiilor și rangurilor instituționale) cu „fantasia” (măștile și costumele de carnaval): În timpul carnavalului este normal să vezi un „bandit” dansând cu un „șerif” sau o figură „cap de mort” dansând cu o „tânără fată”. Acest fapt constituie chiar esența carnavalului ca rit național: combinarea și conjugarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]