227 matches
-
toată existența lui.Aceasta având influențe și asupra urmașilor. -Comunismul a dorit să ridice ideologie luptei de clasă la rang de religie.O” religie” care nega toate valorile perene și verificate de istorie.Prin crimă pusă în slujba unei ideologii fantasmagorică și a unui aparat politic s-a încercat transformarea omului din gânditor liber și acționar al propriei voințe ,în sclavul , cu creierul spălat ,al unui aparat politic. -În perioada când ciobanii ,fluierașii de la noi, își alinau dorul prin doine romantice
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-9 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347016_a_348345]
-
Ei sunt cei care au avut curajul și tăria psihică de a descinde din tărâmul ierbii verzi de-acasă pe meridianele lumii, căutându-și frenetic calea și luptând cu brațele, inima și mintea pentru realizarea dezideratelor lor - la prima vedere fantasmagorice. Eroii cărții sunt prietenii lui Dumitru Sinu, alias nea Mitică, exemple reale de curaj și abnegație în străduința lor de a accede într-un alt fel de spațiu, în care principiul meritocratic nu ține cont nici de origini, nici de
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
comuniste, în genere nu agrează prea mult intelectualii și de cele mai multe ori când ei se rătăcesc prin eșaloanele de conducere sunt înlăturați. Acesta a fost cazul și lui Lucrețiu Pătrășcanu, procesul lui fiind unul desfășurat după rețeta stalinistă, cu acuzații fantasmagorice de trădare și complot. Fără milă sau remușcări puterea comunistă își jertfea proprii fii, modelul era același cu cel sovietic, unde cei mai apropiați colaboratori ai lui Stalin și cei mai cunoscuți doctrinari ai partidului căzuseră rând pe rând. Teama
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > IOAN LILA - ZECE POEME FANTASMAGORICE Autor: Ioan Lila Publicat în: Ediția nr. 808 din 18 martie 2013 Toate Articolele Autorului 1 Frumoasă doamna cu obrazul pur Pe Hercule primindu-l, dulcea Omphale, Și tremurîndă-n sineși, că nu-i găsea cusur, S-a așezat timidă pe-
ZECE POEME FANTASMAGORICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345309_a_346638]
-
nu m-a iubit. Eu le-am iubit pe toate, ca un disperat. Dar ele s-au risipit că valurile mării Și am rămas singur, cînd au pecat. FIN Ioan LILA France, marș, 2011 Referință Bibliografica: Ioan LILA - ZECE POEME FANTASMAGORICE / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 808, Anul III, 18 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ioan Lila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ZECE POEME FANTASMAGORICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345309_a_346638]
-
curaj în care noi copiii îngropam toporul războiului dintre străzile rivale, colaborând în mod excepțional la cercetarea sistematică și amănunțită a cotloanelor codrului ”nostru”. Într-un fel, în străfundul sufletului, ne speria superstiția oarbă că dacă nu am fi găsit fantasmagorica Poiană a Treia, nici primăvara n-ar mai fi venit sau cine știe ce altă calamitate naturală ne-ar fi putut ajunge. Vă-nchipuiți așadar ce mare era veselia și ușurarea când dădea unul dintre noi semnalul că ar fi găsit poiana
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
altora, frumos așezate în frunzarul liniștit al bibliotecilor închise, imaginea tot mai estompată a acestui paradis terestru (cândva) tămăduitor. Rostul însuși al țăranului român tradițional a fost clintit până la demolare de experimente delirante ale unor demenți căutători de fericire aiurea, fantasmagorice și ruinătoare. Găsim, în cartea vie a profesorului (el însuși devenit arhetipal, cum spuneam!) multe pagini, cumplite prin tragismul lor “de mase”, privind anii ticăloși ai colectivizării României după modelul stalinist, cu toate cohortele de nenorociri care i-au succedat
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
desfășoară idile grațioase sau fremătând de un senzualism frust. Personajele descind din basme (strigoi, zburătorul, feți-frumoși), din mituri, din legende istorice, A. fiind unul dintre primii care prelucrează la noi asemenea motive. Vrăji și descântece se torc, într-o ambianță fantasmagorică, dar, pe neașteptate, magicul se răsucește în grotesc. Ici și colo, svâcnește accentul social, vibrează coarda patriotică. Simplă, dinamică și fluentă, expresia pierde atunci când poetul face uz de diminutive și se răsfață în edulcorări. Unele doine (Sora și hoțul, Doina
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
cărei fond demonic se va accentua în „fantezia dramatică” Meșterul Manole. Traducerea în limba germană a piesei a apărut la Leipzig, în 1923. O versiune fragmentară, cu titlul Mănăstirea Argeșului, s-a publicat în 1933. Piesa împletește, cam nebulos și fantasmagoric, legenda creației cu mitul dacic. Lumea fantastică, supranaturală rămâne vizibilă doar pentru Manole. Feeria amestecă mitologia, fabulosul folcloric și personajele alegorice. Dragoste nordică, o parafrază fadă după Ibsen, subintitulată O nouă Hedda Gabler, a fost scrisă în 1917, dar publicată
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
al pelasgilor, În Făt-Frumos un „musaget” ca Orfeu (pentru că are un fluier vrăjit) și În ciobanul Dobrișan, erou de baladă, „o figură carismatică a ciobanului os de domn”, urmă a unor căpetenii mitice predacice. Toate aceste analogii facile și chiar fantasmagorice sunt susținute prin argumente cu iz de sofism și prin răstălmăcirea surselor antice și folclorice. Ele țin de gândirea poetică (În cel mai fericit caz) și nu au nicio legătură cu cercetarea științifică responsabilă. Reprezentanții celui de-al doilea curent
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lumea scriitoricească bucureșteană, așa cum este Boul și Luminița. În schimb, sleit de fantezie, în ciuda abuzului de fantezii, romanul Îngerul contabil (1985) este practic de necitit. Performanță stilistică, adevărat, dar exersată în gol, Îngerul contabil a fost corect calificat ca „roman fantasmagoric”: aventuri din Paris, București, Verona, dar și în cer, în Iad și în Rai, cu farfurii zburătoare, laboratoare spațiale și prânzuri pe Calea Victoriei, cu personaje precum Einstein, Niels Bohr, Max Planck, alături de Marta și coana Sofica, plajă la Costinești, Jacqueline
DINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
doar piesa titulară e o povestire coerentă, veridică, susținută de o exprimare adecvată, care reușește să creeze o atmosferă grea, de nefericire implacabilă, țesută ca un halou în jurul unui personaj viabil. În celelalte proze, autorul alunecă spre artificial, senzațional și fantasmagoric, înspre relatarea fără relief a faptului oarecare. Excepție ar face Iorgu Halițki, încercare de portretizare a unui nebun, părând să sugereze misterul ușor supranatural ce învăluie uneori pe acești bolnavi. Traducerile din Tolstoi, Zola, Daudet au cunoscut mai multe ediții
BARSEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
istorice, am putea imagina atlase mediologice care să reconstituie lumile ori geografiile construite de fiecare sistem de comunicare și am vedea poate cum întîrzierile de deplasare și de călătorie modifică în mod simultan spațiul, în același timp imaginar și real, fantasmagoric și efectiv al umanoizilor. E adevărat că începînd cu 1848, grosso modo, viteza de circulație a mesajelor se schimbă în ordinea mărimii în raport cu cea a persoanelor. Dar chiar și după această ruptură capitală datorată telegrafului electric, care va bulversa din
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se dezintegrează, și atunci? Nu e nimic aici care să merite să ne zbuciumăm, niciun fior de groază nu se justifică. Nu există zei răi, nici infern, nici paradis, nu există nicio reîncarnare și nicio lume nevăzută populată de creaturi fantasmagorice: cerul ține de o anumită alcătuire atomică, iar universul e infinit - în caz contrar, unde ar ajunge o ipotetică suliță aruncată de un om cu o putere extraordinară după ce trece de hotarele lumii? Sfârșit al oricărei transcendențe, instaurare a imanenței
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
imaterial, nu cunoaște entropia, moartea și dispariția. Omul rău se reîncarnează într-un animal detestabil; cel bun, într-un înveliș pământesc prezentabil - cel al unui preot ori al unui filosof... în vreme ce Platon îi amenință pe oameni cu astfel de povești fantasmagorice, Lucrețiu îi liniștește și-i calmează. Pentru că sufletul se dezintegrează odată cu moartea, iată ce definește sfârșitul unei existențe: desfacerea agregării constitutive a unei subiectivități. El nu subzistă momentului separării: și atunci, cum ar putea să mai cunoască chinuri sau să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dreptul mișcătoare sunt rememorările despre B. P. Hasdeu, spiritul tutelar al lui S., bine cunoscut în copilărie. Tot pe apărare e construită și evocarea lui Macedonski, unde intră multe amănunte interesante și bine povestite despre comportamentul său, unele atestând spiritul fantasmagoric al poetului, mistificarea pe care o cultiva. Despre Ovid Densusianu, căruia îi face un delicat portret, completat și cu relatările din capitolul Revista „Vieața nouă” și cercul ei, memorialistul vorbește cu devoțiune. Simpatetică este și evocarea lui Ion Minulescu, dar
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
acestei cărți, în care propensiunea către idee („aridele poteci ale Duhului”) și dezbaterea interioară sunt organic absorbite în mit. Desprins de patosul înfruntărilor, Poemul sistemului solar, plachetă alcătuită dintr-un ciclu de unsprezece sonete, se voise o foarte epurată, și fantasmagorică, icoană a sufletului, ghicit, ca în Paznicii (Preludiu la dansul planetelor exterioare) de Ion Barbu, prin cheia unei interpretări astrologice („O stea, povară, sta la porți ...”). Poemele sunt organizate cu o anumită voință de a implica în forme - până la cele
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
acum, cu șanse de accedere, prin iubire, la absolut. Cu o nevastă în America, Ara își exercită nestingherit calitatea de amant, obținută spontan, iar în privința căsătoriei o duce pe Ana cu vorba. Tot romanul e rememorarea dintr-o perspectivă feminină fantasmagorică a unei aventuri amoroase cu aspecte patologice. Puterea miraculoasă a medicului, prin care Ana Stavri spera să își recapete darul pierdut de a scrie, explică fascinația, nu și nedomolita, bolnăvicioasa atracție sexuală. Dezamăgitoare literar e semnificația limitată a supliciilor sufletești
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
Du-te-vino liniștit). Dar călătorul-poet nu poate decât aproxima inexprimabilul, iar cititorul este chemat să se asocieze călătoriei (o tema frecventă în poezia lui S.), să lase frâu liber imaginației, jocului neîngrădit de vreo regulă. Visul, amintirea, alegoria creează o realitate fantasmagorică insolit criptată. Poemele din Simetria fierbinte (1994) induc impresia de coregrafie, în sensul că oniricul, mijloacele avangardiste par asamblate pentru a da rigoare construcției, chiar dacă adesea într-un stil ce ține de un „suprarealism de operetă” (Traian T. Coșovei). Uneori
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
și proiectarea curriculară trebuie abordate în termenii „legii numerelor mari” (Gauss, Poisson), ai „modelizării complexității” (Waddington, Gould), ai „sistemelor departe de echilibru” (Glansdorf, Prigogine) ș.a. - pe scurt, în termenii hiperraționalității pozitive. Curricula ultramoderniste nu vor fi imprecise, incoerente, metaforice, iraționale, fantasmagorice; ele nu vor fi nici „suprasaturate” normativ, nu vor încorseta excesiv gândirea și demersurile educatorului. Curricula ultramoderniste vor fi însă „proiecte digitale”, construcții de mare precizie în care amănuntele vor fi la fel de importante ca și ansamblul, în care fiecare detaliu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o necruțătoare radiografie și denunțare a regimului comunist din România anilor 1945-1989, și cu deosebire a ultimei perioade ceaușiste (apar demolările etc.), o monografie deopotrivă realistă și mitico-fantastică, vorbind despre teroarea totalitară, suspiciune generalizată și frică, gulag. Dublul ia proporții fantasmagorice, fiindcă el nu înseamnă o singură persoană, ci un șir nesfârșit, urcând în timp „până la nonexistență”, până la origini. Imagine verosimilă a terorii comuniste în România, Un Sosie en cavale este în același timp un roman parabolic și fantastic, valorizând toate
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
derizoriul, grotescul ori tragismul nespectaculos, provocat de distorsiunile sociale din perioada comunismului, și să promoveze un autenticism rafinat, mediat intelectual, prin textualizare, și există, în sfârșit, ficțiunea carnavalesc apocaliptică, flamboaiant postmodernă (în maniera lui Thomas R. Pynchon), marcată de truculență fantasmagorică, propunând lumi alternative, ficțiuni istorice, operând cu fantasticul și fabulosul ș.a.m.d. Reprezentativi pentru prima formulă ar fi Gheorghe Iova și Gheorghe Ene, pentru a doua Mircea Nedelciu și Gheorghe Crăciun, iar pentru a treia Mircea Cărtărescu, George Cușnarencu
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
ar fi surâs să fie „o florentină din timpul Renașterii”. Multe trimiteri la capodopere ale picturii, sculpturii, literaturii se înfoaie în suita de „siluete și fantezii” Artiștii noștri (1918), în care prozatoarea, se poate spune, își face mâna. Un roman fantasmagoric este Demoniaca (publicat în foiletonul „Rampei”, 1922), etalând o orchestrație de efecte tari: scene de magie neagră, rituri de o înfiorătoare cruzime, incantații sinistre. Un senzualism neînfrânat, febril inundă cadrele unei narațiuni aventuroase, pendulând între iubirea pătimașă și ura maladivă
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
matricială (lichid amniotic) și apă fertilizatoare (ploaia) -, potopul semnifică distrugerea ce permite o a doua naștere. Prin potop, umanitatea este spălată de păcate. Imaginea cufundării, a inundării și a valului seismic are o semnificație simbolică puternică la nivel oniric și fantasmagoric. Evocă teama de a nu ajunge la capăt, de a fi antrenat în spirala obligațiilor și responsabilităților. Este în strânsă relație cu tema simbolică a înecului și întoarcerea la origini percepută ca regresie. Dar imaginea potopului are și o valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a textelor ei, B.-C. e mai bună prozatoare decât poetă. Câte o schiță aduce cu un basm și, de altfel, ardeleanca a scris și basme propriu-zise. Un alt timbru prezintă legendele din volumul Țara Moților, cu sorgintea în istorisirile fantasmagorice ale băieșilor de la minele de aur din Munții Apuseni. Cu infiltrații de fantastic păgân, atmosfera e aceea a unui mediu stăpânit de forța anihilantă a superstiției. SCRIERI: Scrisori către eleve, Sibiu, 1900; Poezii, Arad, 1905; Doina, Arad, 1912; Poezii, Cluj
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]