450,301 matches
-
și cu alte personalități care au avut în timpul vieții lor o valoare universală, s-ar da țării un motiv de a se grozăvi față de alte țări, presupuse, ele, a nu avea asemenea oseminte magice. E ceva care îmi scapă aici, fapt este că s-au făcut permanent presiuni asupra familiei încă de pe vremea lui Dej, când nu eram eu singura moștenitoare. Mai târziu presiunile s-au făcut asupra mea și a fost o perioadă în care mi se părea normal să
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
Al. Săndulescu După culegerea de studii și articole între fapte și sens, despre care glosam în primăvară, Nicolae Mecu, autorul excelenței ediții critice a romanelor lui G. Călinescu, vine cu o alta, intitulată la fel de semnificativ, Centrul și periferia. Autorul își valorifică publicistica destul de târziu, după mai bine de 25 de
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
M., alături de relația clasicism-romantism, de parodic și parodie. Astfel, recitind }iganiada lui I. Budai-Deleanu, în articolul Erudiția veselă (de notat știința titlurilor, mai totdeauna - expresiv-elocvente) ni se atrage atenția asupra întoarcerii în comic a eroicului, a caracterului parodic al ,poemaționului", fapt ce i se pare uimitor pentru literatura română începătoare, întrucât, remarcă el, pe bună dreptate, parodia ,este rodul unor epoci de maturitate și chiar de saturație, când temele și stilurile au atins punctul de la care începe decadența". Mai târziu, Grigore
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
nemulțumirii streinilor ce au dărăpănat-o, plin de imprecații, anunță lunga serie a ,blestemelor" de la Bolintineanu la abia amintiții Arghezi și Ion Barbu. Asemenea observații privind recurența unor teme, subiecte sau personaje, a unor procedee artistice demonstrează organicitatea literaturii române, faptul că ea a căpătat curând o personalitate bine conturată care făcea ca începătorii să-și afle urmași, iar spiritele congenere să se reîntâlnească pe trepte artistice diferite, peste decenii sau chiar la intervale mai scurte, întrucât cunoșteau aceeași lume, se
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
râsul acela înfundat izbucnește isteric prin odaie" (Poem pentru MhM, 1). Contururile fantasmatice ale paginilor sunt apropiate și deplasate printr-o formă de energie întoarsă, negativă, o tumoră instalată în creier, în cap și răspândită apoi în tot corpul. În fapt, corporalitatea însăși capătă o rezoluție stranie, fiind răsucită, întoarsă pe dos ca o mănușă, transformată în contrariul ei. Nu în sensul abstract-metafizic, dar în cel, încă mai frisonant, al unei biologii ŕ rebours, rezultată dintr-o mutație genetică. Multe sintagme
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
a colabora cu infernele de dincolo de frontierele cu răul". Exilul nu este, n-ar putea fi omogen, așa cum ne iluzionam a-l vedea uneori, noi cei din țară, idealizîndu-l. îmi amintesc că dl. Virgil Ierunca îmi atrăgea atenția asupra acestui fapt, precizînd, amar amuzat, că sînt atîtea exiluri cîți exilați sînt. Adică o sumă de inși extrem de diverși, mînați de mobiluri nu o dată divergente, în cadrul, după cum adaugă Vintilă Horia, unei ,entropii" în care penuria de informații și sleirea energiilor favorizau partidele
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
și Occidentul democratic. ,Democrația liberală", ca și marxismul, nu sînt, în concepția sa, decît, în aceeași măsură, produsul unui ,determinism" desuet, cu premise în secolul al XVIII-lea, care a provocat două revoluții sîngeroase, în 1789 și în 1917. De fapt rădăcina răului s-ar afla - și aci Vintilă Horia urmează o celebră teză a lui Nietzsche - în gîndirea lui Socrate, care, eliminînd mitul și exacerbînd rațiunea ca posibilitate de cunoaștere, ar fi construit ,elucubrații ce se vor modelice": ,împotriva unui
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
a se lumina, de asemenea astăzi când globalizarea, când circulația ideilor, a persoanelor, ignoră fruntariile, am rememorat acele gânduri exprimate cu jumătate de secol în urmă. Mai mult, observând anume aspecte - consider eu - semnificative, nu poate fi trecut cu vederea faptul că în recenta ediție a Concursului Internațional ,George Enescu", competiția cvartetelor de coarde nu a mai avut loc din lipsă de competitori; cei români sunt ca și inexistenți iar cei străini au evitat, probabil, competiția ca fiind lipsită de tradiție
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
din Viena dispune de cel puțin zece formații de acest fel; sunt formații, e drept, de nivel artistic diferit, sunt muzicieni pasionați ce extind nevoia cântului în ansamblu, de la parametrii evoluției orchestrale spre cea camerală, a exigențelor supreme. Este un fapt care, indiscutabil, asigură nivelul înalt al climatului profesional în marile colective orchestrale; iar aceasta chiar dacă individualitatea artistică a cvartetului poate suferi eroziunea de personalitate datorată participării în marele colectiv simfonic. Este un ciclu complet, un circuit care asigură viața, calitatea
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
și Bela Bartók, de asemenea Cvartetul al 6-lea, în fa minor, de Felix Mendelssohn Bartholdy, una dintre primele, dintre importantele lucrări de acest gen ale repertoriului post-beethovenian. Felul de a concepe dramaturgia muzicală a lucrărilor, dramaturgie puternic revelată în fapt sonor, se orientează în acest caz spre preluarea modelului beethovenian al cvartetelor din perioada de maturitate a titanului. Mă refer la stringența evoluțiilor, la strictețea construcțiilor muzicale, la robustețea sonorităților. Evoluția muzicală devine veridică, deloc circumstanțială sub raportul constituirii în
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
a materiei sonore. O întreagă lume a turmentatului secol XX ne este revelată prin intermediul felului în care fac muzică acești bravi cvartetiști americani. Am așteptat cu special interes prezența în Festival a muzicienilor Cvartetului de coarde ,Stradivari"; nu numai datorită faptului că trei dintre muzicienii formației sunt originari din România, că un muzician cum este Mariana Sârbu, prima violină a cvartetului, este o artistă a cărei faimă de virtuoz al expresiei violonistice era acreditată încă din perioada anilor de studiu petrecuți
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
ad hoc cu pianistul singaporez Melvyn Tan. Și dacă suntem de acord că frecvența formațiilor de cvartet, în fond frecvența muzicii de cameră în viața muzicală a unei colectivități, demonstrează gradul civilizației muzicale a acesteia, trebuie să convenim și asupra faptului că apariția coralei ,Madrigal" condse de maestrul Marin Constantin se dovedește a fi un rezultat firesc al tradițiilor îndelungate privind cântarea corală la noi în țară. O închinare corală, o reverență adresată maestrului nepereche al muzicii românești, a prefațat concertul
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
de luat în seamă. Dacă exegetul a decis să nu intervină în articolele sale cu nici un fel de actualizare bibliografică, nu înțeleg de ce nu-și duce confruntările până la capăt. E un reproș, izvorât dintr-o insatisfacție. Dar asta rezultă din faptul că Ion Bogdan Lefter nu ne dă un studiu închegat și impecabil articulat despre postmodernism, ci preparativele lui. Are față de sine un exagerat respect documentar. În sfârșit, să mai remarc depășirea unei discuții stricte despre un postmodernism literar spre o
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
documentar ajunge să se rezume la aproximativ 5 % din creditele acordate de CNC?" . Bun, scrisoarea adresată Monei Muscă e mai veche și sigur că, odată ce televiziunea de stat e condusă de un regizor/producător independent, o astfel de stare de fapt se va schimba. Așa că, nu fără promisiunea de a consacra - cât de curând posibil - o pagină întreagă creațiilor lui Florin Iepan - mă întorc către câteva documentare mai norocoase pe care doritorii le pot închiria pe suport DVD sau VHS. O să
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
pe lângă care trece echipa de filmare. În plus, scopul documentarului este de a înțelege, prin reconstituire, cum au putut parcurge Alexandru și armata sa un traseu de 32.000 de kilometri, nu de a reproduce ,adevărul istoric" , oricum, o ficțiune, fapt de care creatorii documentarului sunt perfect conștienți. Ca să îl citez pe Michael Wood: ,e greu să fixezi personaje în istorie pentru că ele sunt, ca și noi, mereu pe fugă tocmai pentru că le reinventăm tot timpul" . Quod erat demonstradum: un film
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
cu o viteză amețitoare, fără să se fi încercat, măcar de formă, să se studieze dacă sunt necesare ori dacă avem de-a face cu niște inutile, penibile importuri ce nu au dat nici un rezultat în lumea din care provin. Faptul că dl ministru Miclea vorbește cursiv nu înseamnă, nici pe departe, că știe ce face. De la sistemul doctoratelor - ajuns în faza râsului curcilor - la nivelul educației preșcolare și școlare plutește duhul improvizației, al modernizării de fațadă și al noului limbaj
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
Vissi d'arte sugerată autorului și schițată muzical de însăși Darclée, ascultând vocea grandioasă a Marianei Nicolesco într-o interpretare extraordinară, în care cel mai pur belcanto a aureolat linia expresivă a unei totale trăiri veriste. Conferința mea a reliefat faptul că Darclée a fost cea mai importantă personalitate pe plan mondial la cumpăna secolelor 19 și 20, implicată, ca nici o altă soprană, în afirmarea creației originale a repertoriului operistic de școală veristă. Hariclea Darclée a nutrit o stimă și o
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
bucuria muzicii, a fiecărui moment al acesteia, forța de impact a marilor evenimente, ne conduc să credem că - comparativ cu edițiile anterioare - actuala ediție a Festivalului este una cu totul specială. Este posibil. La fel de important de observat este, însă, și faptul că această sărbătoare a muzicii, a artei, a tinereții muzicii, nu se adresează numai nouă celor prezenți zi de zi în sălile de concert; efortul financiar, cel administrativ organizatoric, sunt mari. în Europa și în lume, poate numai Festivalul de la
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
cu caracter dansant, îl regăsim atât în Suite cât și în unele Concerte. Specificul iradiant al acestei muzici este covârșitor. Muzicienii formației sunt conduși de acest jubilator spirit al muzicii baroce care este Robert King. Nu poți să nu observi faptul că suitele au fost literalmente investite cu acel farmec sărbătoresc propriu curții regale engleze a timpului; fastul acesteia era agrementat de creațiile unor muzicieni de geniu cum sunt Purcell sau, mai târziu, Haendel. Creațiile lor, creațiile de gen ale contemporanilor
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
servit lui Bach drept model în elaborarea acestui spectaculos grup de suite. Sunt lucrări ale maturității târzii. Geniul bachian a fost omniprezent în epocă, a fost la curent cu tot ce se petrecea în epocă; iar aceasta, se știe, în ciuda faptului că, în timpul vieții, nu a depășit teritoriul statelor, al landurilor germane, că opera sa a avut o circulație modestă în epocă. Tocmai acest aspect privind nota engleză a acestei muzici, a acestor lucrări, a fost admirabil luminat în performanța muzicienilor
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
populau acea Ťcasăť au dispărut. Pot să mă întorc, să-mi văd prietenii, nu și să mă regăsesc pe mine cea din copilărie sau adolescență care se reflecta în privirile celor azi trecuți în neființă. De această Ťtrecereť suferă de fapt și ființa mea: se tot împuținează cu fiecare dintre cei ce ne tot mor jur-împrejur" (p. 58) Față de precedente volume ale Jurnalului Monicăi Lovinescu, cel ținut în anii 1996-1997 conține două zone care captează în mod special atenția autoarei: demersurile
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
Monicăi Lovinescu este doar una dintre victimele inocente) și-au păstrat locul în programele școlare și în istoria literaturii române (să ne liniștim, nu pretinde nimeni să fie scoși de acolo) se fac tot mai des auzite voci șocate de faptul că a fost citat un studiu științific al lui Mircea Eliade sau că s-a spus despre Cioran că este un mare stilist al limbii franceze. Or, în momentele în care Cioran și Eliade și-au scris textele de extremă
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
care fiecare cuvințel ascunde sub văl o fată morgană modulară. Căci, ceci n'est pas une poésie! E și muzică și e și mai mult de atât. Revenind la sensibilitatea unei astfel de poezii tehnic-ezoterice, ea e de căutat, de fapt, în mai multe direcții. În primul rînd, muzicală. Manolescu a vorbit primul despre ,muzicalitatea emoției" la Foarță, dar argumentele vin taman de la Verlaine. Dacă nu găsești nimic muzical în Andantino sau în Placă (puțin) defectă, atunci răspunsul e Apollinaire. Pentru
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
S-a scris despre acest tânăr politician că ar fi un arogant și un avid de putere. Se poate. Nu zic. Altceva însă mă preocupă pe mine. Pe mine mă bate un gând mult mai grav, mult mai primejdios decât faptul de a fi prea trufaș. Trufia, totuși, până la un punct, nici nu prea strică. Asupra mea cade, piezișă, umbra unei idei de-a dreptul îngrijorătoare... Se spune că firea unui astfel de ins moale, în fond, ca o șină de
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
este o splendidă, minunată declarație de dragoste. îi iubește pe pictori, știe despre viața lor o infinitate de elemente biografice, dă dimensiuni acelora dintre ele care din perspectiva destinului devin semnificative, acelea, cu alte cuvinte, care participă la metamorfoza unui fapt de viață, efemer prin urmare, într-o permanență, aceea a artei. Aceasta și este de fapt esența luptei cu sine a pictorului, a artistului, și poate a oricărei ființe: dizolvarea propriului eu, a eului detestabil, adică a ceea ce credem despre
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]