247 matches
-
pe sub mese ultimele adrese de localuri cu femei În pielea goală având organul lor muieresc astfel dresat ca să-ți ia francul de pe marginea mesei, aspirându-i așa cum ți-ar suge lipitoarea sângele rău din tine; sau adresele localurilor cu „tapeți“ fardați și Îmbrăcați femeiește, sau cu „guse“ mas culine fumând din trabuc și din lulea ca noi, bărbații, desigur, dar fără a putea, la o adică, să se măsoare cu noi când ne proțăpim În picioare la rădăcina copacului și zvârlim
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
chipul lui era palid și veșted; ca să-și mai însuflețească tenul, își punea un strat gros de pudră roșie pe obraji, până și pe nas. Lucrul era evident, și el nu-l tăgăduia, spunându-ne că, dacă nu s-ar farda, ne-am speria de el. Această față, deja destul de comică, era înconjurată de o coafură atât de stranie încât, atunci când l-am văzut pentru întâia oară, am izbucnit în râs. Era o imensă perucă fiscală al cărei moț se înălța
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a povestit că, ducându-se într-o dimineață să-l vadă pe Domnul Le Pelletier, l-a găsit pe un șezlong, lângă o masă plină de sticluțe, de medicamente, de săculeți etc., și atât de palid, pentru că încă nu se fardase cu roșu, încât, intrând în camera lui, Domnul de Coigny l-a crezut pe moarte. „O, dragul meu cavaler - spuse de îndată -, ce mult mă bucur să vă văd! Aștept de la dumneavoastră sfaturi bune într-o chestiune care mă preocupă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
era decât deschis. și azi continuu să spun: „sub cer deschis“. În toiul unui interogatoriu, securistul mi-a spus odată cu voce înceată: „Cine se-mbracă curat nu va ajunge murdar în ceruri“. Era vară, îmbrăcasem o bluză nouă și mă fardasem cu deosebită grijă, ca întotdeauna când mi se ordona să mă prezint la ședința de înjosire. Voiam să arăt bine. Azi nu pot decât să-mi dau cu presupusul de ce era asta așa de important pentru mine. Pe-atunci însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
coroziune. Subiectele teatrului de umbre din sudul provinciei Shanxi sunt, în general, legate de teme tradiționale, despre fericire, bogăție și longevitate, aniversarea zilei de naștere a celor opt zei etc. De exemplu, într-o scenă în care o tânără se fardează la măsuța de toaletă, artistul a reușit să realizeze desenele cu atâta ingeniozitate încât, în timpul reprezentației, mișcările fetei în fața oglinzii par cât se poate de firești. Culorile în care sunt desenate măsuța și cutia cu farduri sunt bogate, iar hainele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
nesimțită, cu blana udă. Lătra îngrozitor de tare. Acum cred că lătratul lui semăna puțin cu râsul doamnei Geta, CURVA!, dar atunci eram prea mic și doamna Geta era departe de mine, și adolescentă, poate nici nu avea nevoie să se fardeze strident. Lord avea o limbă lungă, m-am și mirat cât de lungă era, trăgeam de ea, era moale la atingere, dar o moliciune respingătoare, ieșea din gâtul lui și - pur și simplu asta credeam atunci avea să nu se
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
petrecerea mea, am lăsat-o pe Georgi să fie maestru de ce remonii, după cum se oferise. Eu m-am îmbrăcat frumos (mama îmi cumpărase o rochie din centru, o rochie colorată și veselă). M am lăsat împopoțonată de mama, coafată și fardată de mama, parfumată de mama. Mi-am primit musafirii veselă și am flecărit și râs întruna, am despachetat cadourile cu exclamații de bucurie, am dansat, am suflat în lumânări și am băut șampanie cu nemiluita. Am fost centrul atenției pentru
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Sau mâine... Sau chiar azi... Acum! Cu taxiul ăsta care mă așteaptă! Da, da, hai să fugim cu taxiul! bătu ea din palme. La lumina din hol, chipul Andei îi apăru dintr odată de-a dreptul grotesc lui Eduard. Era fardată mai puternic ca de obicei, părul îi cădea neglijent în ochi, iar răsuflarea îi mirosea a alcool. Nu se putu abține să nu i-o spună. — Anda, ce naiba ai băut, duhnești ca un birjar! Păi ce dracu’ era să fac
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
doar ca să‑și asigure un statut respectabil. Nu cred că se dă În vânt după bărbați. Dar e un tip curios de femeie; are elementele frumuseții, dar nu e o frumusețe, indiferent cum s‑ar Îmbrăca sau cum s‑ar farda. Însă tu, ca artist ce ești, Chick, ai identificat‑o ca făcând parte din lumea frumosului. E adevărat că are ochi frumoși, dar, dacă o privești cu atenție, detectezi la ea un aer de rigiditate militară europeană. Și când te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mâncare, pâinea rămasă o înfășoară într-un ștergar alb cu dungi albastre la capete, oasele de la carnea de pui, copiii țopăie de nerăbdare, ar lua-o la fugă spre izvor, tatăl autoritar, nu, în fața oglinzii s-o vezi cum se fardează, își dă cu ruj, crema de față, parfumul, nu, când ajungem la parfum și la ciorapii de mătase să te scoată din cameră, aici nu mai e realitate, la piață cu tine! ești în stare să destrami și cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
A fost prieten cu Yaemon și a slujit, de asemenea, clanul Oda. Se numește Chikuami. Și tu trebuie să-i fii un fiu bun. Mâncându-și turta de orez, Hiyoshi se duse să arunce o privire Înăuntru. Mama lui Își fardase fața și arăta neobișnuit de drăguță. Era Împreună cu un bărbat mai În vârstă pe care nu-l cunoștea și-și ținea privirea În jos, Când văzu, se bucură. — Hachiman! Hachiman! Aruncați flori! strigă Hiyoshi, care, În noaptea aceea, se distră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Pe toți zeii! Nu spune asemenea lucruri. Tokichiro se foi, stânjenit. Cu scorțoșii vasali de la castel, era Îndrăzneț și deschis, dar aici nu mai era decât un tânăr sfios. În sfârșit, Nene ieși să-l primească așa cum se cuvenea. Se fardase ușor. — Nu avem mare lucru, dar te rog să te simți ca acasă, spuse ea, aducând o tavă cu mâncare și o sticlă de sake. Tokichiro răspunse la Întrebările lui Mataemon ca În transă, admirând tot timpul silueta și purtarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
În momentul respectiv, nu avea timp să reflecteze la demnitate sau la reputație. S-ar fi mulțumit să Îi zărească, o singură dată profilul sau ceea ce făcea În seara aceea. „Pun prinsoare că și-a făcut deja baia și se fardează,“ Își spuse el. „Sau poate e cu părinții ei, luând cina?“ De trei ori trecu Încoace și-ncolo, Încercând să pară cât mai nevinovat cu putință. Era seară, așa că pe străzi circulau foarte puțini oameni. Ar fi fost Îngrozitor de jenant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
într-o perioadă în care te temeai până și să vorbești singur, în propria-ți casă. Deci, avea această deschidere, această naivitate, dar pe de altă parte avea și un pregnant simț al realității, pe care nu încerca să o fardeze, o devoala în orice prilej. De asemenea, este foarte important să amintim aici de el ca om al rugăciunii. Ce m-a impresionat foarte mult în ipostaza aceasta era modul în care recita la slujba Miezonopticii Canonul de pocăință. A.S.
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
străin și pentru a oferi o imagine îmbunătățită a vieții în U.R.S.S., autoritățile au evacuat din centrul orașului toate prostituatele (supranumite "Olimpicile"), toți alcoolicii și vagabonzii, toți declasații." Despre acest episod vorbește Galin, despre modalitatea comunistă cunoscută de a farda realitatea, de a machia o imagine ce-ar risca să pară șifonată. Așadar, într-o baracă ciudată și sordidă, în apropierea unui Ospiciu sînt nevoiți să trăiască marginalizații: frumuseți de mîna a doua sau a treia alături de nebuni cu acte
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
engleză din secolul șaptesprezece ca să citesc în original Jurnal din anul ciumei. Cine este Antoaneta Ralian? Este o doamnă frumoasă și distinsă, care în curând, la 24 mai, va împlini 85 de ani. În fiecare zi se îmbracă elegant, se fardează și se așează la masa de lucru, continuând o muncă de traducător în care s-a angajat de o viață. Uneori, când primește cărțile de semnal dintr-o nouă traducere a sa, vine în vizită la noi la redacție, la
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
strigând la ea Marș, expresie folosită la mânie. Vecinii budapestani cred că așa o cheamă pe româncuță și ea va rămâne cu această poreclă până la întoarcerea în România. Norah este foarte cochetă și feminină. Face baie în fiecare zi, se fardează, se parfumează, stricând-o și pe fetiță care va ajunge la rândul ei o cochetă, defectul principal. Fosta amantă a tatălui e o evreică foarte rafinată și inteligentă, nu ca mama adevărată, Iosana, care a rămas o țărancă primitivă. Din partea
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
din cel care și-a adjudecat-o, Robert Ford, o celebritate a zilei, urît și celebru totodată. Legenda intră într-un comerț fabulos incluzînd și transformarea sa într-o mică scenă de teatru cu cei doi protagoniști ca figuranți, excesiv fardați de un teatralism rizibil ca în filmele anilor 1920. Povestea continuă cu Robert Ford ucigîndu-l pe scenă nu mai puțin de 800 de ori pe Jesse în timp ce amicul său care-l interpretează flamboiant pe erou devine din ce în ce mai veridic în rol
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
mecanismul mediatic, precum și puterea ochiului magic al camerei, știe că rolul său nu se oprește în fața sălii de cinema, ci continuă pe o altă scenă, în spațiul public. Acest zâmbet contrafăcut se dorește o expresie a tinereții cinematografului, acea tinerețe fardată în exces, cu gustul aventurii, dispensatoare de energii. Însă, zâmbetul artistului, asemeni unui blocaj maniacal, evocă deopotrivă bătrânețea prematură a unui cinematograf care descoperă în zorii existenței lui consumerismul. Destinul lui George Valentino și al lui Peppy Miller din povestea
Nostalgie și retro-popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4843_a_6168]
-
personal ori accelerat după cum se clatină temeliile casei, și mă pomenesc vorbind singur prin somn: ăsta trebuie să fie acceleratul de cinci... La pădurea Pustnicul, băiatul-chelner pe care-l cheamă Aurică și care își făcea unghiile cu ojă și se farda ,,ca să fiu curat la serviciu"... Cu un declic brusc, frigiderul începu să clănțăne în tăcerea nopții în timp ce visam un fluture mare cap-de-mort... Supt la față, osos, cu ochi adânci, depărtați, cu părul tuns scurt ascunzând un început de chelie și
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
erau copiii, plângea să n-o vadă ei. Apoi plângea că îi vedea. Plângea ea, se porneau și copiii pe plâns. Uneori credea că va înnebuni. Iar lucrul cel mai grav era că nu pricepea unde a greșit. Altele se fardează, se coafează, se îmbracă mini, le zâmbesc tuturor bărbaților. |știa, pe urmă, sigur că profită. Ea nu a avut niciodată nici timp să stea în fața oglinzii, nici bani să se îmbrace mereu după ultima modă. Desigur că nici nepieptănată nu
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
nu neapărat și cel mai reușit. Ar fi multe de spus, căci abia acum textul e cu adevărat generos. În primul rând, un câștig este tonul confesiv, firesc, fără volutele stilistice din episoadele anterioare, impresionante, dar având rolul de a farda goliciunea textului în sine. Confesiunea aparține unei femei de 30 de ani, ajunsă abia acum la o conștiință sexuală matură. Korin, bărbatul ei, a ajutat-o să-și descopere identitatea sexuală, dar, având nostalgia condiției uterine și a fertilității, filozofează
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
onorabili sau portari de noapte profitînd de telefoanele instituției, soți plictisiți etc. - alcătuiesc o umanitate privită nu cinic, ci cu o comprehensiune binevoitoare: ei nu pot fi ignorați, există, fac parte din realitatea noastră. Pe care Ioana Bradea nu o fardează dar nici nu o disprețuește. Ea nu folosește eufemisme, e adesea frustă, cu expresii greu de suportat, mai ales excesul de înjurături (știm că așa se vorbește azi, auzim oripilați pe stradă, dar parcă, în economia cărții, paginile împănate cu
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
cînd bărbatul pe care-l iubești va avea în sfîrșit vîrsta ta șaptezeci de porumbei albi ca neaua în piața san marco hai să fugim împreună în italia morfina te face curajos și eu care credeam că dacă azi te fardezi nu se poate să mori mîine te apropii mai mult de țintă cu cît vrei ca fiecare mîine să fie ieri înaintăm într-o singură direcție pe marginea drumului mai zărești uneori florăresele de cele mai multe ori cîini slăbănogi cu ochii
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]
-
voce necunoscută. Era Orit. Sosise cu o mare întârziere pe care o neutraliza un buchet de crini splendizi. - Puri și frumoși ca musafirul nostru, spuse, îndreptându-se întins spre el și oferindu-i florile. Deci tu ești copilul minune! Era fardată violent, stătea în picioare în fața lui și-și legăna șoldurile. Mirel se lăsă prins cu ușurință în plasa atențiilor ei. Se retraseră amândoi în jurul unei măsuțe de pe balcon și începură să vorbească animat. Orit punea întrebări cu vocea ei melodioasă
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]