754 matches
-
0b. Producerea lichidului organic Plămâni → Reziduuri / Distribuția lichidului organic Parte ușoară Hrană → Splină → Lichid organic stomac Parte grea intestin subțire Rinichi → Distribuția lichidului organic Figura 0c. Producerea-difuzarea substanțelor Intestin gros Vezica Scaune Urina Sânge pur spre V/E meridianele creierului Faringe Cavitate bucală Limbă Lichid vaporizat spre Biao Vena cavă superioară Arteră pulmonară Apă ușoară Atriu drept Ventricul drept Plămân drept Yin Gu Qi spre sânge Vena cavă inferioară Aortă Plămân stâng Ventricul stâng Atriu stâng Arteră pulmonară Aortă Trahee Lichid
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
momente este ascuțimea dinților ei. Femeia trebuie să refuze situația în care mișcările sunt făcute predominant de către bărbat, căci astfel crește gradul de umilință resimțit de ea, apărând riscul de a se declanșa reflexul de vomă, prin pătrunderea sexului în faringe. Reflexul de vomă apare și în situ ația în care, în lipsa unei convenții prealabile asupra ejaculării, jetul de spermă surprinde faringele neobturat de rădăcina limbii. În ceea ce privește folosirea prezervativelor în sexul oral, ea este contrain dicată mai ales de către producătorii acestora
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
gradul de umilință resimțit de ea, apărând riscul de a se declanșa reflexul de vomă, prin pătrunderea sexului în faringe. Reflexul de vomă apare și în situ ația în care, în lipsa unei convenții prealabile asupra ejaculării, jetul de spermă surprinde faringele neobturat de rădăcina limbii. În ceea ce privește folosirea prezervativelor în sexul oral, ea este contrain dicată mai ales de către producătorii acestora, care știu că produsul lor poate fi lezat cu dinții și apoi introdus în vagin fără a mai avea o funcție
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mai puțini controlabili și alții care nu pot fi controlabili. Astfel, respirația în practicarea joggingului este dependentă de: de obstrucția sau libertatea căilor aeriene superioare și inferioare de a realiza actul respirator (starea de sănătate a nasului, sinusurilor, cavității bucale, faringelui și laringelui, traheii, plămânilor); de umiditatea și temperatura aerului; de capacitatea vitală a alergătorului; de pregătirea organismului pentru efort înaintea începerii ședințe propriu-zise de alergare; de fenomene atmosferice existente (soare, vânt, ploi, presiune atmosferică, ninsoare etc.); de altitudinea la care
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
bucală sau cea nazală (ori prin ambele), producând sunete nenazale sau nazale. Spațiul cuprins între coardele vocale și buze denumit canalul vorbirii este alcătuit din organele fixe și mobile menționate în paragrafele anterioare. Pozițiile variate ale organelor mobile (coardele vocale, faringele, palatul moale, uvula, limba, buzele și maxilarul inferior) determină modificări ale formei și dimensiunilor canalului vorbirii în timpul fonației. În acest mod, curentul de aer va căpăta forme, rezonanță și timbru diferite, producând sunetele vorbirii: vocale și consoane 121. "Este considerat
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
carcinogeni, ceea ce susŃine relaŃia între indicele de masă corporală și riscul de cancer bronhopulmonar. ExplicaŃia ar putea consta în proprietăŃile lipofilice ale substanŃelor carcinogene din tutun care se pot acumula în Ńesutul adipos (299). 3.13.2. Cancerul cavităŃii bucale, faringelui și laringelui Riscul de cancer orofaringian este de 2 până la 18 ori mai mare la fumători comparativ cu nefumătorii și este proporŃional cu numărul de Ńigări fumate. S-a demonstrat că 9 din 10 cancere orofaringiene la bărbaŃi și 6
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ca pondere, având ca factor de risc fumatul. Riscul de a dezvolta acest tip de neoplazie este direct proporŃional cu numărul pachete-an (303). Acet tip de tumoră malignă este datorată carcinogenilor de contact, în special când aceștia sunt cantonaŃi în faringe sau sunt epuraŃi de plămâni și ajung la nivelul mucoasei esofagiane și produc cancerul (304). În Statele Unite ale Americii 80% din cancerele esofagiene sunt atribuite fumatului. Alcoolul potenŃează efectul carcinogen al fumatului în dezvoltarea cancerelor tubului digestiv (305). 3.13
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
al căilor aeriene superioare, generând hipoxie intermitentă, fragmentarea somnului și destructurarea arhitecturii normale a acestuia. Fiziopatologia OSA are la bază susceptibilitatea pentru colapsul inspirator al căilor aeriene superioare, favorizat de diferite condiții funcționale sau clinico-anatomice: scăderea tonusului mușchilor dilatatori ai faringelui, scăderea suprafeței de secțiune faringiană, modificări ale dimensiunii și formei amigdalelor palatine sau palatului moale, retrognația, obezitatea cu creșterea depozitelor adipoase de la nivelul gâtului, creșterea presiunii pozitive asupra căilor respiratorii. În afară de factorii anatomici, în generarea OSA intervine dereglarea sistemului complex
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
dimensiunii și formei amigdalelor palatine sau palatului moale, retrognația, obezitatea cu creșterea depozitelor adipoase de la nivelul gâtului, creșterea presiunii pozitive asupra căilor respiratorii. În afară de factorii anatomici, în generarea OSA intervine dereglarea sistemului complex de menținere a tonusului mușchilor dilatatori ai faringelui și a mecanismelor reflexe de compensare a vârfurilor de presiune negativă intratoracică, generate în timpul inspirului fiziologic. La subiecții cu OSA s-a constatat o scădere a fluxului nervos aferent mușchiului dilatator al faringelui în momentul adormirii, care ar putea favoriza
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de menținere a tonusului mușchilor dilatatori ai faringelui și a mecanismelor reflexe de compensare a vârfurilor de presiune negativă intratoracică, generate în timpul inspirului fiziologic. La subiecții cu OSA s-a constatat o scădere a fluxului nervos aferent mușchiului dilatator al faringelui în momentul adormirii, care ar putea favoriza colapsul căilor respiratorii superioare. Somnul fiziologic se caracterizează printr-o stare de “relaxare” cardiovasculară: frecvența cardiacă, debitul cardiac, tensiunea arterială sistolică și diastolică înregistrează o scădere din momentul instalării somnului, care se accentuează
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
terapeutice, printre care terapia pozițională, scăderea ponderală, dispozitivele de avansare mandibulară și ventilația non-invazivă cu presiune pozitivă continuă (CPAP). CPAP reprezintă terapia primară în OSA. Această metodă realizează prevenirea colapsului căilor aeriene prin menținerea unei presiuni pozitive constante la nivelul faringelui, în timpul somnului (97). Presiunea aplicată, între 5-15 cm H2O, este determinată prin titrare în cursul polisomnografiei. Numeroase studii clinice au demonstrat efectele benefice ale CPAP, din punct de vedere al diminuării simptomatologiei nocturne și diurne la pacienții cu OSA. Studiile
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
10 µm) care trec acest filtru primar sunt reținute în stratul de mucus care tapetează căile aeriene. Mucoasa căilor respiratorii prezintă cili cu mișcări continue dinspre interior spre exterior cu rol de deplasare a mucusului încărcat cu particule până la nivelul faringelui, de unde poate fi expectorat sau înghițit. La trecerea sa prin căile respiratorii, aerul este încălzit și umezit; aerul este complet saturat cu vapori de apă înainte de a ajunge la alveole. Conducerea aerului Căile aeriene sunt conducte de legătură între exterior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]