171 matches
-
astfel sfârșise prin a-și abandona cartea. Se limitase la a trăi doar alături de materialul său uman, cerându-i să-l ignore. Să se prefacă a nu-l vedea - și se simțea În același timp un spion, un trădător, un farsor, dar și gardianul, tatăl sau fratele acelor tineri. Acum romanul care ar fi trebuit să-l transforme Într-un scriitor ajunsese Într-o cutie de pantofi, Împreună cu un vraf de hârțoage: articole de ziar despre inadaptabilitatea adolescenților, bilețele de dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
e adevărat. Violet se uită lung la el. — Crezi că a fost aceeași persoană care a lăsat mesajul și mi-a pus antihistaminicele în cafea? Nici nu mi-a trecut prin cap așa ceva! —E posibil, nu? Mai plauzibil decât doi farsori care bântuie pe aici, fiecare cu treaba lui. Nu prea-ți vine a crede. — Am crezut că s-a terminat cu povestea aia, zise Violet, supărată. Chelnerița ne aduse mâncarea, la care ea îi răspunse automat cu un zâmbet orbitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
a dat un pic în spate, vizibil uimită. Hugo se năpusti cu voluptate asupra fripturii. Violet se uita în gol la farfuria din față, încă abătută. —Ei, hai Vi, nu mai fi supărată, îi zise Hugo încurajator. E clar că farsorul și-a schimbat acum ținta. Ar trebui să fii mulțumită. Asta dacă nu cumva ești geloasă, bineînțeles. —Geloasă? Asta o făcu pe Violet să sară în sus, lucru pe care Hugo îl știuse de dinainte. —De ce să fiu geloasă? — Din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
parte. („Vinul conține o groază de calorii, spusese Violet, cu regret. În plus, nu vrem să ne amețim la prânz. Sau, mai bine zis, vrem, dar nu putem.“) Îi spuse lui Violet, pe un ton malițios: —Geloasă pe faptul că farsorul și-a pierdut interesul pentru tine, dragă. E ca și cum hărțuitorul tău de serviciu se hotărăște dintr-odată să-și schimbe ținta și urmărească pe cineva din East Enders 1. Flatant, ce să zic. Violet își ținu în frâu emoțiile. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Înclina din cap. Vorbea mai mult cînd Îi veneau parapitecii, așa puteau fi, exagerat, socotiți Thomas și ceilalți privilegiați, pentru că Berg nu admitea să pășească oricine În academia lui. Nu era un filozof, nu avea sistem. Un gînditor. Un mare farsor, i se părea, În unele momente, lui Thomas. Veneau la Berg, pentru a sta de vorbă În biblioteca-depozit, un editor, doi savanți, Jesper, uneori, pînă să se Înroleze În Legiunea Străină; Jesper, aproape frate cîndva cu Thomas; mai veneau un
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
tipografie Destin are insolență a pune ce vrea Domnia - sa, ce-i plesnește prin cap Domniei - sale, nu ce i se dictează. {EminescuOpVII 317} Așa d. e. doamna Lume dictează: Ms. Destin scrie: D-nu PETRICĂ MOFT PETRICĂ Compte MOFT /E/ farsor en gros et en detail om politic COSTEA URLĂ CONSTANTIN URLATORIANO Cu minavetul poete et grand homme de lettres TACHE CARAGHIOZLÎC CONSTANTIN CARAGGIO Comedianț Artist dramatique COLTUC BĂRZEA PRINCE COLTUQUE BARZE Vacari sau în cazul Ministre Secretaire d-etat cel din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mâna stângă pe umerii unuia din băieți. Alte fotografii tratau individual pe copii. Băiatul cel mare făcuse școala militară și se fotografiase cu pampon. Semăna puțin cu Hagienuș, cu toate că slab, neavând nimic de intelectual. Fizionomia îl trăda ca pe un farsor, capabil de toate nebuniile. Fata, într-altă fotografie, părea foarte frumoasă. Fața îi era prelungă, zâmbetul spiritual și galeș, ținuta liberă și sportivă. În ochi, însă, ca și Hagienuș, avea un mic râs viclean. Hagienuș se înverșuna să-i demonstreze
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scopurilor". Dacă în relațiile de cooperare fiecare individ caută să contribuie la realizarea scopurilor celorlalți, în relațiile concurențiale se urmărește îndeplinirea propriilor interese prin blocarea obiectivelor celorlalți (p. 38). Pare însă că, rămânând pe poziția lor egoistă, pentru un timp, farsorii și speculanții vor profita și de mediul cooperant și de cel competitiv! Cooperarea și competiția nu afectează numai mediul și relațiile interpersonale, dar și procesele cognitive ale indivizilor. Specialiștii au ajuns la concluzia potrivit căreia "în situațiile de competiție și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu mai e, înseamnă că eu nu mai sânt Sinuciderea dovedește acum că imposibilitatea declarată de a nu putea concepe viața în absența celuilalt nu este o simplă ipocrizie și că în spațiul adevăratei iubiri eul nostru încetează să fie farsor, fiind incapabil să supraviețuiască "problemelor" sale. Cel care se sinucide lângă cadavrul (încă fictiv) al iubitei atestă faptul că moartea ei, socotită reală, transformă într-o ficțiune viața lui și că în fond, la rândul lui, el a murit. Sinuciderea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bețe... Ziare bizare, cu și fără buzunare... necitite, lipite, mototolite, neplătite; apar placarde, batarde, afișe fățișe cu miez... dau ghes la citit votanți, opozanți, combatanți, comercianți, muzicanți ambulanți, diletanți; n-au carte, n-au parte de vot. Alegători, minori, bugetiori, farsori, trântori, gardiști, sinecuriști, contrabandiști, propagandiști...; morții votează cu toți; întruniri cu pocniri, interpuși, bătăuși, puși, ascunși, ascultând, vociferând, bătând, raportând la stăpâni liberali, venerali, vandali, șacali: vor reușită mituită, plătită, ieșită cu sânge... Opoziția unită, cinstită, independenți, fervenți, naționaliști populiști
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în fund și- n bugetul personal, când printr-o lege votată de ditamai Parlamentul țării, acestor nehaliți li se dădea 50% la salariu. Ehei, vă mai amintiți poate, câți au lăcrimat de emoție, când Băsănău punându-și haina sa de farsor de zile mari, a promulgat această lege, deci cu alte cuvinte, dacă ar fi să ne luăm după vorba că unde-i lege nu-i tocmeală, ar fi trebuit ca fiecare profesor să fi avut la ora asta o leafă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
falsului. Adevărata impostură aparținuse tinereții. La doar câteva rânduri după ce susține că înșelăciune este cuvântul care îi exprimă „filozofia”, Cioran constată cu nostalgie și dezamăgire: „Cu cât îmbătrânesc, cu atât îmi vine mai puțin să trișez. Vârsta anulează toate șansele farsorului ce-aș fi putut să fiu” (I, 331). Alteori, face o veritabilă poetică a jocului, a măștii. În afara ei, nimic nu are relevanță: „E plicticos orice om lipsit de vanitate, care nu ține să facă impresie. Vanitosul poate fi exasperant
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
I. Dezangajîndu-se în viață (prin arsenalul prejudecăților și al locurilor comune, al oportunismului veleitar, al muncii mecanice și bigote) personajul e deviat pe linia moartă a vidului interior; la prima ciocnire cu obstacolul real (șeful-lepră, șleahta de "impostori și de farsori"), lipsit de sprijinul convingerilor morale, cade prompt în groapa comună a dezechilibrelor, îndoielilor, incertitudinilor și disperărilor, pradă "angoasei". II. Reacția compensatorie pe fundalul nici unui adevăr moral (decît calculul oportunist) și pe axul nici unei certitudini (și îndoiala "o pune la îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a prăbușit. Și odată cu mine s-au prăbușit si convingerile mele. Ștefan: Ia mai las-o cu tragediile astea. Că nu dau o lacrimă pe ele. Ei asta-i! Te-ai lăsat lucrat de o gașcă de impostori și de farsori, și dacă le-a ieșit lor jocul, ți-ai pierdut convingerile. Apoi, frățioare, dacă un nenorocit îți spulber convingerile, înseamnă că nu le-ai avut. Ei, ce faci, unde te gîndești? Ilie: Vrei să știi? Ei, află că mă gîndesc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lăsata secului sau alaiul pascal). Așteptarea anxioasă verifică, așadar, la Caragiale, posibilitatea tratării în registre diferite a uneia și aceleiași teme. Ce-i paralizează deopotrivă pe hangiul Stavrache, pe Leiba Zibal, pe Leonida...? Un revenant, un mort viu (ca fratele farsor ce revine cu o surpriză pregătită din timp: scrisoarea decretîndu-l mort e ...plastografie), un "strigoi în întunerec", luat în litera manifestării lui, terifiante pentru ascultător, sau un... "goi" amenințător de cu vreme (Gheorghe). Iminența confruntării între protagonist și temutul agresor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în Lumea Nouă, transferată rapid europenilor. Drumul spre modernitate se îngustează prin subminarea sacrului, sublimului și moralității. Tradiționalele credințe religioase sunt tot mai afectate de înșelătorii, invidii, amenințări și descurajări. În cămările golite ale spiritului pătrund vrăjile și magiile nenumăraților farsori. Morala cumpătării e un mit al trecutului, iar mult-trâmbițatul "proces al comunismului" a semănat dezbinare și valuri mari de ură. Unii "dizidenți", ori criticii de altădată, au fost asimilați de noile "industrii ale comunicării", ocupând posturi îndestulătoare în "economia de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de dafin. D-asupra tabloului întreg fîlfîie tricolorul și în nouri strălucește cu lumini deviza Nihil sine deo. Imnul regal cu cor, orchestră și fanfară. Cortina încet." Cu această imagine în față, mă întreb la ce se referă titlul " Mare farsor, mari gogomani", cui este adresat îndemnul " Ca rol fu mare mititelul! Hai, gogomani, la jubileu!" și la cine se referă fabula Șarla și ciobanii unde personajul canin e "ca toți cîinii nemțești, / Cînd, leșinați de foame, doresc să-i miluiești
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și indicau originea (Palicar), cu nume preluate din patrimoniul culturii europene antice sau renascentiste care orientează spre o anumită concepție de viață eliberată de norme constrîngătoare (Falstaff, Nastratin, Hans) sau înglobează o nuanță de autoironie și aptitudini de travestire (Zoil, Farsor); Eminescu și Delavrancea refereau la Caragiale printr-un apelativ de distanțare (grecul, grecule) însă pentru mai tînărul Zarifopol, cel care ar fi dorit să fie numit Moș Virgulă era gratulat cu deferență nemțească prin sintagma protocolar-aulică Herr Direktor; Caragiale mai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
efectului fonetic din final iar în poezia Triumful amorului a aceluiași întîlnim o celebră sintagmă care face carieră într-o comedie a lui Caragiale: "Ci ia lasă gluma, dă-te iute jos / Și-mi dă o guriță, angel radios."; Mare farsor, mari gogomani e o pastișă după antidinasticul N. T. Orășanu; N. Davidescu catalogat drept denigrator recunoștea în proza Între două povețe reflexe din Demonul perversității de Edgar Poe... Încurcată moștenire, ciudat clironom, dar que voulez-vous, nous sommes ici aux portes
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
suportabilă; actorii titulari au ceva merite; dar rarele tentative de a face operă bufă au eșuat. Ademeniți de anunț, am avut nenorocul de a asista la reprezentația lui Il Barbiere; e imposibil să vezi o parodie mai ridicolă: un Bartholo farsor, un Basile distras, un Figaro fanfaron, un Almaviva deocheat; toți cotcodăceau, tușeau, mieunau, îngăimau un recitativ imposibil, cu mișcări bruște, sacadate, dislocate! Ce groaznică denaturare! Ilustrul maestro ar fi tropăit de mânie, și umbra lui Beaumarchais trebuie că s-a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mlădioasă și cuceritoare. Era ovreu și inginer la o fabrică de mașini din Budapesta. Acum se opri un moment și se uită împrejur parcă ar fi așteptat o întrerupere. Întâlnind ochii lui Bologa, care nu-l iubea, zicând că e farsor, Gross continuă disprețuitor: ― Statul!... Statul care ucide!... În spate statul nostru, în față statul dușman, și la mijloc noi, cei osândiți să murim ca să asigurăm huzureala câtorva tâlhari care au pus la cale măcelul milioanelor de robi inconștienți! Mă mir
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
reprimai, de asemenea, prin rațiune, de teama de a nu trece drept un bufon, îi dai atunci frâu liber și, după ce ai întărit-o astfel, te lași adesea antrenat fără să te mai gândești că în conversații o faci pe farsorul." (Republica, Cartea X, 606c) Filosofii și moraliștii, după părerea lui Platon, vor avea mereu mai multă suspiciune în privința comediei, decât în privința tragediei. Râsul le apare ca o formă de subversiune greu, chiar imposibil, de canalizat. După părerea lui Platon, actorul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dificil de făcut decât alta. Dorante Desigur, Doamnă; și dacă, în privința dificultății, ați adăuga un mai pentru comedie, poate că nu ați exagera". Dacă, în Critica Școlii femeilor, Molière, furios că este coborât de unii detractori la rangul de vulgar farsor, urmărește un scop polemic de netăgăduit, el se manifestă și în calitate de teoretician, dându-i comediei, care-și obține pentru prima dată recunoașterea, o poetică. Arătând, prin cuvintele pe care le spune aici Dorante, superioritatea comediei față de tragedie, Molière anunță triumful
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
răspuns prin aplauze, hohote de râs etc. La prima reprezentație în versiunea modificată în 1950, La Cantatrice Chauve a produs o reacție de surpriză atât asupra publicului cât și, dacă acordăm credit confesiunilor din amintitele Note, asupra dramaturgului însuși. "Genialul farsor" pretinde că a asistat cuprins de uimire la convertirea semnului minus, asociabil "tragediei limbajului" pe care intenționase s-o ilustreze, în semnul pozitiv presupus de râsetele publicului, firești în cazul reprezentării scenice a unei comedii. Printr-un neprevăzut efect de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Mișu "gura de sare"), și mai ales prietenia cu Iancu Caragiale căruia, nici mai mult nici mai puțin, pretinde că i-ar fi dictat "jumătatea actului întâi și tot actul doi"44 din O noapte furtunoasă. În cunoscuta ipostază de farsor neîntrecut, amator de șotii mai mult sau mai puțin periculoase, tipul Mitică primește o ilustrare inedită în piesa lui George Ciprian, Capul de rățoi. Ciriviș, Macferlan, Bălălău și Pentagon sunt în aparență pușlamale vesele, inofensive și amuzante prin sclipitoarele vorbe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]