164 matches
-
inexpresivă a scrisorilor însele: un amănunt care dădea jocului pe care-l făcea doamna S. tocmai acea măsură ridicolă și patetică... mi amintesc că, pentru a se răzbuna - "nu atît pentru insistențele ei, la rigoare benigne, cît pentru tot acel fastidios drum în derivă", avea să mărturisească Varnali -, el alese un prilej onomastic. De ziua numelui său, doamna S. invitase același cerc infim de intimi. Privilegiul de a fi posesorul scrisorilor mătușii sale îi acordase peste noapte lui Barbu Varnali prerogative
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
localnicilor la auzul danțurilor culese de Béla Bartók în 1912 și executate de un ordinator portabil pe care oșenii l-au numit atunci, în 1993, ";pianul ista".) Cartea este o monografie problematizată a danțului oșenesc (gen pe care ar fi fastidios să-l descriu aici, dar pe care vă recomand să nu-l identificați cu jocul!). Fără a înceta o clipă să se aplece asupra acestui danț, ea propune pe parcurs soluții metodologice, analitice și interpretative proaspete, curajoase și înnoitoare pentru
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
etc. Au apărut, în consecință, dublete conceptuale contrastative sau doar paralele, înglobante sau limitative, modelatoare sau rigidizante, în orice caz de natură a dilua intensitatea inciziei în realitatea textului datorită proliferării aproape necontrolate a obiectului. Enumerarea lor devine ea însăși fastidioasă: sinceritate/eu, realism/viață, transparență/scriitură, ficțiune/autoficțiune, ficțiune/mistificare, adevăr/fals, autobiografie/ficțiune, oglindire/realitate, mimesis/veridicitate, personaj/mască ș.a.m.d. Cum categoriile și conceptele "tari" s--au dizolvat curînd în codul "slab" al gîndirii (ne-a spus-o
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
care-l capătă, în secolul al XVIII-lea, scriitorul, a maniilor economice care se vertebrează, textual, comportamentul personajelor. Să admitem, împreună cu autorul Gândirii romanului, demersul lui Watt - chiar mărginindu-se la Defoe și Richardson - e încă pasionant și întru nimic fastidios. În sfârșit, o ultimă paradigmă identificată aici, aceea a "istoriei speculative" îl repune în drepturi pe Georg Lukács, cu a sa Teorie a romanului. Incisive, dar nu întotdeauna ușor de explicat, opiniile teoreticianului maghiar uniformizează recursiv câteva dintre tipurile - altminteri
Gândirea romanului cea de pe urmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8137_a_9462]
-
dezinfecta mușcătura). Finețea constă însă în felul în care Cristina gestionează momentul. Își lasă deoparte mefiența, pentru că, simte, nu e timp pentru asemenea rătăciri. Aceasta e, de altfel, și „rețeta” romanului, în care parcă niciodată nu e timp pentru introspecții fastidioase. Neavând ambiții tendențioase, Kinderland e doar o carte despre copilărie (și despre toate ale ei). Una remarcabilă, amintind în anumite momente de Nostalgia lui Mircea Cărtărescu. Împănată cu povești extraordinare, cu personaje pe cât de reale în autenticitatea lor, pe atât
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
a vocalei din mijloc, ca un behăit!), Saba intensifică o durere compactă, acea tensiune rară pe care știe să o rețină doar marea poezie. Poezia poate să fie un exutoriu al durerii. Saba a aflat-o înainte de a începe o fastidioasă psihanaliză care l-a proiectat cu forță în câteva momente dureroase ale biografiei sale. Dar se spune că tot el ajunsese chiar să nu-și dorească ,vindecarea", de teamă că i s-ar fi astupat izvorul! Însă nu cauți durerea
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
drept procedeu simplist de basculare în timp. Dar aspectul de reportaj - plasarea în juxtapunere a desfășurarii muzical-dramatice cu imaginile din studioul de imprimare a peliculei sonore, acest paralelism constituie originalitatea însăși, o inspirație fericită, cea care face posibilă dezagregarea convenției fastidioase a spectacolului cântat, face posibilă implicarea și detașarea... drept atitudini într-un binevenit paralelism al planurilor. Cu decenii în urmă acest procedeu ar fi părut o blasfemie. Astăzi apare ca fiind salutar pentru un public hrănit de noianul producțiilor tv.
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
O lumină de dincolo pătrunde în încăperile știute, își așterne enigma peste viețuirea noastră aridă, fertilizînd-o întru poezie. "Nesfîrșit", "absurd", "nimic sigur", "nu vom ști niciodată" sînt cuvinte și sintagme prin care infinitul se strecoară în finit, tainica inaparență sparge fastidioasa aparență: "aceeași zi nesfîrșită/ cu ceai și puțină slănină și multă uitare/ cu telefoane primite și date/ reverențe absurde/ în pragul ușilor ce se deschid/ fără să fie vorba de nici o plecare/ pentru că fațadele caselor/ nu conduc la nimic sigur
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
înseamnă, dacă ne gîndim bine, că jurnalul precede existenței pe care o consemnează: metaforic vorbind, autorul Părului Berenicei credea, probabil, că viața omului este dinainte scrisă. O machetă misterioasă o conține înainte de a se realiza. Astfel de considerații nu sînt fastidioase cînd ne referim la un autor ca Radu Petrescu. El intră în categoria, destul de rară, a scriitorilor inteligenți și care reușesc să spună lucruri foarte interesante despre literatura lor și despre literatură în general. De cîte ori i-am comentat
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
luptase în oastea de panduri a lui Tudor, silit fiind să se ascundă după înăbușirea răscoalei, a fost adăpostit la mînăstirea de la Gura Motrului de Eufrosin Poteca. Cît despre partea memorialistică, se vede lesne că, spre deosebire de scrisori, șubrede prin tonul fastidios de perorație goală, amintirile au o temperatură sufletească de apostat creștin, de unde și elanul cu care călugărul își mărturisește escapada pe care o trăise la o casă de toleranță din Pesta, caz în care, povestindu-și amorul pentru curtezana unguroaică
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
Anthony Trollope are "oroare de teorii abstracte" (277). Și ideea este o formă a concretului, nu o expresie a contemplării inapte să palpeze viața. Analiză, da, dar cu măsură, regenerând și nu mortificând, trezind și nu adormind interesul cu "analize fastidioase", cum constată la lectura romanului lui G. d'Annunzio, Triumful morții. Absența predominantă a atitudinii conduce la conjectura, deloc conjuncturală, că își reprimă divergențele și se "obiectivează". "La fel de sceptic ca și față de regolistica, de preceptistica poetică veche, se arată Benedetto
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
recunoașteți afin în literatura română și cea universală? - Îi iubesc, respect, admir, salut (și de pe loc, și din mișcare) pe mulți confrați defuncți sau vii, din țară și străinătate. Să fac, aici, un lung pomelnic, ar fi de-a dreptul fastidios. (Lui Luca,-n treacăt fie zis, nu-i voi fi dedicat poeme. Îi cer, pe-această cale, scuze!) - Cu o roza "a vînturilor" la butoniera, poetul e un matroz cosmic (de pe Planetă Roz). Dvs. ce/cine sunteți? - În zilele când
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
rostirii hebdomadare a unui verdict literar, cronicarii noștri se ilustrează, de obicei, și printr-o solidă incultură, eficient sedimentată; citirea în galop a aparițiilor recente nu prea lasă timp pentru parcurgerea unor lucrări teoretice pe cât de importante, pe atât de fastidioase." Și, dacă ne rotim bine privirea în piața de carte a momentului, lucrurile chiar așa stau. Volume de publicistică și radiografii umorale - scrise lejer și adesea plăcut - trec cu ușurință drept panorame ale câte unei perioade, drept volume gata să
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
în istoria universală și în viața poporului român (1572-1574). Un iz de protocronism avant la lettre se degajă din multe formulări hasdeiene. Romanul Ursita (1867), altă evocare istorică, optează de data asta deschis pentru literatură, fără a mai recurge la fastidioasa bibliografie; rezultatul este însă același. Mai slabă și mai lipsită de nerv decît Ioan-vodă cel Cumplit, Ursita nu se deosebește însă, în structura ei, de o scriere istorică; singurele pagini interesante sunt cele în care istoricul reconstituie decorul concret al
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
comună. La finețea auditivă a prozatorului au făcut referire toți criticii. Senzația e că Sorin Stoica prinde (acesta e cuvântul cel mai potrivit) ritmul și ticurile vorbitorilor de azi și le transcrie savuros. Fără infatuare parodică și, evident, fără intenții fastidios pedagogice. Scrie, de pildă, exclusiv io (în loc de eu) pentru că, e convins, așa se pronunță de fapt. Acesta e uzul. Și, sincer vorbind, cam are, și de data aceasta, dreptate. Nu e nimic omagial în ideea publicării acestei ediții. Doar o
O limbă comună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4163_a_5488]
-
Apropiindu-mă de încheierea acestor rânduri, nu m-aș mira deloc de împrejurarea ca oarecine să-și pună sau să-mi pună întrebarea dacă ori de câte ori va vorbi, într-un context oarecare, despre comic, ar fi nevoie să desfășoare această, altfel, fastidioasă dizertație. Bineînțeles, nu. Sintagmele de la care am pornit pot fi lesne puse în acord, doar printr-un dram de atenție, cu logica internă a categoriei estetice a comicului. în loc să spun "comic și satiră", voi spune la fel de "economic", de concis: "comic
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
în deriva trufașă a unei iluzii. Cei mai tineri poeți de azi mi se năzare ori într-adevăr sînt altfel? Nu știu ce să cred. în orice caz n-aș vrea să alunec pe schema pe cît de repetitivă pe atât de fastidioasă a gîlcevei dintre generații. Se va vedea dacă subliniata lipsă de atenție a tinerilor actuali față de înaintași e rodul unei mutații benefice de conștiință sau doar al unei regretabile slăbiciuni...
Un poet în oglinda dialogului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10904_a_12229]
-
se lovește de nici un zid; acea muzică pe care culturnicii o califică drept "autentică". "Foclorul" în chestiune se particularizează prin faptul că piesele sale seamănă între ele, nu se știe de ce (adică se știe, dar explicațiile tehnice ar fi aici fastidioase), ca picăturile de țuică. Publicul de bază al muzicii folclorice e compus din săteni și orășeni cu instrucție sumară, prea înstrăinați de lumea rurală, prea nerăbdători să o evacueze din viața lor și/sau prea complexați pentru a mai avea
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
operei enesciene ,Oedipe", iar aceasta în unele dintre cele mai importante teatre muzicale europene. Nu poate fi uitat faptul că muzica românească de azi și de ieri și-a găsit locul firesc în suita manifestărilor festivaliere; au existat și exagerări fastidioase în acest sens, unul dintre concerte, găzduit în Studioul din str. Berthelot, a avut o durată de aproape cinci ore! Au revenit - după ani buni - pe afișele bucureștene de concert marile colective simfonice ale țării, orchestrele filarmonicilor din Cluj, Iași
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
ar rămîne o emblemă cu care am ști să ne învesmîntam în clipele festive, pentru a-l uită de îndată ce, somați de exigențele vieții, trebuie să ne întoarcem cu picioarele pe pămînt. Colocviul de la Romă nu a fost festiv și nici fastidios. A fost cordial, antrenant și sobru. Și, mai ales, a fost un mod prin care, la poalele parcului "Borghese", numele lui Noica a fost pronunțat mai des că alte dați.
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
există și cititori cu o "voință" mai mare ca a lui. Aceștia sînt cam opt mii, fără a-i socoti pe aceia de pe Internet). * "Observatorul cultural" al lui Ion Bogdan Lefter & Asociații a apărut tocmai din cauza acestor nemulțumiri față de inerția fastidioasă a revistelor de pe piață. În articolul-program ni se promite în primul rînd o mai bună și mai completă informație: Vom încerca să fim prompți, să adunăm cît mai multe informații, să avem o bună reactivitate la evenimentele actualității culturale. Vom
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
unde Yates o și plasează, la nivelul acestei bovarice femei la 30 de ani a cărei vitalitate și sensibilitate nu găsesc un plasament, un spațiu de rezonanță, o descărcare simbolică. A discuta despre ratare în cazul acestor doi tineri este fastidios, cu adevarat, ei nu au ce rata, si este greu de presupus că odată lansat într-o aventură peste ocean, cuplul și-ar fi găsit echilibrul și un mediu favorabil împlinirii dorințelor. De asemenea, nu-1 pofi judeca pe Frank Wheeler
Madame Bovary de Connecticut by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7604_a_8929]
-
pildă, într-un paragraf (adăugat ulterior) care precedă un medalion dedicat lui Petre Barbu, cum se „leapădă” ea „în direct” de imperativele genului practicat atâta vreme: „Am încetat, acum câțiva ani, să scriu cronică literară. Mi s-a părut însă fastidios și oarecum redundant să anunț acest lucru explicit. La urma urmelor, orice om care citește literatură și, măcar din motive practice, vreo recenzie știe că cronica literară are reguli stricte (descrierea cărții, decupaj semnificativ, verdict clar) și ea nu trebuie
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie". La fel procedează Constantin Călin referitor la alte noțiuni la care a apelat Bacovia precum tîrgul, orașul, mahalaua, cafeneaua, crîșma, pustiul, melancolia, plictiseala, nevroza, visul etc. Nu avem a face cu o investigație fastidioasă și nici cu una care iese din rama subiectului de bază, cum s-ar putea închipui, ci cu o ofensivă informativă în virtutea convingerii că "mai multă informație înseamnă mai mult adevăr". O integrare a poetului "în timpul și spațiul său", implicînd
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
găsi, teza Monicăi Spiridon își păstrează nealterat interesul. Ea vorbește despre o relectură a publicisticii lui Eminescu și, vorbind, nu ezită s-o pună în practică. Înainte de a fi citate și antologate, textele acestuia sunt citite până la virgulă: fără digresiuni fastidioase, fără preambuluri teoretizante, în fine, fără încărcate referințe de subsol. Cu o luciditate, în schimb, care aparține unei viziuni critice veritabile.
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]