410 matches
-
Sânt mistere în organismul fizic, sânt mistere în legile morale pe cari, poate, numai școala fatalistă le-ar putea legitima și ne-ar putea spune de ce lângă mândrul stejar crește păcătoasa răchită și lângă caracterul nobil trăiesc caractere servile... De ce?... Fatalism! Este o cestiune pe care, cu mai multă competență acum, și cu experiență personală, ar putea astădată inteligentul d. Conta să o trateze într-un capitol aparte, după ieșirea d-sale din ministerul roșilor, pentru a ilustra cărțulia sa de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de aversiune, sporește forța de rezistență 43". O perioadă îndelungată de timp, răufăcătorii percepeau fapta lor rea ca fiind "un accident neprevăzut" și se supuneau pedepsei așa cum se supun oamenii unei maladii, unei calamități sau morții, fără revoltă, cu un fatalism curajos 44." Ei concepeau remușcarea într-un mod foarte apropiat de definiția pe care Spinoza o dă mustrării de cuget, morus conscientiae, adică ca o "tristețe născută din imaginea unui lucru trecut, de realizarea căruia ne-am îndoit"45. Potrivit lui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ordinii realității pe care vrea să o instituie este pusă pe seama evoluției istorice, momentele acesteia devenind, astfel, fenomene fatale. C. Rădulescu-Motru nu nesocotește o asemenea perspectivă teoretică, de vreme ce o consideră formă de tranziție către personalismul energetic, dar nici nu îngăduie fatalismul pe care ea îl propune. În capitolul "Personalism anarhic și personalism energetic" din lucrarea Personalismul energetic, locul în care autorul se ocupă de aceste forme ale per-sonalismului, recunoaștem o distincție (e drept, implicită) între ordinea de finalitatea și finalism. Folosesc
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
jocuri politice 67% 2 Tendința de a se crede mai deștepți 59% 3 Tendința de a căuta țapi ispășitori 62,3% 4 Comoditatea - lenea 52,8% 5 Tendința de a invidia 59% 6 Superficialitatea (merge și așa) 53,4% 7 Fatalismul (așa a fost să fie) 39,8% 8 Lingușeala 49% 9 Tendința de a-ți plânge de milă 47,1% 10 Credința în noroc 35,7% 11 Neasumarea responsabilității 53,1% 12 Credința în superstiții 44,5% 13 Tendința de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ocupă Catedra de drept civil a Universității din Iași. Fără a neglija preocupările universitare, C. se dedică adevăratei sale pasiuni - filosofia. Din 1873 frecventează societatea Junimea și publică în „Convorbiri literare” cele mai importante dintre scrierile sale în domeniu: Teoria fatalismului, Teoria ondulațiunii universale, Originea speciilor, Încercări de metafizică. Alte două lucrări (Bazele metafizicii și Întâiele principii care alcătuiesc lumea) au apărut postum. În 1879, C. este ales deputat, iar în 1880 devine ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, în cabinetul
CONTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
agresiv. Toate virtuțile, cunoscute și recunoscute, miturile, valorile care susțin orgoliul nostru național (de la omenie la resemnare) sunt răsturnate, contestate, ridiculizate în această antropologie pesimistă. Se pleacă de la ideea că modelul existenței românești este minorul și că plaga națională este fatalismul. Omenia este o calamitate și viciul nostru fundamental ar fi resemnarea. În fișa specificului nostru mai sunt notate indiscreția, dezmățul, lipsa de mister sufletesc, disprețul muncii, credința în inutilitatea jertfei, disprețul valorilor, autodisprețul etc. Răul românesc este suma acestor păcate
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
provocat și serioase critici, de pildă, în revista „Convorbiri literare”, din partea lui Ghiță Pop. În replică, B., în articolul Din estetica tragicului (1900), retipărit în broșură, reia, cu noi precizări, discuția asupra subiectelor intrate în litigiu (vina tragică, eroul tragic, fatalismul în tragediile vechilor greci ș.a.). În estetica românească, el rămâne ca autor al celei dintâi cărți care se ocupă, într-un mod sistematic, de unele probleme de estetică a literaturii dramatice. SCRIERI: Teoria dramei, cu un tratat introductiv despre frumos
BLAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285755_a_287084]
-
sânt spada Romei... Și nu pot s-o văd Nu doar căzută, dar nici ultragiată. [CELSUS] Și dac-ar cădea Roma - apoi? [ÎMPĂRATUL] Apoi - întîmple-se ce s-o-ntîmpla, nu-mi pasă. Pe cât ea este, trebui s-o susțin. [CELSUS] Acesta-i fatalismul tău, te simți rana omenirei, nu ai cugetul, nu ai voința să-i schimbi soartea; ți-e destul daca urmezi același joc vechi de glorie și cădere, de viață și de moarte. Ești un om comun, împărate. [ÎMPĂRATUL] Fie. [CELSUS
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Titan și îndestul asemenea Ca să resimtă-n inima sa proprie Acele lungi vibrări sfâșietoare, Acele doruri făr' de margini Ce sub o minte bat, cari oglindă În sine lumea într-un fel ciudat, Istoria în toată măreția Și în tot fatalismul său? Lumea îmi vede purpura și mantia * Ea vede scena veselă, ușoară, Ea aude glasuri ale lui ***, Dar când sânt singur cu-al meu suflet numai... E fericit pământul, nu-nsă eu, Nu știe că sufletu-mi este o legendă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
atras problemele metafizicei și, în timpul liber pe cari i-l lăsa catedra de drept, se ocupa cu citirea scrierilor de filozofie pozitivistă apărute în Anglia, Franța și America. Mulți ani membru al societății literare Junimea, el publică în "Convorbiri" Teoria fatalismului, pe care-o traduse singur în franțuzește, și Teoria ondolațiunii universale, o încercare metafizică materialistă. După convingerile sale politice Conta era socialist, credea însă că nu e timpul venit, mai cu seamă nu în România, de-a încerca realizarea unor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin capitalul material, uman, simbolic mai bogat decât al celor ce se tem de schimbare (sunt mai tineri, au o educație mai bună, resurse financiare mai mari). Cei ce se tem de schimbare și o evită manifestă atitudini mai tradiționaliste (fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială). Capitalul lor este mai sărac (sunt preponderent vârstnici, văduvi, agricultori, cu surse de venit dependente de ajutorul statului și cu o educație mai scăzută
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și schimbare*; * optimism/pesimism în legătură cu viitorul*; * tendința spre economisire/confort* ; * importanța normelor sociale informale; * atitudinea față de rolul femeii în societate*; * obediență (supunere), respectul pentru autoritate*; * importanța credinței religioase, participare religioasă*; * importanța educației*; * interes pentru viața politică*; * participare politică și civică*; * fatalism vs. sentiment de control asupra propriei vieți*; * imitarea comportamentelor celorlalți vs a acționa după voința proprie; * planificare/decizie de moment*; * modernitatea gospodăriei*. Postmodernitate: * toleranța (față de noile modele familiale, față de anumite comportamente, față de persoanele diferite ca rasă, etnie, comportament, etc.)*; * ecologism
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
42), iar Transilvania și Crișana-Maramureș au mediile cele mai ridicate. Față de celelalte țări ale Europei, România are o poziție mai dezavantajoasă atât în ceea ce privește viața socială, cât și în privința participării la mișcări sociale și apartenența în asociații (Voicu, 2005: 190). În ce privește fatalismul (credința în predestinare ca opusă liberului arbitru), prelucrarea întrebării din EVS pe această temă (întrebare ce presupune autoplasarea pe o scală de zece trepte, în care 1 reprezintă "Nu am control deloc asupra propriei mele vieți", iar 10 reprezintă "Am
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fie mai fataliste decât bărbații, iar sentimentul controlului asupra propriei vieți crește odată cu educația și venitul și scade cu vârsta. Ruralul românesc este așadar mai orientat spre polul modernist în ce privește unul din indicii psihosociali cei mai importanți ai modernității respingerea fatalismului. Modernitatea gospodăriei 20 este scăzută în țară, în mediul rural este ridicată pentru bunuri ca frigiderul (80,1% din cei intervievați în rural posedă un asemenea aparat), sau televizorul color (78,5%), dar este scăzută pentru alte bunuri precum telefonul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Însă răspunsurile subiecților au arătat că ea nu e semnificativă. În schimb au apărut câte o dimensiune a tradiționalismului și a modernității, ce se bazează însă pe indicatori diferiți. Dimensiunea tradiționalismului are doi indicatori comuni opțiunea pentru familie mare și fatalism (nu poți schimba ceea ce îți este dat). Este interesant însă faptul că, în timp ce în Tălmăcel este evidențiat comportamentul imitativ și ideea de comunitate, în Ludoș se pune accent pe cinste și pe cultivarea de relații cât mai apropiate cu cei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care Primul factor Al doilea factor 30,7% 16,7% Factorul Indicatori (saturații) Descrierea factorului Factorul 1 Comportament imitativ (0,58) Dimensiunea tradiționalismului Preferința pentru familie mare cu mulți copii (0,54) Plasarea interesele satului înaintea celor proprii (0,45) Fatalism (0,44) Factorul 2 Deschidere la schimbare (0,53) Dimensiunea modernității Consum mediatic (reviste, ziare) ridicat (0,39) Informare ridicată asupra evenimentelor din țară și din lume (0,38) Ludoș KMO = 708 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
44,0%, din care Primul factor Al doilea factor 26,0% 18,0% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Cinste -chiar cu prețul sărăciei (0,58) Dimensiunea tradiționalismului Preferința pentru familie mare cu mulți copii (0,46) Fatalism (0,41) Individualism (-0,56) Factorul 2 Deschidere la schimbare (0,45) Dimensiunea modernității Consum mediatic (reviste, ziare) ridicat (0,47) Informare ridicată asupra evenimentelor din țară și din lume (0,43) Sursa datelor: cercetare proprie (vezi Anexa 3, punctul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai modest, cu mai puțină educație, cu resurse mai precare în plan social; în al doilea rând, datele au arătat că teama de schimbare nu apare în mod singular, ci ea se asociază cu alte orientări atitudinale din același registru fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială. A fi pro sau contra schimbare presupune deci a avea un cumul unitar, cu consistență internă, de atitudini, orientări valorice și strategii de acțiune
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ridicată P, M); * Încredere în instituții (ridicată M, P); * Acceptarea concubinajului și familiei monoparentale (P); * Acceptarea diversității culturale și religioase (P); * Importanța credinței religioase (ridicată T); * Toleranța etnică (ridicată P); * Respectul pentru bătrâni (T); * Sentimentul eficacității personale. 2. Strategii acționale * Fatalism (T) vs. sentiment de control asupra propriei vieți (M, P); Evitarea eșecului și nu căutarea succesului (T) sau căutarea succesului și nu evitarea eșecului (M); * Asumarea responsabilității pentru situația actuală personală; * Participare politică (ridicată M, P); * Participare comunitară (ridicată M
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să facă lucrurile așa cum le fac și ceilalți oameni din sat. Preferința pentru familie mare E mai bine să ai o familie mare cu mulți copii. Plasarea intereselor satului înaintea celor proprii Omul trebuie să pună interesele satului intereselor sale. Fatalism Omul nu poate schimba ceea ce îi este scris Deschidere la schimbare Doresc schimbarea pentru că numai prin ea viața poate deveni mai bună. Consum mediatic Variabilă recodificată ce surprinde citirea de ziare și reviste în mod frecvent (zilnic și de câteva
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
defavorabili ai mediului). Spațiul restrâns acordat acestui material nu ne permite să realizăm decât unele considerații succinte asupra factorilor menționați. 1. Determinările ereditare, deși importante, nu trebuie să ducă la exagerări de genul: „inadaptat prin naștere”, care favorizează un anumit „fatalism” educațional. Adevărul este că factorii ereditari (sau predispozanți) acționează nu direct, ci prin intermediul celor de mediu, care vor favoriza sau nu exprimarea acestor potențialități ereditare. a. Deficiențele intelectuale. Se apreciază astăzi tot mai mult că întârzierile mintale reprezintă o premisă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Pe de altă parte, dacă oamenii sunt predeterminați, cum se poate crede în posibilitatea ca ei să devină mai buni, să se schimbe? Orice speranță de a deveni altceva decât ești datorită unui efort al voinței dispare în beneficiul unui fatalism integral: nu e nici o nevoie să trăiești creștinește, să dorești să te perfecționezi în cursul vieții pentru că nimic nu-i este cu putință omului supus bunului plac al lui Dumnezeu. Numai el deține puterea grației divine, a mântuirii sau a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a acestora (vezi și HYPERLINK \l "Lenski" Lenski, 2002), ceea ce a dus la o stagnare prelungită. Mai mult, arată HYPERLINK \l "Rostow" Rostow (1960), sistemul de valori al acestor societăți a avut la bază ceea ce s-ar putea numi un fatalism pe termen lung, mai precis, asumpția potrivit căreia paleta perspectivelor ce se deschid în fața nepoților unui individ sunt aproape exact aceleași pe care le-au avut și bunicii acestuia. Cu alte cuvinte, condițiile sociale și politice, ca și cele economic-tehnologice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
naturii, de captare a forțelor ei, de intervenție a omului asupra naturii (și deci și asupra societății). Noțiunea de praxis, pe care o postulează marxismul, ca element filozofic constitutiv al concepției sale, obligă la o filozofie activă, exclude chietudinea și fatalismul, chiar dacă afirmă caracterul legic al devenirii istorice. Într-un sens, ideea că libertatea e necesitatea înțeleasă poate fi considerată un „amor fati”, dar este acel caz de „fatum” pe care ți-l faci, adică trebuie să discerni dintre virtualități pe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Ed. Anima, 1990. • Etienne de la Boétie, Discours de la servitude volontaire, Paris, 1983; apud Claude Karnoouh, Românii. Tipologie și mentalități, București, Ed. Humanitas, 1994, p. 143. explicată doar prin duritatea regimului stalinist din România. Va trebui să invocăm în cauză și fatalismul paralizant al elitelor, nutrit, e drept, de la cel al mulțimilor, dar nu mai puțin vinovat, prin aceasta, pentru refugiul în infinite prudențe ori în interstițiu. Acest fapt contrastează cu abordarea sistematică a viciilor congenitale și intratabile ale utopiei comuniste din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]