186 matches
-
cunoaștem limitele și să știm când să ne oprim. În al doilea rând, cu toată frumusețea și confortul ei, bogăția nu este un lucru la Îndemâna tuturor. De fapt, există o limită a câștigurilor posibile pe parcursul acestei vieți. Confucius, deși deloc fatalist, știa foarte bine acest lucru. El a recunoscut: „Sunt gata să mă fac vizitiul oricui dacă asta mă va umple de bani”. Cel mai mare Înțelept al Chinei accepta să mâne trăsura altcuiva, dacă astfel ar fi ajuns bogat! Evident
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
e posibilă încă din lumea aceasta. Iisus Hristos ne-a dat destule exemple. Părintele Teofil Pîrîianu spunea, în acest sens, că "noi nu suntem candidați la înviere, ci la înălțare". Astfel încît, fără a mai aștepta prea mult, în mod fatalist, ar trebui să ne apucăm să muncim temeinic încă de aici și de acum, asigurîndu-ne astfel un viitor. Căci prea mult am trăit, într-o dezordine redutabilă, la marginea istoriei, la periferia Cosmosului. Avem nevoie de mai multă demnit ate
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
după meteor, București 1963, Uimitoarea aventură a misiunii Barsac, București, 1967; E. Maynial, Viața lui J.H. Fabre, București, 1956 (în colaborare cu Aurelia Cărăușu); Denis Diderot, Opere alese, I-II, introd. Valentin Lipatti, București, 1956-1957, Călugărița. Nepotul lui Rameau. Jacques fatalistul, București, 1963, Scrieri despre artă, București, 1967, Scrieri literare, I-II, București, 1972; Mihail Prișvin, Jen-Sen. Prăvalul, București 1957 (în colaborare cu Lucian Pop), Drumul împăratului, București, 1961 (în colaborare cu Tatiana Berindei); Al. Dumas, Contele de Monte-Cristo, I-III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
egoismului și brutalității, preferând poziția neolamarckișilor, deoarece aceștia recunoșteau moștenirea caracterelor dobândite, ceea ce ar susține motivația pentru autoperfecționare. Mai târziu, în 1949, Shaw a arătat înțelegere pentru combaterea neodarwinismului în Uniunea Sovietică. Neodarwinismul, susținea el, ar fi un determinism genetic fatalist, care conduce la concluzia că individul nu este pe deplin răspunzător pentru deciziile și actele sale. Asemenea judecați ne amintesc observația amuzantă că Originea speciilor este, ca și Capitalul lui Marx, una din acele cărți ideale „care nu vor trebui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în puține pagini toate scenariile absurdului și corupției comunicării, începând cu "îmbrăcămintea burlescă", "încăperea închisă", "bolgiile erosului" și terminând cu voluptățile exhibiționismului, travestiului, sadomasochismului ș.a.m.d. Unde se află și cum sfârșesc aceste victime capitularde, acești sclavi ai determinismului fatalist ce populează universul urmuzian?: Prin a deveni un fel de cadavre-vii, pendulând la limita dintre viață și moarte". Faptul că Urmuz își concepe textele pe bază de cupluri, Ismail și Turnavitu, Cotadi și Dragomir, Algazy și Grummer, îl îndrituiește pe
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
spațiu al fericirii, mărturisirii și rugăciunii. Versiunea italiană recuperează stilistic universalitatea lui Steinhardt, ubicuitatea în spațiul și timpul istoric și spiritual al României și omenirii, disponibilitatea sa uriașă de a se mișca în interiorul paradoxului. Pentru gânditor, ortodoxia nu are nimic fatalist, idilic și molcolm, ci reprezintă însăși esența dramatică a scandalului messianic, a dublei naturi, umane și divine, a lui Iisus, cel venit să reînnoiască ființa și să-i ofere altă grilă de valori: "Di considerare la felicità come nostro primo
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
se va inventa unul mai bun" (II, 286). După o astfel de mărturisire, nu-ți rămîne decît să spui că Cioran mistifică: deși face apologia eșecului, se lasă în voia sorții din neputința de a-și construi propria prezență. E fatalist, asemenea neamului său, pentru că se retrage, din teamă, din fața istoriei și a faptei. Doar că, dincolo de orice altceva, această mistificare - șiretlic, cum îi spune Cioran, care nu și-a pierdut simțul umorului - îl salvează. În alt loc, cam aceeași idee
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
s-a dus cu o fată de crai în lume. Din această resemnare blajina s-a nascut ideea fatalismului care ar fi trăsătură fundamentală a românului. El n-ar reacționa niciodată luptător în fața năpastei, ci s-ar supune înțelept și fatalist. În Spațiul mioritic (1936), componența a Trilogiei culturii, Blaga a stabilit că de vreme ce românul era adăpostit în așezări uneori sătești, mai adesea însă în cătune de munte sau în stînile ciobănești a determinat "o ăretragereă din istorie, și din toate
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Copilul, cînd murgulețul lui îl vestește că, pe aproape, o să-l prade Ianus ungureanul, însoțit de o ceață de olteni. Mihu se îndreaptă spre vrăjmaș, îl cheamă la lupta dreapta, în doi, si, după o înfruntare aprigă, îl răpune. Nimic fatalist, resemnat în comportamentul și în Weltanschaungul celor doi eroi de balada, Toma Alimos și Mihu Copilul. De ce n-ar fi, întreb încă o dată, și comportamentul lor specific etnopsihologiei românești? Numai pentru că Miorița "... coresă" tot de Alecsandri, e superioară estetic? A
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
e dușmanul rușilor și că acolo, în munți, a fost amenajat un aeroport secret pe care avionul aterizează și se alimentează din niște cisterne trimise de Tito personal. În tabăra cealaltă, al cărei purtător de cuvînt era bunicul, se situau fataliștii, prevestitorii unei iminente apocalipse. Vremea e aproape, spuneu ei, anul două mii bate la ușă, iar Dumnezeu a dat omenirii puterea de a face orice, dar toate astea nu sînt decît semne care anunță Judecata din urmă. Zborul în cosmos și
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
prin sporirea resurselor intelectuale. Ecaterina îi putea la dispoziție filozofului o bibliotecă uriașă, toate cele necesare vieții, dar mai presus de orice tihna trebuincioasă lui Diderot pentru a lucra la masivul proiect al Enciclopediei. La rîndul său, autorul lui Jacques fatalistul se angaja să-i ridice osanale țarinei, dar și să fie consilierul achizițiilor de opere de artă pentru ceea ce avea să devină colecția Ermitajului. Sursa de inspirație a romanului nu este, de fapt, un episod istoric, cît mai curînd fascinația
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
o crede comună: „Coșbuc îi numește pe năvălitori romani, fiindcă nu-i putea numi maghiari”. Naționalismul creștin al poetului ardelean ar mai implica și o viziune antimioritică. Spre deosebire de poetul popular, dar și de Eminescu, Coșbuc preferă resemnării lupta și ciobanului fatalist pe erou. Cele două caracteristici din urmă fiind ale rasei, în propria concepție, pe care Crainic o socotește, cum se vede, integral împărtășită de Coșbuc, se înțelege de ce „poetul rasei” i se pare a fi formula definitorie pentru lirica și
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
politice și morale propice pentru înscăunarea dictaturii fasciste, pentru transformarea României într-un satelit al Germaniei hitleriste și împingerea poporului român în dezastruosul și criminalul război antisovietic. Teoria lui Blaga, în fond, reprezintă o calomnie cosmopolită la adresa poporului român. Eroul fatalist al ŤMiorițeiť este proclamat de această Ťteorieť drept purtător al specificului național. Noi cunoaștem alți purtători ai acestui specific: pe eroii baladelor haiducești, pe Horea și Tudor, pe Bălcescu și Bolliac, pe țăranii de la 1907 și pe luptătorii ceferiști din
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
ei înșiși și se descriu din afară, cu o "obiectivitate" ce dă fiori. Numai că asumarea crimei, de obicei, lipsește. Emblematică e "depoziția" lui Tîrtan, căruia îi repugnă închisorile românești și care este pe rând, după cum îi convine, moralist sau fatalist. Mai întâi vorbește cu dispreț despre ciripitorul care i-a trădat la Poliție, căinând soarta celor trei familii rămase de izbeliște: "a fost primul care s-a dus să denunțe, să ia recompensa. Cinci mii de mărci. Cu cinci mii
Cele mai frumoase tâlhării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10173_a_11498]
-
sau să amestece psihologia sau psihanaliza cu numerele de vodevil. O alegere deja postmodernă, care lasă la latitudinea spectatorului elucidarea: existența lui Joe poate să însemne ceva sau să nu însemne nimic. Miza filmului este contrastul dintre tonul sumbru, realist - fatalist, al relatării și decorurile fulminante, dansul fervent, neonul abundent. Presupunând că Walter Pater avea dreptate afirmând că orice artă aspiră la condiția muzicii, atunci All That Jazz e o sinteză în care o poveste e transfigurată prin muzică. Personajele flirtează
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
în timp ce ne apropiam de Dolhești, mă gîndesc să încerc un roman picaresc, sau pastoral, sau libertin, sau epistolar... De ce nu toate la un loc, într-un amestec burlesc? Nu-i oare delicios că Diderot, din primele pagini ale lui "Jacques Fatalistul", dă brînci unei femei de pe cal, prezentîndu-i-o cititorului, cu fustele-n cap, spre a-i admira... Iată ce însemna, în acel secol, a trezi apetitul pentru lectură! Anna Karenina se ucide (nu se sinucide!), se distruge ca și cum ar sparge un
Catalog de nimfe (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14487_a_15812]
-
populare, sunt readuse în atenție ori sunt reașezate în cadrele lor specifice laturi ale unor creații, ale unor secvențe (strigăturile licențioase, respinse altădată de un exces de pudicitate), sunt propuse interpretări personale. Dorința protagonistului din Miorița, care nu este nici fatalist și nici nu este resemnat în fața morții, de a nu fi înmormântat unde vor ucigașii săi, este un mod de a "încerca să inducă ideea că acolo s-a petrecut ceva ieșit din comun"; "el plasează în jurul său semne care
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
un moment dat prezența unui prieten: ‘În starea asta, mare noroc aș avea de un prieten care să știe să facă un sacrificiu pentru mine’ (către P. Missir, 1886). (...) Despre premiera sa O scrisoare pierdută, neliniștea era tradusă la modul fatalist: ‘Ce-o da târgul și norocul’ (către P. Missir): ‘ar putea merge norocul meu până acolo?‘» De ce am intitulat însemnările de față HARTA ȚINUTULUI CARAGIALE? Să ne imaginăm universul Operei scriitorului sub forma unei hărți care consemnează și oferă, în
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
putrezea singur, în spatele mesei, cu mâinile și cu picioarele înghețate, până la ora oficială de închidere. Și-a împins cu un bobârnac șapca de piele pe spate, și-a mai înfășurat o dată în jrul gâtului fularul scămoșat și și-a fixat fatalist palmele încrucișate: că, dacă n-ar fi fost vizitele străinilor, care nu conteneau să năvălească în capitală, și care-i mobilizau cât de cât pe doamnele și pe domnii cercetători, el ar fi putut spune fără rușine că ținea Institutul
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
nu ar fi chiar apanajul general mongol, ci, aproape exclusiv, este caracteristic doar tuvinilor care, spre deosebire de concetățenii lor de alte etnii, nu au nici un fel de spirit întreprinzător. Anume ei și sunt șamanii - cei care se lasă în mâinile destinului, "fataliștii". Iar când două popoare se află în devălmășie, perdantul este cel șamanic, cum s-a întâmplat în confruntarea, pentru spațiul vital, dintre tuvini și kazahi, aceștia din urmă, pur și simplu, dizlocându-i, desțărându-i pe primii. Concluzia lui Tschinag (perfec în
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
Cristian Teodorescu Fiecare generație are coșmarurile ei. Cei care au prins cutremurul din '77 știu ce se poate întîmpla cînd se mișcă pămîntul sub noi. Chiar și cei mai înrăiți fataliști au o mică fandaxie de pe urma cumplitei experiențe de acum 27 de ani. Ce ți-e scris în frunte ți-e pus. Dar pînă să afli, îți amintești ce le-a fost scris altora. Retrăiești tragedia de după cutremur. Sentimentul că lumea
Teste de sensibilitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12343_a_13668]
-
la carte furnizează exemplul perfect pentru stilul de acțiune al mafiotismului pesedist. Că pesedismul a devenit o molimă ucigătoare o dovedește moartea delegatului purist de la congresul de contopire a oamenilor lui Năstase cu oamenii lui Voiculescu. Nu trebuie să fii fatalist pentru a vedea în astfel de întâmplări un semn. Dacă nu al destinului, măcar al cinismului care l-a făcut pe Năstase să-și continue perorațiile găunoase, deși bietul om se zbatea în ghearele morții sub privirile îngrozite ale unei
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
care și-a meritat soarta"" (Opere 3, p. 152-153). Nici că se poate un mai bun rezumat al situației morale și existențiale în care este prins Remus Lunceanu, fără putință de salvare, cu atât mai mult cu cât este un fatalist. Avem aici marea temă a Calvarului rebrenian: suspiciunea nemotivată, gratuită sau fictivă creează o vinovăție reală, de care victima nu se poate apăra. Știe că ar fi demn să lupte, să se elibereze dintr-o asemenea capcană morală, dar, nefiind
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
credeau ungurii ăștia, că Imperiul lor bicefal, Imperiul Austro-Ungar, va dura o mie de ani? Aroganța lor imperială i-a pierdut." În timp ce despre români, latinii zonei, micii parizieni și gestionarii de frumuseți, după deja firescul dar, aflăm: "sunt puțin prea fataliști, totuși, se dau după cum bate vântul, mereu de partea învingătorilor, și chiar limba lor e împănată de cuvinte slave, și, în plus, ei zic că nu sunt balcanici, că Balcanii se opresc la Dunăre, nimeni nu e însă mai balcanic
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
întreba: „E cu putință să nu fiu decît o fandosită care se dă mare?“ Gata, dragă... o imploră Barbara, retezînd interminabila sporovăială a secretarei. Spune-mi mai curînd ce ne rezervă soarta pentru astăzi... Știa, din păcate! Iar tonul ei fatalist nu viza decît să-i pregătească firescul reacției. Nimic, răspunse Miss Andrews un pic încurcată, în afară de proba la croitor și de ora la coafor, la șase și jumătate. În sfîrșit, suspină Barbara, o zi de fericire... Miss Andrews era deja
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]