199 matches
-
ei ș.a. Malinowski consideră că aceste situații de comunicare au o identitate proprie și le include În ceea ce el numește comunicare fatică; aceasta are doar o funcție socială, de confirmare a existenței unor raporturi normale, de cooperare Între actanți. Comunicarea fatică este absolut necesară pentru „ a depăși starea de tensiune ciudată și neplăcută pe care omul o are atunci când se află În compania altui om și nu comunică cu acesta”<ref id=”64”> Ibid., p. 315 referință </ref> . Ruqaiya Hasan, În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
3.7. Principii și maxime În subcapitolul 3.4., am văzut cum ne ajută contextul situației să interpretăm acele enunțuri prin care locutorul nu urmărește realizarea unui obiectiv concret imediat, acele enunțuri care, aparent, nu sunt relevante pentru interlocutor (comunicarea fatică). Am constatat că prin Bună ziua locutorul transmite altceva decât semnificația literală propriu-zisă a expresiei. Pentru a explica un asemenea act de comunicare, Malinowski se folosește, pe lângă conceptul operațional de context al situației, de o caracteristică/tendință specific umană, aceea de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
comunicare, Malinowski se folosește, pe lângă conceptul operațional de context al situației, de o caracteristică/tendință specific umană, aceea de cooperare Între oameni . Unde Încadrăm această caracteristică? În ce tip de context? Cum este ea utilizată, concret, În demersul interpretativ? Comunicarea fatică nu este singura situație În care semnificația literală este diferită de ceea ce, În mod practic, Înțelege interlocutorul dintr-un enunț - dimpotrivă, aceasta pare să fie o caracteristică generală a comunicării interumane. Cum explicăm, În enunțul următor, faptul că B Înțelege
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Geurts, B., R. van der Sandt, 2004, "Interpreting focus", disponibil la adresa: www.ru.nl/ncs/bart/papers/focus.pdf Gheorghe, M., 2004, Propoziția relativă, Pitești, Paralelă 45. Gherghina, M., 2006, Semiadvebul − gramatică și utilizare pragmatică (mss.). Ghiga, G., 1999, Elemente fatice ale comunicării în limba vorbită, București, Alcris M94. Ghiorghiaș, I., 2002, "Structuri ale invectivei în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 137−150. Godard, D., 1988, La syntaxe des relatives en français, Paris, Éditions du C.N.R.S. Goes, J., 1999
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
spune” (Sălăvăstru), și are rolul de a convinge persoana, fiind urmat de efecte.(cf. Austin,1975:109). 4.1. Actul locuționar sau enunțarea În terminologia lui Austin, un act locuționar include un act fonetic (de rostire a unor sunete), unul fatic (de producere a unor cuvinte în concordanță cu o gramatică) și unul retic (de atribuire a unui sens și a unei referințe enunțului) (Austin,1975:94-95). “Actul de a spune ceva”, datorită aspectului retic, poate avea un conținut propozițional, adică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
fiind, de obicei, limba de lemn. Funcția poetică aproape că nu există deoarece nu prea există invenție personală, producția verbală reluând frenetic și agonizant “fantezia verbală” a “Părinților Fondatori”. Funcția expresivă este compromisă de absența autorului individual. Este reabilitată funcția fatică, dar contactul are doar rolul de a asigura circulația continuă a doctrinei și nici decum de a pune în legătură două sau mai multe persoane vii, libere. Predomină funcția metalingvistică deoarece accentul cade pe impunerea unui cod: limba de lemn
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
O face pentru alții, dar și pentru sine. Transmite o informație despre un anumit aspect exterior, dar și despre sine. Componentele actului de comunicare: emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context; Funcțiile actului de comunicare: funcția emotivă, conativă, poetică, referențială, metalingvistică, fatică. TIPURILE DE COMUNICARE: După modalitatea de transmitere a mesajului: * Directăcând partenerii de discuție se află față în față; * Mediatăcând, pentru a comunica, partenerii folosesc diverse alte mijloace de transmitere a mesajului (scrisoarea, telefonul, faxul); * Bilateralăcând, într-o anumită situație de
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
virgină/ Cu umblet drag, cu chip iubit!/ Aș vrea sa plâng de fericit, / Ca simt suflarea ta divină,/ Că pot să văd ce-ai plăsmuit! (G. Coșbuc) (funcția poetică) ........................................ * -Nu-i așa că e frumoasă vara? M-ai auzit? Ce spui? (funcția fatică) ........................................ * -Mă gândesc la cuvântul vara. V,a, r, a.Cuvântul vara e un substantiv format din patru litere. (funcția metalingvistică) ........................................ Într-un discurs/text se manifestă cu precădere unul dintre factori, căruia îi corespunde o anumită funcție a limbii. Structura
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
informa * Specifică textelor științifice, descrierilor de orice natură, e dominantă în comunicate oficiale, buletine, chestionare, referate, cronici ; *Ex: Triunghiul isoscel are două laturi egale. În reacția chimică dintre o bază și un acid, rezultă o sare și apă. 6. FUNCȚIA FATICĂ/INTERACȚIONALĂ (axată pe CANAL) * Are rolul de menținere a contactului dintre emițător și receptor, prin cultivarea interesului pentru conversație până la încheierea mesajului, *Scop : verificarea funcționării optime a circuitului, verifică modul în care mesajul e perceput. Apare în saluturi și formule
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
2002). Iată în continuare o statistică a ocurenței pronumelor interogative 18 în IVLRA: Tipul întrebării CE DE CE19 CINE CARE CÂT CE FEL DE Întrebare propriu-zisă 128 35 30 27 8 1 Alte tipuri de întrebări (retorice, legătură discursivă, ecou, fatice, ritualice etc.20) 66 7 3 1 - Valoare exclamativă 13 - - - - - TOTAL 207 42 33 28 8 1 Valorile înscrise în tabel pun în evidență următoarele trăsături ale ocurenței pronumelor interogative în corpusul studiat: cel mai frecvent pronume interogativ este ce
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
declanșeze o reacție/un răspuns din partea interlocutorului; aserțiuni urmate de întrebări de confirmare (nu-i așa?; da?; nu?); structuri exclamative care exprimă mirarea, dubiul, curiozitatea, determinându-l pe interlocutor să-și continue discursul cu detalii suplimentare; folosirea frecventă a semnalelor fatice (îhmm, mmm), care lasă vorbitorului posibilitatea de a aduce informație suplimentară în universul de discurs fără a-i fi solicitată explicit de către interlocutor. Dintre întrebări, sunt preferate întrebările totale, care lasă deschise mai multe posibilități de răspuns, nu cele parțiale
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
a rolului comunicativ al acestuia (funcția conativă) și a relației interpersonale locutor - interlocutor (în adresarea inversă, și de indicare a locutorului, a condiției acestuia și a atitudinii față de interlocutor), funcția de marcă dialogală (funcția de inițiere a unui dialog, funcția fatică, funcția de încheiere a unui mesaj și de transferare a rolului de emițător interlocutorului), de instaurare a unui anumit tip de relație și a unui anumit registru comunicativ într-o anumită situație de comunicare (funcția socială) etc. V. act, analiza
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui mesaj, canalul de transmisie face parte dintr-o rețea de comunicare. Roman Jakobson a introdus canalul (sau contactul) în schema lingvistică ce realizează o tipologie a funcțiilor limbajului, axată pe elementele constitutive ale actului de comunicare, în cadrul căruia funcția fatică, cunoscută și sub denumirea de "funcție de contact", este centrată pe factorul reprezentat de canalul de transmisie. Folosirea (in)corectă a canalelor de transmisie influențează direct modalitatea de receptare și de procesare a mesajelor vehiculate, fapt care prezintă diferite consecințe referitoare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în fond, finalmente, în rezumat, în concluzie, după toate calculele, pentru a spune totul, în realitate, în fapt, în fine, la urma urmei, în orice caz, oricum); c) mărcile de structurare a conversației (bun, bine, păi, atunci etc.) și mărcile fatice (știi, vezi tu, ăă etc.) care, punctîndu-le, joacă un rol important în structurarea textelor orale. Prin aceasta, ele se apropie de organizatorii textuali, dar oralitatea le conferă o tonalitate enunțiativă și interactivă mai accentuată. Utilizările și frecvența conectorilor variază în funcție de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și pentru a favoriza înțelegerea, această funcție poate fi privită ca fiind corectivă (de exemplu, "prevedere se pronunță accentuînd a treia silabă, iar nu a doua!"), încît limba poate deveni un autoregulator și un factor al propriei evoluții. Prin funcția fatică a limbii se asigură contactul dintre vorbitor și interlocutor, verificîndu-se dacă funcționează canalul de comunicare sau dacă acest contact este menținut, prin formule specifice, pecum Alo!; Mă auzi? etc. În sfîrșit, funcția poetică (sau estetică) concentrează atenția asupra mesajului însuși
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reflexiv al practicii comunicative, asupra căruia s-a orientat etnometodologia. Nu există un consens în delimitarea acestei categorii, deși importanța ei este unanim recunoscută, și, de aceea, există o mare varietate de sintagme numitoare pentru ea: "semnal de coordonare", "conector fatic", "suport al discursului", marcator discursiv, "particulă enunțiativă", particulă de discurs și multe altele. Această situație reflectă diversitatea perspectivelor posibile în studiul marcatorilor conversaționali, "mici cuvinte" care, dacă țin de mărcile verbale, sînt adesea monosilabice. Fiecare dintre aceste denumiri vizează una
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
litigiu (ca în dezbaterile politice). S-a încercat inventarierea procedeelor caracteristice ale relației polemice și genurile care le ilustrează în mod deosebit (precum satira și pamfletul). Se pot stabili și fenomene de enunțare localizate: insulta, apostrofa, negarea, adjectivele tari, formele fatice ("spune dar...", "crezi tu..."), tehnicile argumentative (citate trunchiate, amalgamări) etc. Polemica se poate folosi pentru a caracteriza discursivitatea și, de aceea, unele interpretări pragmatice plasează afrontul în centrul activității lingvistice. V. dialogism, interacțiune, interdiscurs, neînțelegere, politețe. GREIMAS - COURTES 1993; CHARAUDEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și imitația acesteia, reprezentarea ei în formă artistică la nivelul unui gen (dramatic) sau al unei specii (roman în care se inserează secvențe dialogice). Se admite că un text dialogic este o structură ierarhizată de secvențe numite curent schimburi, secvențe fatice, de deschidere sau de închidere și secvențe transacționale, constituind corpul interacțiunii, în care, din punctul de vedere al conținutului, nu există restricții tematice, dar la al cărei sens contribuie decisiv mijloacele non-verbale; în plus, se poate constata că, dacă la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
autonomie). Tipologiile funcționale sau comunicaționale clasifică discursurile după intențiile care le animă. Dintre acestea, cea mai cunoscută a fost cea realizată de R. Jakobson în 1963 și care deosebește discursurile prin maniera în care ierarhizează funcțiile limbii (referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică, poetică). Ulterior, s-au realizat însă și alte clasificări ce se cuprind în acest grup, căci, în lingvistica engleză, se disting adesea două funcții majore: una tranzacțională, care corespunde exprimării conținutului, și alta interacțională sau interpersonală, implicată în exprimarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
polimorf și multipolar! ergo gluc, somn. Alienată mintal în eul primar al clipei, fals esteticește, ora 2,00, boala să vorbească necontenit îi face pe oameni, obligația să faci din vorbire semn de socializare, ce mult vorbesc femeile! doar funcție fatică și variantă de tăcere, momentul irațional rămîne, vociferează bolnav, căci nu ți se răspunde, călugărul te potolește, am fost pe la mănăstiri, am stat internată la secția de psihiatrie din Piatra Neamț! te mustră să taci, ora 2,35, în lume invazia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Română „Mihai Eminescu"]. [98] GHERGUȚ, SORIN. O zi la Comisia Națională de Limba și Literatura Română, Tribînv, 9. nr. 421. 1998, 7. [99] GHID practic pentru examenul de capacitate, E.D.P., București, 1998. [100] GHIGA, GEORGETA, Modalități de utilizare a funcției fatice în orele de limba română, LL, 43. nr. 2. 1998, 120-126 [Engl. Ab.]. [101] GLIGOR, ANDREI; ROȘCA, ELISABETA, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XIIa . București, EDP, 1998, 416 p [102] GOGA, MIRCEA, Limba română pentru admiterea în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ție vorbi.PREZ.3PL nici-măcar ' Ei nici măcar nu-ți vor vorbi' b. Un vi mancu parranu nu ție nici-măcar vorbi.PREZ.3PL ' În niciun caz nu-ți vor vorbi' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (2) Rosina (*fatica) purtroppuci (fatica) sempre fatica Rosina lucra.PREZ.3SG din-păcate la-asta lucra.PREZ.3SG mereu lucra.PREZ.3SG ' Din păcate, Rosina lucrează mereu la asta' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (3) a. că veți cu adevăr aaflamare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
PREZ.3PL nici-măcar ' Ei nici măcar nu-ți vor vorbi' b. Un vi mancu parranu nu ție nici-măcar vorbi.PREZ.3PL ' În niciun caz nu-ți vor vorbi' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (2) Rosina (*fatica) purtroppuci (fatica) sempre fatica Rosina lucra.PREZ.3SG din-păcate la-asta lucra.PREZ.3SG mereu lucra.PREZ.3SG ' Din păcate, Rosina lucrează mereu la asta' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (3) a. că veți cu adevăr aaflamare vistiiariu sufletesc
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nici-măcar ' Ei nici măcar nu-ți vor vorbi' b. Un vi mancu parranu nu ție nici-măcar vorbi.PREZ.3PL ' În niciun caz nu-ți vor vorbi' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (2) Rosina (*fatica) purtroppuci (fatica) sempre fatica Rosina lucra.PREZ.3SG din-păcate la-asta lucra.PREZ.3SG mereu lucra.PREZ.3SG ' Din păcate, Rosina lucrează mereu la asta' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (3) a. că veți cu adevăr aaflamare vistiiariu sufletesc (PO.1582
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
singur (sau împreună cu diferiți termeni însoțitori, cu care nu intră în relații sintactice generatoare de funcții sintactice) sau ca regent într-o sintagmă cu expansiuni atributive, fie situându-se în vocativ (cu diferite valori semantice, condiționate de desfășurarea funcțiilor conativă, fatică și expresivă ale limbii în actul de comunicare): „Moș Nichifor o clatină ușor și zice:/ -Jupâneșică, jupâneșică!/ -Aud , moș Nichifor, răspunse Malca...” (I. Creangă, p. 109), „-Moșnege, moșnege! zise baba, nu râde...” (Idem, p. 152), „Tipătescu...: Mizerabile! Ce-ai făcut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]