12,672 matches
-
mai găsească informații interesante despre Al. Piru, E. Barbu., N. Stănescu și, mai puține totuși, despre R. Petrescu și C. Olăreanu. Mi-a plăcut felul în care îi numește MHS-ul pe semenii săi: struții, boșimanii, guguștiucii. IV. M.H. Simionescu, Febra (file de jurnal 1963-1971), București, Editura Vitruviu, 1998, 408 p., f. preț) Peisajul citadin bine descris, observații, limbaj esopic, idei. Se simte acut lipsa unei prefețe.
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
Nicidecum. "Sufletul slav", neică! În adolescență, eram atît de emoționat la o primă lectură din Dostoievski, sau Blecher, sau Meyrink ("Golem", citit la Curtea de Argeș, într-o vacanță), încît nu pricepeam aproape nimic, tremurînd, literalmente zguduit ca de-o boală cu febră și transpirație. De-abia la a doua, sau a treia, sau a patra recitire mă dezmeticeam, "gustam" textul. Mai exact: contactele inițiale cu anumiți autori mă pierdeau, precum femeile, în orgasme cerebrale, în dezordini ale minții, într-o plăcere incontrolabilă
Catalog de nimfe (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14487_a_15812]
-
încet acolo încă se scriu manifeste frumoase și fără putere germinativă sau cine știe acolo abia au început să se drogheze da ce poți să faci în întuneric decât să fii țăran-metafizic în frunzișul de zăpadă cântecul de mierlă praf-intermortal febra vieții la galopul inter național ce te tot ții de mine ce vrei de la mine ba îmi spui că sunt un fel de jean valjean - belmondo ba că aș fi gigolo îmbrăcat în aforisme ba că sunt samaritean plenipotențial ba
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
în fond utopic va apărea împins atât de departe, încât cititorul nu mai poate fi foarte sigur până unde merge angajarea reală și realistă în procesul revoluționării vieții și poeziei și unde începe "mistificarea", înscenarea ludică. Dacă nu cumva, în febra discursului militant, umorul este involuntar și fantezia noului poet voyant își ia inevitabila revanșă asupra cecității ideologice.Nu s-a scris nimic până acum despre publicistica lui Gherasim Luca, rămasă îngropată în câteva dintre ziarele din deceniul al patrulea al
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
în fond utopic va apărea împins atât de departe, încât cititorul nu mai poate fi foarte sigur până unde merge angajarea reală și realistă în procesul revoluționării vieții și poeziei și unde începe "mistificarea", înscenarea ludică. Dacă nu cumva, în febra discursului militant, umorul este involuntar și fantezia noului poet voyant își ia inevitabila revanșă asupra cecității ideologice.
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
depozițional greu de eludat, o foarte elocventă tranșanță morală și acuitate a scriiturii; propoziții adesea eliptice, enunțuri concentrate, trăsături de portret contrase conferă paginilor autenticitiate și sinceritate. Între scriere și trăire se instaurează o echivalență aproape perfectă, frenezia vieții și febrele interioare sunt transcrise, parcă, fără "rest", cu o dorință a imediatului irepresibilă, în notații fulgurante, dar cât de revelatoare, cât de stringente: "Umblu pe străzi. Plouă mărunt și Parisul e înfrigurat de secrete, de apeluri pentru ceea ce nu mai poate
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
cu titluri mincinoase, trăgând pe turta proprie spuza unor merite pe care niciodată nu le-au avut. Și, totuși, își zicea el nădejdea mântuirii rămâne. Ea, doar nădejdea era singura ce-i mai rămăsese, deoarece boala avansa: tusea se întețea, febra îi creștea, forțele, puținele sale forțe se diminuau, încât simțea că se înăbușă, dominat de durere și deznădejde. În zilele de 24 și 25 noiembrie, la Palermo s-au înregistrat ploi și vânturi violente, ceea ce ar fi putut grăbi sfârșitul
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
mi-e destul de străin (deconstrucționismul derridean, n.n.) Nu e ostilitate, nici simpatie, sunt într-o stare neutră, căci nu înțeleg ce se întâmplă acolo". Ricoeur simpatizează cu un Derrida post-deconstructivist, și poate acest gen de opinii ne pot feri de febrele metodologice datate deja. Alte chestiuni esențiale pentru Ricoeur sunt fundamentarea etică a învățământului, precum și, nota bene, nevoia ca relațiile subiective și intersubiective să fie resituate pe fundalul instituțiilor, distincția necesară dintre operă și om (și implicit, dintre biografia autorului și
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
domniță i-a cerut permisul de pacient. Nu-l avea, căci în țara în care ajunsese nu fusese niciodată pacient. I s-a arătat un card de plastic magnetizat și i s-a cerut numele, prenumele, adresa. Se fâstâcise, avea febră, i se împleticise limba-n gură. în loc să spună numărul casei, 13, a spus 31. Degetele domniței, lungi, alergau pe claviatură. "Dar Numărul?" A spus și Numărul. Aparatul cu claviatură a scârțâit scurt și dintre maxilarele lui a ieșit o limbă
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
mult decât noapte. se făcuse două și eram atât de treaz că picam din picioare când mi s-a părut că îl aud. venea cu o viteză nemaipomenită și auzind cum dârdâie pe șine de parcă ar fi fost mușcat de febre, am crezut întâi că e mașina de gunoi. numai că nu apărea de niciunde și când am plecat, am plecat cu convingerea că fusese tocmai tramvaiul aiurit pe care-l căutam pe toate șinele. nu m-am mai trezit în
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
Lucia Negoiță Ajungă zilei Ochii mei mlăștinoși, neuronul ultim al milei stă gata s-abdice, parfumat și fără ajutor samovarul pufăie lent duhul lui gâlgâie peste încăpere salul cu franjuri tresare vals, domnilor, muzica, vals da, febra pe care poeta anca mizumschi o știe prea bine caută meridianul energiei perverse apoi fruntea, fragmentul conține dovadă și pâlpâie de unde altfel din cealaltă lume ajungă plata zilei acesteia în care îngerul mi-a adormit pe umăr Bun rămas Dragostea
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
mă, mamă, pe bune? - Pe bune. - Când? - Săptămâna trecută, mamă. Mi-a fost un răăău. Rău, rău, uite-așa îmi curgeau mucii, râuri-râuri. Și eram înfundată-n nas și am și tușit o dată, poate chiar de două ori. - Ai avut febră sau ceva? - Cred că am avut, da’ nu mi-am măsurat-o. Mi s-a părut că ardeam, așa, puțintel pe la tâmple. În flăcări ardeam... Și mi-au și zvâcnit tâmplele, la un moment dat, mămică: zvâc, zvâc... - Mda... nasol
Mă vait by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21231_a_22556]
-
fi avut loc Cameron să desfășoare, pe larg, în fața noastră, toată acea lume extraordinar de frumoasă? Probabil că nu. Sau, poate că da, dar, în cazul ăla, pe principiul “mai binele e dușmanul binelui”, am fi zăcut după vizionare, cu febră și frisoane, cel puțin trei zile. Sau nu mai voiam, Doamne ferește, să plecăm din sală. Ne-am fi legat de scaune, refuzând să reintrăm în viața noastră și așteptând să ni se albăstrească pielea și să ne crească cozi.
Avatar – un film slăbuţ, dar un desen animat superb! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21304_a_22629]
-
Ambiție, determinare, mult talent, enorm de multă muncă! Mi-a placut ce am văzut! Succes! I’ll be watching you! Pe langă “frisonuri” pe care le-au remarcat și alții, aș vrea să îți spun că “temperatura” avem toți, dar “febră” numai unii dintre noi. Cu simpatie... Pe langă “frisonuri” pe care le-au remarcat și alții, aș vrea să îți spun că “temperatura” avem toți, dar “febră” numai unii dintre noi. Cu simpatie...Succes! Awesome! E uimitor cum voința și
Scutire medicală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82638_a_83963]
-
remarcat și alții, aș vrea să îți spun că “temperatura” avem toți, dar “febră” numai unii dintre noi. Cu simpatie... Pe langă “frisonuri” pe care le-au remarcat și alții, aș vrea să îți spun că “temperatura” avem toți, dar “febră” numai unii dintre noi. Cu simpatie...Succes! Awesome! E uimitor cum voința și pasiunea reușesc să treacă dincolo de fizic și să ajute la crearea unui lucru atât de frumos că dânsul! Congrats! Salutare, Dragoș, te-am urmărit vineri seară pentru
Scutire medicală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82638_a_83963]
-
degetele fine și trupul fragil la umila sobă de tuci în care ard câțiva cărbuni murdari, privind mereu la copilul delicat, cu trup de înger, care-și ascunde nevinovăția sub așternuturile roase până la urzeală, umezindu-i îngrijorată fruntea arsă de febră, întrerupându-i delirul ca să-l silească să înghită, până la ultima firimitură, puțina mâncare pe care generozitatea grosolană a hangiței neplătite de multă vreme o aduce în odaia strâmtă, răbdând de foame până la halucinație, până la nebunie, egoistă renunțând la hrană ca să
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
abac deochiat, Moira potrivnică prea li-i. E parcă-n invazii, cât nourii grei, Șocâții virtutea mi-au ros-o; Ca mâine, ad-Dio, superbe femei Din Buftea, din Köln, din Toboso... Decenii spre șapte-ndărăt mi-au rămas, Căznite în febră nocturnă; Estimp, o dârloagă, de-i zicem Pegas, Mi-au stat lângă poartă, dejurnă. Și totuși, în treacăt, ciordind câte-un mit Din vastele landuri celeste, Văleatul acesta, bizar și mâhnit, Mi-l, încă, propag prin tempeste. Căznitele zile grăbite
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
din revista Orizont, fiind scrisă pe volumul Fractalia aproape o lună mai târziu, în 14 mai 2004: Lui Ilie Constantin și Doamnei sale, - aventura unor numere complexe (umbra cărora aduce-a "flori de zale"!), relatată cu un soi de rece febră, ca să-l vindece de unele complexe pe-autorele nevrednic de algebră... Cu gratitudine și afecțiune, Șerban Foarță Cred că am mai primit, prin ani, și alte dedicații în versuri; nu voi mai cita decât una improvizată de Ștefan Aug. Doinaș, aproape
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
Emil Brumaru Dragă Dimov, Primăvara sar în sus Broaște extraplate, Animalele fac febră, Berze cu chiloți de vată Umblă fără nici o jenă Prin băltoacele create. ( Dacă vrei să abuzezi De umiditate Poți să stai afară-n ploaie!) Școlărițe cu compasul Sînii-și trag sub bluze Și-i pătează cu cerneală. Eu visez closete mixte
Primăvara sar în sus broaște extraplate by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11926_a_13251]
-
Acasa > Poeme > Devotament > SĂRUTUL Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Tu știi să mă iubești în felul mării; ori prea învolburat, ori prea tăcut îți simt pe buze febra așteptării când pui pecete nopții c-un sărut. Sărutul tău, sărutul unei stele țărmul și marea-mbrățișând la fel iscă vulcani și jarul gurii mele pare un crater prefăcut inel. Tu știi să mă iubești cu-așa ardoare încât renaște-n
SĂRUTUL de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380654_a_381983]
-
stele Alături de ele să șteargă lacrima ce corodează lumi Furtuni să-mblânzească în părul celei pe care o aștept... Pe piept nu mai este loc de temeri și regrete. Suspinul Al doilea vis se naște și îmi oferă taina și febra Tenebra ce amorțește priviri și zidește pasul, Glasul ei în palme reci se ... Citește mai mult În ultimii zece ani am avut doar trei vise: Chemarea, Suspinul și Regăsirea, descătușate, dezlănțuiteVenite să doară, promise de Cel Ce Veghează...Și zorii
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
repede și vor putea face Crăciunul împreună cu familia, a fost înlocuită treptat cu deznădejdea. Traiul deosebit de aspru al soldaților le scăzuse moralul. Tranșeele pline de noroi, de excremente și de trupurile camarazilor morți, șobolanii care colcăiau răspândind boli infestând mâncarea, febra tifoida, holera și dizenteria făceau ravagii, iar vremea rece, ploioasa, frigul și umezeală care îi pătrundeau până în măduva oaselor erau tot atât de necruțători inamici că cei din tranșeele de vizavi. Pentru ridicarea moralului soldaților, li se trimiteau pe front pachete cu
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
erau așezate față în față în tranșee apropiate, aproximativ la două-trei sute de metri. Își auzeau chiar vocile. În ajunul Crăciunului, germanii au pus brazii împodobiți pe deasupra tranșeelor lor. Privind la ei, s-au văzut parcă dintr-o dată cuprinși de febră Sărbătorii Păcii și au început să cânte „Stille Nacht, Heilige Nacht”, „O Tannenbaum” și altele. Uneori se deslușea câte o voce mai vajnica transmițând urârea de sărbători fericite părții adverse. Starea această de bucurie a Sărbătorii Nașterii Domnului s-a
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
obrazul tău de vreme brăzdat. Și-apoi primul tău spectacol începe, La creșa din colț, cea cu multe fete, Ești fericit, trist sau îngândurat Când mama te lasă într-un alt pat. Te joci cu copii sau plângi uneori, Faci febră, sau tuse sau chiar oreion, Și înveți treptat, tot ce este dat, Și ești fericit sau chiar întristat. La grădiniță tu când te duci, Înveți treptat cum să mănânci, Cum să te-mbraci sau să te dezbraci, Cum să te
O SCENĂ ESTE VIAȚA ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380778_a_382107]
-
obrazul tău de vreme brăzdat. Și-apoi primul tău spectacol începe, La creșa din colț, cea cu multe fete, Ești fericit, trist sau îngândurat Când mama te lasă într-un alt pat. Te joci cu copii sau plângi uneori, Faci febră, sau tuse sau chiar oreion, Și înveți treptat, tot ce este dat, Și ești fericit sau chiar întristat. La grădiniță tu când te duci, Înveți treptat cum să mănânci, Cum să te-mbraci sau să te dezbraci, Cum să te
O SCENĂ ESTE VIAȚA ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380781_a_382110]