3,267 matches
-
hipercolesterolemie în tratament cu Prestarium 5 mg/zi, Betalok 50 mg/zi, Simvacard 20 mg/zi, Aspenter 1 cp/zi. Asociază adenom de prostată pentru care urmează tratament cu Cardura 4 mg/zi. EXAMEN FIZIC La internare constatăm pacient normoponderal febril 38,5°, cu icter sclerotegumentar, prurit generalizat, abdomen sensibil la palpare în epigastru și hipocondrul drept, ficat cu marginea inferioară la 2 cm sub rebordul costal, suprafață netedă, consistență elastică, sensibil, TA = 120/80 mmHg, AV = 72 b/min, scaune
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
-
istoricii de artă au fost încântați să afle că lucrările n-au căzut pradă intoleranței politicii ateiste și anticlericale a regimului comunist, ci s-au păstrat aproape intacte și într-o stare relativ bună. Senzaționala descoperire a generat un interes febril printre istoricii de artă profilați pe cercetarea Jugendstilului. Astfel s-a aflat că salvarea celor opt vitralii se datorează inventivității și curajului ultimului rector al Seminarului romano-catolic, dr. Adalbert Boros, care înainte ca edificiul în care a funcționat institutul să
Agenda2003-24-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281131_a_282460]
-
casele oamenilor de rând. Pentru mulți este mai ușor să vadă filmul „Pe aripile vântului“ decât să citească romanul omonim. O a doua mare lovitură a venit din partea calculatoarelor, mai exact a jocurilor pe calculator. Editorii au început să caute febril un colac de salvare. Marile case de editură din Occident au și ediții electronice ale cărților pe care le tipăresc, considerabil mai ieftine decât cărțile propriu-zise. În plus, acestea se pot descărca contra-cost și de pe Internet. Robert Soulieres, un scriitor
Agenda2004-5-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281999_a_283328]
-
zguduitoare depoziție despre... vârstele cunoașterii, aflată pe talgerul ... poetului: Mai cântă cobzarul în târguri o dramă / Boii uitați îi țesală vântul / Mă readuce acasă dorul de mamă / Pământul se umflă, zbicește cuvân tul.// Se rostuiesc țăranii în piețele centrale / Alegere febrilă a muzicii de nuntă / Speranța târzie răsună-n pocale / Adă crâșmare vinul ce binecuvântă.// Iubito, cum de nu simți că sunt aici / Să rostuim a omenirii trudă / Hai să mai naștem un copil, ce zici ? / Să aibă rost și florile
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
în ceas de noapte, îi creează scriitorului o reală bucurie, dar nu de durată, deoarece îi produce un „fragil echilibru”. Multe asemenea încrustări narative sunt derivate din propria-i biografie. Ele îl conduc pe scriitorul Virgil Pătrașcu să-și caute febril orizontul de cul tură, să-l integreze unei idei, unei stări anume de receptare, de adâncime a acesteia. Poate de aceea, trăsnetul care l-a lovit prin moartea fiului său Mihai, să-i fi oprit gândul de înălțare prin scris
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
scriau timișorenii? Multe. De toate. Unii își căutau membrii familiei, pe care nu știau dacă îi vor găsi printre vii sau printre morți. Alții cereau sprijin, să poată ieși în piață, să se alăture protestului anti-ceaușist și anti-comunist. Alții redactau, febril, programe de acțiune. Alții doreau să împărtășească tuturor știrile aflate de la Europa Liberă, de la telefon sau din cele văzute. Alții, în sfârșit, din prea-plinul inimii, au lăsat versurile să curgă, într-un avânt ce nu s-a mai repetat de
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
civică, familială și socială în Israel și dorul fundamental, indeniabil de patria părinților ieșeni, de Iasul și Bucureștiul copilăriei și tinereții sale glorioase, poezia Biancăi Marcovici convinge, este atașantă; detasându-se totodată în concertul poeziei de limbă română a coreligionarilor prin febrila alternare, confruntare între rațiunea practică și rațiunea inimii sau vocea interioară. Semnale ale integrării în patria adoptiva se dau atât prin poemul ce deschide antologia, "Bunicul frunzelor", un omagiu adus lui Ithak Rabin, asasinatului simbol al păcii, cât și prin
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
Constantin Țoiu Anchetatorul duse la buze ceașcă mare de cafea, galbenă, si, în timp ce anchetatul vorbea febril, pierdut, acesta se simți deodată privit altfel decît pînă atunci. Acum, din cauza ceștii mari care-i mască nasul, gura, bărbia și o parte din fălcile grele, îi vedea anchetatorului numai ochii, foarte atenți, străpungători, măriți parcă străini de expresia de
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
arată/ perfecțiunea care ești în veci" (Privirea ta profundă risipita). Chiar și în spatele enunțurilor cu aer de postulate amare străbătîndu-i ritmic poemele se întrevede nu concizia ușor sterilă, rezultată din frecventarea zonelor reci ale abstracțiilor, ci un trecut de gesturi febrile filtrate discret în prezentul versului: "sîntem prizonierii epidermei noastre", "nimeni n-a înțeles pe nimeni niciodată!" Nimeni nu înțelege pe nimeni): "niciodată nu ești atît de trist/ ca să nu mai poți primi o nouă lovitură" (Despărțire tîrzie precipitata interzisă): "peste
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
întinse/ sub solzii de smoala./ Zărind urma pantofului/ incrustata în straturi de sânge/ zeul m-a întrebat ce număr port" - Pași. Sunt mistere ale destinului pe care poezia le încercuiește, desenându-le hartă și, în momente faste, forându-le solul. Febrila notație lirica a Doinei Ispirescu ne adresează apelul de farmec al unei personalități cristalizate lucid, cercetând, nu fără voluptate, semnele zilei și ale nopții: Înmugurește o mare sălbăticita,/ ridică din spume boboci de fier/ sub soare fără de soare să/ străjuiască
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
pe care mi-l lăsa uneori ca să mă consulte în privința textelor nou-scrise, am văzut că în caiet poemele erau reluate de câte cinci sau șase ori. Alteori, cam de zece ori sau mai mult." Cristian Tudor Popescu descrie scena "scuturării" febrilului autor de propria lui boală: "N-am să-l uit niciodată cum și-a smuls parcă o căciulă imaginară, trântind apoi cu palma de masă: Nu mă mai lasă chestia asta de pe capul meu" - îi jucau ochii în lacrimi." Saviana
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
de tîrziu...Cultul morților, doar, - fără ca moartea, trecerea dincolo să fie o obsesie, cum e la egipteni, apropie cele două culturi, cît de cît. În rest, totul este o celebrare, hieratică, a naturii, și a omului. * * * Răsfoiesc carnetul cu însemnări febrile din 1987: Raherka și Merseanka, o pereche de statui mici în calcar, un fel de Adam și Eva (2500 î.Chr.). Zeul Bes, un fel de Baccus, dar și mai grotesc (1900 î.Chr.). Hepusenneb, un bloc de granit scris
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
Grigurcu scrie și publică enorm, fiind prezent nu doar în paginile revistelor literare din toată țara, ci și în librarii, cu volume al căror ritm de apariție, în ultimul timp, pare incredibil. El mărturisea într-un interviu că această activitate febrila e "menită nu doar a se reprezenta pe șine, ci și a compensa un gol. Scriu mai mult pentru că trăiesc mai puțin". Golul e umplut cu scrieri în varii genuri, ce au în comun talentul, fervoarea și o intransigenta morală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
de la Casa Vicens la Turnul Bellesguard și de la Palatul Güll la Casa Calvet, îți dai seama că, pe durata a aproape cincizeci de ani de carieră, acest geniu straniu și neliniștitor prin unicitate nu a încetat nici o clipă să lucreze febril, dispunând tot timpul de comenzi ce ii permiteau să-și realizeze proiectele cele mai ăextravaganteă. Si inca, datorită caracterului ăavangardistă al esteticii sale, Gaudí a fost probabil, mai putin ăprizatăîntre constructorii modernismului. Ajunge însă să te plimbi pe Passeig de
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
de mute (fete). Vorbeau peste gard cu mîinile agitîndu-se cu o mare iuțeala. Vorbeau, - cum s-ar zice despre inșii normali că "li se bat turcii la gură". Păzite de pedagoge, vorbitoare, după cîte mi-am dat seama, fetele răspundeau febrile, bulucindu-se, cu gesturi înfrigurate și ele și contorsionîndu-si mult gurile gata parcă să scape cîte un cuvînt. Mi s-a părut că una, arătîndu-și insistent degetele, vrea să-i spună unuia să se întîlnească la șase. * * * Un activist bătrîn
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
aș spune că e vorba de o conștiință lucida, dacă e să urmăm tocmai raționamentul filozofului, căci neliniștea nostalgicului e totdeauna, aprioric justificată: există un clivaj între acum și atunci, între aici și acolo, el nu e produsul unei fantezii febrile sau al unei memorii tulburate, ci mai curînd obiectul unei percepții juste. Nostalgicul trăiește în această falie, într-o lume intermediară, populată de umbre, de anticipări și amintiri. Cînd este la Paris, lumea lui e de fapt cea londoneză, dar
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
avut cum să le cuprindă. Dar numai faptul că nici unui regizor, sau producător, nu i-a trecut pînă acum prin minte să facă un serial după opera lui Balzac... Secolul, după atîta brutalitate, se termină în grabă printr-un acces febril de frivolitate, în întreaga lume. Cercetați serialele t.v. care au cucerit atenția populației civilizate de pe aproape mai tot globul... Și mereu îmi vine în minte vorba bătrînei pensionare din troleibuzul nu mai știu cît, care îi spunea tristă unei
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
de sorginte romantică. Cuadragenarul cunoaște o îmbătătoare regresiune în timp, etalîndu-si sinceritatea năvalnica, adolescentina: Totul s-a petrecut în mine atît de năvalnic și în afară de orice rațiune! Am uitat tot ce m-a învățat viața, experiența, un trecut atît de febril consumat. Simt cu inima unui adolescent. E nescuzabil că așa este a și mai nescuzabil că ți-o mărturisesc cu atîta dezinvoltura. Dar nu oare sinceritatea e tot ce-a mai rămas bun în mine? Fără această sinceritate, ce valoare
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
o întorsătură benefică: Nu ne completăm, asadar? Contrastul dintre noi nu e el oare o garanție că vom însemna o excepție în mulțimea cea multă, banală, inconștiență și pasivă?". În fond, firele tuturor acestor texte converg spre un autoportret. "Spovedania" febrila, mereu reluată, retușata și completată, a romancierului, tinde la imaginea unui personaj, exprimat la persoana întîi, printr-un monolog, care, asumîndu-și confruntarea antitetica cu juna Georgetta, visează o expresie obiectivă. "Scandalul", "oroarea", "monstruozitatea" puse în joc aparțin unei tipologii luciferice
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
pe frunte care părea să întrebe ce sens are viața, ce înseamnă iluziile și frustrările existenței; însă ușor uimită, cu rezerva și modestia tuturor întrebărilor ei. Georgina, a șoptit iar înspre umbre. Printre rămășițele trupului tău, printre viermii flămânzi și febrili, chiar și acolo sufletul-mi va dăinui, străvechi locuitor de pe pământul devastat, acum văduvit de cămin și de patrie, orfan care-și caută ființele îndrăgite, printre strigăte anonime și dărâmături. A hoinărit până-n zori, apoi s-a întors acasă și
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
dedalul țevilor întrezărit pe gaura cheii din misterioasa sală a caloriferelor sunt tot atâtea locuri mitice, prin care descoperă lumea "Mircică", fiul tehnicianului Costel și al Mariei, muncitoare la fabrica de covoare. De la perimetrul blocului, imaginația copilului avansând în explorarea febrilă a orașului se populează cu obiecte-simbol, care îi vizitează obsedant visurile și memoria: ascensorul, statuile din parc, felinarele, șinele de tramvai, reclamele luminoase, cinematograful, cavourile din cimitir. Demn de atenție este și sensul dat frânturilor de natură încrustate în perimetrul
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
îmi întinde Catalogul muzeului, și, pe prima pagină, citesc... "...Balzac se înfierbânta, dădea din mâini, se ridica de pe scaun și începea să umble de colo-colo prin salon, citind din memorie, deși avea manuscrisul în mână; și cum în preumblarea sa febrilă se apropia de câte o lampă, ca să vadă mai bine, i se așezau jur-împrejur o mulțime de candelabre pe mai multe mese. Balzac citea neîntrerupt mai departe mergînd de la un fascicol de lumină la altul și continuîndu-și mimica." Consider azi
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
al măritișului". Constantin Beldie ni se recomandă în relatarea vieții sale drept un om "de modă veche", hrănit de partea hedonistă a clasicităților, un dușman al pedanteriei și un "antiintelectualist" în numele acestora și astfel un prevestitor sui generis al "trăirismului" febril al generației ce i-a urmat. De prisos a mai insista asupra valorii informative a Memoriilor, potențate de un condei ager, atractiv în caligrafia sa neconcesivă. Constantin Beldie: Memorii, Ed. Albatros, 2000, 378 pag., preț nemenționat.
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
că situația economică a țării, văzută dinăuntru, era infinit mai dramatică decât se prezenta ea dinafară. Dar atunci, de ce a continuat domnul Constantinescu să ascundă realitatea? Din speranța că va îmbunătăți lucrurile pe parcurs? Derutante sunt și alternanțele de activitate febrilă pe la microfoane și disparițiile, luni în șir, din raza vizuală a opiniei publice. N-am aflat ca președintele să fie bântuit, precum Ion Iliescu, de fantasmele scrisului. Atunci, ce-o fi făcând? Cum își petrecea zilele? Ce-o fi gândind
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
este o memorie a dorinței, nu o arhivă a realității. Ceea ce poate să însemne, la limită, că o poveste de iubire se poate ivi acolo unde nu există neapărat un cuplu concret, ci doar personaje solitare și cu o imaginație febrilă, fiecare căutînd, așteptînd și inventînd propria sa pereche. Romanul lui Yasunari Kawabata, Frumusețe și întristare, splendid tradus de Sorin Mărculescu, conține o astfel de poveste de iubire, ai cărei eroi trăiesc sentimentele prin procură, preluîndu-le din literatură sau din narațiunile
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]