3,956 matches
-
grei, luminoși... La un moment dat, în timp ce fulgii aceștia cădeau peste ei, un glas se auzi în înaltul cerului, iar doi fulgi de zăpadă imenși, ca două sănii, se lăsară val vârtej spre cele două ființe pământești. Ka își recunoscu feciorul numaidecât... Era Ugu și, îndată după el, sosi și Eeee... Ținându-se de mână, cu capetele înconjurate de un nimb ceresc, lucrat în geometria binecunoscută a fulgilor de zăpadă, ei își salutară și apoi își îmbrățișară cu dor mama... Doctorița
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
ghicitoare țigancă, mai de mult, și care îi spusese că fata pe care o alăptase ea, pe Magdalena adică, și pe care mama vitregă cea vrăjmașe, o izgonise, își va veni în firea ei și se va mărita cu un fecior de împărat abia când - și acestea fuseseră singurele ei cuvinte, scurte și tainice: când o necuvântătoare îi va cuvânta. Adică, ea, gărgărița, tocmai ce îi vorbise doicei... Aceasta leșină pe loc și căzu pe podea peste gherghef. Rița, alarmată, o
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
Că am venit cu noaptea-n cap și m-am Înfățișat la ușa camerei oficiale. Deși, total nepotrivită ora, am considerat că nu ar fi fost deloc bine să fiu văzut stând de vorbă cu cel care Îl cercetează pe feciorul meu. Mai ales că faptul este deja cunoscut, de cei mai mulți dintre colegi. Fiindcă suntem amândoi magistrați (și nu trebuie să ne prindă ziua iar colegii să ne vadă), am să intru direct În subiect: Este vorba de fiul meu - Coco
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
ia deodată, și fericit, razna!... De astfel de zvăpăieli să avem noi parte mereu... Articolul publicat în Magazinul de Urziceni se intitulează și este iscălit de Constantin Balcan, procuror, ex-senator. Un articol trăznet. Dar, mai întâi, biografia autorului. El este feciorul lui Gigi Balcan și nepotul lui Constantin Balcan (omonimi) primarul Urziceniului înainte de război și până prin 1945. Acest bunic al lui Costel, procurorul, "nea Costică Balcan", mare crâșmar, plin de umor, s-a făcut de pomină prin septembrie 1944, când, în
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
Constantin Țoiu 3 iunie 1962. Titus Popovici spune despre agitatul I.G. că supralicitează mereu în tot ce face și că are une mauvaise conscience esthétique. Vorbim deseori între noi franțuzește ca doi feciori de boieri cu studii la Paris, iubind poporul, dar ferindu-se de el. Ne înțelegem din ochi. Cînd rămînem singuri amîndoi, criticăm rău de tot regimul, fără să ne codim. El spunea în glumă că, dacă l-aș turna, nu
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
acestuia. S-a petrecut și o tentativă de răpire făptuită de Dinu, tabăra împărțindu-se în două pentru ca, în final, să biruie Țancu. Amîndoi pretindeau dreptul la șefie iar Țancu, socotindu-se îndreptățit, refuza să-și dea fiica după un fecior al lui Dinu. ("Cu neamul tău nu se va amesteca neamul nostru!"). Dinu stăruia și-i trimise pețitori care-l vestiră: Dacă nu i-o dați, la noapte tăbărăsc toți bărbații asupra voastră, v-o iau cu puterea și o
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
tău nu se va amesteca neamul nostru!"). Dinu stăruia și-i trimise pețitori care-l vestiră: Dacă nu i-o dați, la noapte tăbărăsc toți bărbații asupra voastră, v-o iau cu puterea și o cunună cu Ilie. Ilie era feciorul lui Dinu. De data asta, pețitorii nu erau dintre bătrîni, ci bărbați de vîrsta lui Țancu. Acesta începu să răcnească și să-i brăzdeze cu cuțitul. Oamenii fugiră. Vestea se lăți ca fulgerul, și tabăra se umplu de neliniște grea
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
plină de bani de aur și argint. O ascunse apoi, din nou, bine și se simți stăpînă pe sine. Se apropie de ceilalți țigani și muncea alături de ei, dar cu un spor deznădăjduit. O răsucire de mîndrie avu cînd un fecior de țigan o îmbrățișă. Realiză pe dată distanța enormă care o desparte, totuși, prin naștere, de ceilalți țigani. Continua să muncească, trezindu-se, cîteodată, cîntînd vechi cîntece țigănești de tabără. O stăpînea gîndul răzbunării pe ucigașul părinților ei. Era, socotea
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
trai Trecut-au anii, și-ai îmbătrânit Eu am zburat deja din cuibul tău Dar taicule, eu n-am întinerit Și pentru toate, să nu-ți pară rău Asemeni ție, o să-mi vină rândul Să-l văd pe-al meu fecior zburat în zări Ideea-n care azi ne poartă gândul Întotdeauna lasă loc la întrebări Suntem departe, dar ne știm aproape Prin mine circulă sânge de tată În timp, noi vom muri, dar mii de ape Nu vor spăla din
DOR DE TATĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382772_a_384101]
-
din țeasta unui străbun, a unui vraci... Erau negustori, făceau tranzacții, călătoreau. Erau oameni albi, mediteranoizi, scunzi și vânjoși. Erau monogami și s-au descoperit case lipite între ele, câte 2-3; semn că erau familiști, le plăcea să-și țină feciorii și nurorile pe lângă ei. Cum a dispărut o astfel de civilizație? Greu de spus. Sunt teorii care dau vina pe o schimbare de climă. Pe undeva, ajutată chiar de cucutenieni. Bogăția a dus la suprapopulare, care i-a determinat la
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
grade la umbră. Încurcătura se produce la 11 bis, în strada Pacienții. Alături, carevasăzică, la 13, locuiește dl Lefter Popescu. Oare pe el, și nu pe dl Costică, să-l caute amețitul musafir? Acel proprietar, un oarecare Popescu, ne spune feciorul chemat la sonerie, n-a vrut să pună 13, că e fatal. Prin urmare, nici măcar în ordinea ficțiunii, adresa lui Lefter nu există? Ori Caragiale s-a încurcat el însuși în case și străzi, ori adresele se schimbă sau se
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
o fășioară lungă de hârtie, deschide călimara de la brâu, își curăță condeiul de trestie și, după spusa domnească, scrie așa”) și apoi ilustrează vigoarea verbului domnesc, adecvat destinatarului, vameș hoț, cum se mai întâmplă: „Ce porc de câne ești tu... fecior de lele... că vom trimite domnia mea de acolo te va spânzura...”. În această schiță de portret care propune o întreagă desfășurare epică în jurul unui personaj puternic conturat sub raport moral, Odobescu descoperă de fapt un procedeu, folosit apoi și
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
vechea zicală și plante, semne ale înnoirii războaie purtate. Socotind că scr ia acele “minunate” românească. Se spune că na tu r i i , când păsă r i l e bărbații nu doreau să își scrisori de dragoste. Credeți Dragobetele, feciorul chipeș presărau bucurie, iar plantele părăsească soțiile, a interzis că între ei s-a schimbat ceva? și puternic al Babei Dochii, și florile încântau simțurile pe căsătoriile. Preotul Valentin, Nici vorbă. După terminarea aduce iubirea în casă și în plaiurile
Ce e iubirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/87_a_50]
-
jalei noastre, / Octavian Goga din Ardeal, / Ascultă, tu, din cerurile-albastre, / Cum plânge, iarăși, Oltul val cu val. // A-nstrăinării spornică omidă / În codrii noștri roade iar frunzișul / Și povestește numai de obidă, / Spălând mormântul tău, cu lacrimi, Crișul. Privesc în zări feciorii de pe Mureș, / Proptindu-se, îngândurați, în coasă - / În pieptul lor mocnește frântul iureș.... / Și iar pornesc, mai îndârjit, la coasă! // Pe umile prispe de la sate, / Durere torc nevestele, din caier, / O doină de suspine, sfâșiate, / Urzește toată jalea lor prin
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
belșug ale flăcăilor și fetelor care țes an de an tradiția Crăciunului și a Anului Nou prin dichisul șezătorilor de iarnă. Din programul de Crăciun ce se va desfășura la Castelul Bran menționăm participarea ansamblurilor "Bucium" și "Feldioara", "Ceata de Feciori" din Șinca Veche și ansamblul "Plaiurile Dumbrăviței". Muzeul de Pânze și Povești Mândra a pregătit un cadru special în care să fie primiți toți aceștia! O expoziție de fotografie și obiect cu povestea Cetelor de Feciori, care sunt cea mai
Povestea Colindului din Transilvania [Corola-blog/BlogPost/98397_a_99689]
-
și "Feldioara", "Ceata de Feciori" din Șinca Veche și ansamblul "Plaiurile Dumbrăviței". Muzeul de Pânze și Povești Mândra a pregătit un cadru special în care să fie primiți toți aceștia! O expoziție de fotografie și obiect cu povestea Cetelor de Feciori, care sunt cea mai veche și mai bine păstrata formă de colindat din toate timpurile! Povești adunate la începutul anilor 30 de Traian Herseni și echipa de sociologi a lui Dimitrie Gusti! Fotografii Mihai Sin și Marius Blana. În Țara
Povestea Colindului din Transilvania [Corola-blog/BlogPost/98397_a_99689]
-
mic, cu mare Presărăm și un pic de soare, Bucurându-ne mai tare Că un an a mai trecut De când nu ne-am mai văzut. E prilej de sărbătoare Cât e Ardealul de mare, Să strigăm pe la portițe Dans modern feciori, domnițe! Vineri de la ora zece, Lumea începe a petrece, Până când luna va trece, Ca sâmbătă să revenim, Mare horă să pornim. Mai țineți minte party-ul demențial de anul trecut? Serile de octombrie petrecute pe aleea Muzeului Etnografic din Pădurea Baciului
PETRECE-TE LA MIORITMIC [Corola-blog/BlogPost/98547_a_99839]
-
deși nu te ferești să rupi florile și copacii și să strici cuiburile păsărilor, te vei transforma pe loc în piatră! Spune drept acum, ești vrednic să asculți povestea aceasta minunată? Iată! Într-un sat de la poalele munților trăia un fecior sărac pe numele lui Ionică. Harnic era, nu-i vorbă, doar că nu-i era lui gândul la ziua de mâine ca să pună ceva agoniseală deoparte. Muncea în stânga și-n dreapta pe la oricine avea nevoie și ... Citește mai mult POIANA
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
deși nu te ferești să rupi florile și copacii și să strici cuiburile păsărilor, te vei transforma pe loc în piatră! Spune drept acum, ești vrednic să asculți povestea aceasta minunată?Iată! Într-un sat de la poalele munților trăia un fecior sărac pe numele lui Ionică. Harnic era, nu-i vorbă, doar că nu-i era lui gândul la ziua de mâine ca să pună ceva agoniseală deoparte. Muncea în stânga și-n dreapta pe la oricine avea nevoie și ... X. PREMIILE CONCURSULUI NAȚIONAL
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
să jefuiască în stânga și-n dreapta, iar în urma lor rămânea numai prăpăd.... XVII. SĂNDRUȚU ȘI VÂLVA BĂII, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017. Trăia odată într-un sătuc culcușit în brațele munților, un fecior de miner atât de frumos, că se opreau izvoarele din mersul lor să îl privească și soarele uita să mai apună de dragul lui. Avea feciorul acesta, pe numele lui Săndruțu Oiții, niște ochi albaștri și curați precum cerul de vară
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
2237 din 14 februarie 2017. Trăia odată într-un sătuc culcușit în brațele munților, un fecior de miner atât de frumos, că se opreau izvoarele din mersul lor să îl privească și soarele uita să mai apună de dragul lui. Avea feciorul acesta, pe numele lui Săndruțu Oiții, niște ochi albaștri și curați precum cerul de vară, un păr negru cărbune nu alta și cârlionțat ca lâna mieilor primăvara, niște buze roșii de zici că erau de fragă și o mustăcioară subțire
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
îi zicea bătrânul miner care numai sănătos nu era după o viață întreagă de scormonit muntele, ar fi vremea să te așezi și tu la casa ta, ... Citește mai mult Trăia odată într-un sătuc culcușit în brațele munților, un fecior de miner atât de frumos, că se opreau izvoarele din mersul lor să îl privească și soarele uita să mai apună de dragul lui. Avea feciorul acesta, pe numele lui Săndruțu Oiții, niște ochi albaștri și curați precum cerul de vară
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
casa ta, ... Citește mai mult Trăia odată într-un sătuc culcușit în brațele munților, un fecior de miner atât de frumos, că se opreau izvoarele din mersul lor să îl privească și soarele uita să mai apună de dragul lui. Avea feciorul acesta, pe numele lui Săndruțu Oiții, niște ochi albaștri și curați precum cerul de vară, un păr negru cărbune nu alta și cârlionțat ca lâna mieilor primăvara, niște buze roșii de zici că erau de fragă și o mustăcioară subțire
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
valoroasă, o moștenire de preț pentru toți cei care trăiesc și vețuiesc în această parte de țară. În Maramureș, de Crăciun lumina nu se stinge și nici o casă nu rămâne necolindată. Repertoriul înclude colinde specifice copiilor, grupurilor de fete și feciori, precum și bătrânilor. Unele din colinde sunt de inspirație religioasă, creștină, altele aduc în prezent rituri dispărute în negura vremurilor, dar care au rămas prin mesajul profund uman. Un exemplu în acest sens este colinda „Mândru-și cântă-un cerb în
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
profund uman. Un exemplu în acest sens este colinda „Mândru-și cântă-un cerb în codru”, care se poate auzi în timpul acestor sărbători la Vadu Izei. Tot în seara de Crăciun debutează și Viflaimulteatru folcloric religios jucat de cete de feciori, în care se prezintă momentul apariției magilor și al păstorilor, cei care vestesc nașterea lui Isus Hristos și conflictul cu împăratul Irod. La Anul Nou și Bobotează se construiesc măști cu dimensiuni de până la 1 m care, se montează pe un
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]