134 matches
-
încapă în ou. Atunci oul crapă și în cele din urmă se sparge, eliberând o formă primitivă a peștelui de mai târziu, larva. Larva se va dezvolta, devenind un juvete (un baboi), apoi un peștișor. La reptile și la țestoase, fecundația este internă, chiar dacă puii eclozează tot din ouăle depuse de femelă. La broasca de lac, fecundația este tot internă iar femela depune icre. Din icre ies mormolocii, asemănători peștilor. Mormolocilor le cresc picioare, le dispare coada și devin mai târziu
Naștere () [Corola-website/Science/312338_a_313667]
-
primitivă a peștelui de mai târziu, larva. Larva se va dezvolta, devenind un juvete (un baboi), apoi un peștișor. La reptile și la țestoase, fecundația este internă, chiar dacă puii eclozează tot din ouăle depuse de femelă. La broasca de lac, fecundația este tot internă iar femela depune icre. Din icre ies mormolocii, asemănători peștilor. Mormolocilor le cresc picioare, le dispare coada și devin mai târziu, broaște adulte. La păsări, puii ies din ouăle în care s-au dezvoltat după 3 săptămâni
Naștere () [Corola-website/Science/312338_a_313667]
-
află câte una într-un arhegon, așezată în partea bazală, cufundată în țesutul protalului. Prin gâtul arhegonului, aplecat înspre protal, iese un mucilagiu, prin care străbat anterozoizii până la oosferă pe care unul singur din ei o va fecunda. Oosfera în urma fecundației, devine oul ferigii. Oul nutrit de protal se dezvoltă într-un embrion. Cu timpul embrionul devine o plantulă, constituită dintr-o rădăciniță, o tulpiniță și o frunzișoară verde. La început planta este prinsă, ca și embrionul plantelor cu sămânță de
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
pigment care le oferă culoarea albă. Arahnidele sunt animale unisexuate. Glandele sexuale sunt, de obicei pare, la unele ordine ele parțiala se contopesc. De la gonade pornesc 2 oviducte sau spermiducte, în dependență de sex, care se deschid în orificiul genital. Fecundația este internă. La scorpioni, pseudoscorpioni acuplarea este însoțită de lăsarea spermatoforului. După fixarea lui pe substrat, masculul dirijează femela cu ajutorul pedipalpilor, astfel încât spermatoforul să nimerească în orificiul femel. Masculii păianjenilor folosesc pedipalpii pentru a transfera sperma. Majoritatea arahnidelor sunt ovipare
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
care, prin mișcarea lor, îndreaptă hrană spre orificiul bucal. Resturile nedigerate sunt eliminate prin anus, situat în camera mantalei, deasupra mușchiului posterior. De aici, apa cu resturile nedigerate, iese prin sifonul superior. Femelă depune ouăle pe branhii, unde are loc fecundația. Din ouă ies larvele care stau fixate pe branhii din toamnă până-n primăvară, apoi se desprind și se fixează pe branhiile unor pești. După 3-10 săptămâni apar scoicile mici de 3 mm care cad pe fundul apei și își continuă
Scoică de lac () [Corola-website/Science/310766_a_312095]
-
2x, iar masculul 2A+lx. Dacă se obține un tetraploid, el va fi respectiv 4A+4x pentru femelă și 4A+2x pentru mascul. Gameții (cu garnitura redusă la jumătate) vor fi 2A+2x (ovule) și 2A+lx (spermatozoizi), iar prin fecundație, zigotul va fi 4A+3x, deci cu echilibrul dintre autosomi și cromozomii sexuali deranjat, anormal, ceea ce duce la apariția unor descendenți intersexuați și sterili. De aceea, poliploidia la animale devine posibilă doar la formele hermafrodite cu auto-fecundație (ceea ce este destul de
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
monogononte masculii sunt pigmei și au un singur testicul, un conduct spermatic, un gonopor și un cir sau penis. La seisonide masculii și femelele sunt aproape identici, gonadele sunt perechi la masculi și la femele; ovarele sunt lipsite de vitelariu. Fecundația se face prin impregnare hipodermică: penisul înțeapă corpul femelei într-un punct oarecare, injectând sperma în pseudocel. Rotiferele au o durată de viață scurta, de 2-3 săptămâni. În perioada caldă a anului se dezvoltă mai multe generații succesive. Iarna sau
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
Poama plăvaie etc. Datorită calităților pe care le are, Plăvaie se întâlnește cultivat în multe alte țări: Ucraina, Kazahstan, Kârgâzstan, Slovacia, Serbia, Ungaria, Austria, Bulgaria, în fiecare din acestea având sinonime specifice. Plăvaie este un soi autofertil, deci nu necesită fecundație încrucișată, și se cultivă de obicei în plantații pure. Trebuie precizat că Plăvaie se adaptează bine la climatul temperat. Față de multe alte soiuri are vigoare mare, creșterea lăstarilor într-un an vegetativ depășește cu mult trei metri. Având o fertilitate
Plăvaie () [Corola-website/Science/315955_a_317284]
-
doze unice și repetate și genotoxicitatea , în plus față de cele menționate la alte puncte din acest RCP . S- a observat fertilitate scăzută la șobolani expuși la doze farmacologice de folitropină alfa ( ≥ 40 UI/ kg/ zi ) pe perioade lungi , prin scăderea fecundației . Administrată în doze mari ( ≥ 5 UI/ kg/ zi ) folitropina alfa determină scăderea numărului de fetuși viabili fără a fi teratogenă , iar distocia a fost similară celei observate în cazul administrării de hMG urinare . Totuși , deoarece GONAL- f este contraindicat în
Ro_423 () [Corola-website/Science/291182_a_292511]
-
doze unice și repetate și genotoxicitatea în plus față de cele menționate la alte puncte din acest RCP . S- a observat fertilitate scăzută la șobolani expuși la doze farmacologice de folitropină alfa ( ≥ 40 UI/ kg/ zi ) pe perioade lungi , prin scăderea fecundației . Administrată în doze mari ( ≥ 5 UI/ kg/ zi ) folitropina alfa determină scăderea numărului de fetuși viabili fără a fi teratogenă , iar distocia a fost similară celei observate în cazul administrării de hMG urinare . Totuși , deoarece GONAL- f este contraindicat în
Ro_423 () [Corola-website/Science/291182_a_292511]
-
doze unice și repetate și genotoxicitatea în plus față de cele menționate la alte puncte din acest RCP . S- a observat fertilitate scăzută la șobolani expuși la doze farmacologice de folitropină alfa ( ≥ 40 UI/ kg/ zi ) pe perioade lungi , prin scăderea fecundației . Administrată în doze mari ( ≥ 5 UI/ kg/ zi ) folitropina alfa determină scăderea numărului de fetuși viabili fără a fi teratogenă , iar distocia a fost similară celei observate în cazul administrării de hMG urinare . Totuși , deoarece GONAL- f este contraindicat în
Ro_423 () [Corola-website/Science/291182_a_292511]
-
doze unice și repetate și genotoxicitatea în plus față de cele menționate la alte puncte din acest RCP . S- a observat fertilitate scăzută la șobolani expuși la doze farmacologice de folitropină alfa ( ≥ 40 UI/ kg/ zi ) pe perioade lungi , prin scăderea fecundației . Administrată în doze mari ( ≥ 5 UI/ kg/ zi ) folitropina alfa determină scăderea numărului de fetuși viabili fără a fi teratogenă , iar distocia a fost similară celei observate în cazul administrării de hMG urinare . Totuși , deoarece GONAL- f este contraindicat în
Ro_423 () [Corola-website/Science/291182_a_292511]
-
doze unice și repetate și genotoxicitatea în plus față de cele menționate la alte puncte din acest RCP . S- a observat fertilitate scăzută la șobolani expuși la doze farmacologice de folitropină alfa ( ≥ 40 UI/ kg/ zi ) pe perioade lungi , prin scăderea fecundației . Administrată în doze mari ( ≥ 5 UI/ kg/ zi ) folitropina alfa determină scăderea numărului de fetuși viabili fără a fi teratogenă , iar distocia a fost similară celei observate în cazul administrării de hMG urinare . Totuși , deoarece GONAL- f este contraindicat în
Ro_423 () [Corola-website/Science/291182_a_292511]
-
subacută după o singură injecție subcutanată sau modificări inflamatorii și degenerative ușoare după o singură injecție intramusculară . S- a observat fertilitate scăzută la șobolani expuși la doze farmacologice de folitropină alfa ( ≥ 40 UI/ kg/ zi ) pe perioade lungi , prin scăderea fecundației . Administrată în doze mari ( ≥ 5 UI/ kg/ zi ) folitropina alfa determină scăderea numărului de fetuși viabili fără a fi teratogenă , iar distocia a fost similară celei observate în cazul administrării de hMG urinare . Totuși , deoarece GONAL- f este contraindicat în
Ro_423 () [Corola-website/Science/291182_a_292511]
-
subacută după o singură injecție subcutanată sau modificări inflamatorii și degenerative ușoare după o singură injecție intramusculară . S- a observat fertilitate scăzută la șobolani expuși la doze farmacologice de folitropină alfa ( ≥ 40 UI/ kg/ zi ) pe perioade lungi , prin scăderea fecundației . Administrată în doze mari ( ≥ 5 UI/ kg/ zi ) folitropina alfa determină scăderea numărului de fetuși viabili fără a fi teratogenă , iar distocia a fost similară celei observate în cazul administrării de hMG urinare . Totuși , deoarece GONAL- f este contraindicat în
Ro_423 () [Corola-website/Science/291182_a_292511]
-
subacută după o singură injecție subcutanată sau modificări inflamatorii și degenerative ușoare după o singură injecție intramusculară . S- a observat fertilitate scăzută la șobolani expuși la doze farmacologice de folitropină alfa ( ≥ 40 UI/ kg/ zi ) pe perioade lungi , prin scăderea fecundației . Administrată în doze mari ( ≥ 5 UI/ kg/ zi ) folitropina alfa determină scăderea numărului de fetuși viabili fără a fi teratogenă , iar distocia a fost similară celei observate în cazul administrării de hMG urinare . Totuși , deoarece GONAL- f este contraindicat în
Ro_423 () [Corola-website/Science/291182_a_292511]
-
doze unice și repetate și genotoxicitatea în plus față de cele menționate la alte puncte din acest RCP . S- a observat fertilitate scăzută la șobolani expuși la doze farmacologice de folitropină alfa ( ≥ 40 UI/ kg/ zi ) pe perioade lungi , prin scăderea fecundației . Administrată în doze mari ( ≥ 5 UI/ kg/ zi ) folitropina alfa determină scăderea numărului de fetuși viabili fără a fi teratogenă , iar distocia a fost similară celei observate în cazul administrării de hMG urinare . Totuși , deoarece GONAL- f este contraindicat în
Ro_423 () [Corola-website/Science/291182_a_292511]
-
doze unice și repetate și genotoxicitatea în plus față de cele menționate la alte puncte din acest RCP . S- a observat fertilitate scăzută la șobolani expuși la doze farmacologice de folitropină alfa ( ≥ 40 UI/ kg/ zi ) pe perioade lungi , prin scăderea fecundației . Administrată în doze mari ( ≥ 5 UI/ kg/ zi ) folitropina alfa determină scăderea numărului de fetuși viabili fără a fi teratogenă , iar distocia a fost similară celei observate în cazul administrării de hMG urinare . Totuși , deoarece GONAL- f este contraindicat în
Ro_423 () [Corola-website/Science/291182_a_292511]
-
doze unice și repetate și genotoxicitatea în plus față de cele menționate la alte puncte din acest RCP . S- a observat fertilitate scăzută la șobolani expuși la doze farmacologice de folitropină alfa ( ≥ 40 UI/ kg/ zi ) pe perioade lungi , prin scăderea fecundației . Administrată în doze mari ( ≥ 5 UI/ kg/ zi ) folitropina alfa determină scăderea numărului de fetuși viabili fără a fi teratogenă , iar distocia a fost similară celei observate în cazul administrării de hMG urinare . Totuși , deoarece GONAL- f este contraindicat în
Ro_423 () [Corola-website/Science/291182_a_292511]
-
realizată de tuburile lui Malpighi - tuburi ce plutesc în cavitatea corpului și se deschid la limita dintre intestinul posterior și mediu. Funcțiile excretoare mai sunte efectuate și de alte structuri: corp adipos, celule limfatice etc. Miriapodele sunt animale unisexuate, cu fecundație externă. Gonadele (ovarele și testiculele) sunt pare sau contopite, în dependență de clasă. Gonoductele sunt impare, însă spre ieșire ele se ramifică în două. Se deschid gonoductele în al treilea segment. La chilopode este invers, anterior gonoductele sunt duble, apoi
Myriapoda () [Corola-website/Science/319634_a_320963]
-
mai multe gestații (spre exemplu, gemenii sau tripleții). Sarcina umană este cea mai studiată dintre toate sarcinile mamiferelor, iar ramura medicală care se ocupă de sarcină se numește obstetrică. Nașterea copiilor se întâmplă de obicei la 38 de săptămâni de la fecundație, ceea ce duce la o perioadă de aproximativ 40 de săptămâni de la ultima menstruație. Prin urmare, sarcina durează aproximativ nouă luni, deși debutul sarcinii este un subiect controversat. Un termen științific pentru sarcină este "graviditate", iar femela este uneori numită și
Sarcină (graviditate) () [Corola-website/Science/315070_a_316399]
-
tinere nu stau ascunse între algele marine ci trăiesc frecvent în bancuri mari în largul mării, pe când peștii adulți duc o viață solitara ei fiind activi și ziua și noaptea. Nu se știe prea mult despre modul lor de înmulțire fecundația icrelor are loc la lună plină în mod asemănător că și la ceilalți pești, cănd baracudele se adună în bancuri mari în apropiere de regiuni cu stânci sau corali. Baracudele sunt cunoscute că pești agresivi care pot ataca și omul
Baracudă mare () [Corola-website/Science/315219_a_316548]
-
să fie periclitate, fără să fie sesizat pericolul. Toți peștii cartilaginoși sunt carnivori. Speciile mari consumă cu predilecție pești osoși, dar majoritatea speciilor consumă crustacee și moluște, iar specia "Megachasma Pelagios" și cele din genul "Mobula" se hrănesc cu plancton. Fecundația are loc la circa 50% din specii prin copulație, ele fiind ovovivipare, adică nasc larve vii, pe când restul sunt ovipare, adică femela depune ouă (icre) din care vor ecloza larvele (puietul). Peștii cartilaginoși și peștii osoși se deosebesc prin următoarele
Chondrichthyes () [Corola-website/Science/320833_a_322162]
-
N-acetil-galactozamine pentru formarea antigenului A și a unei D-galactoză pentru formarea antigenului B). Alelele mutante ce determină anumite boli genetice se pot manifesta: Segregarea și redistribuirea liberă a genelor (recombinarea), care însoțesc formarea celulelor sexuale, precum și caracterul întâmplător al fecundației ovulului, constituie cauza colosalei variabilități a organismelor sexuate. 1. Raicu P., Genetica generală și umană, Humanitas, București, 1997. 2. Movileanu V., Probleme de genetică, Chișinău, 1973. 3. Maximilian C., Ioan Doina, Genetica medicală, București, 1996.
Alelă () [Corola-website/Science/317314_a_318643]
-
sunt prinse. La partea anterioară a ventriculului inimii se găsește un con arterial. Aparatul urogenital este apropiat de acela al peștilor cartilaginoși. La masculi, canalele deferente trec prin substanța renală și se deschid în ureter. Nu există un organ copulator, fecundația este externă, iar icrele sunt mici și au o segmentare totală și inegală. Condrosteenii păstrează o serie de caractere ale peștilor cartilaginoși: rostrul, plagiostomia (poziția transversală a gurii) , înotătoarea codală heterocercă, înotătoarele perechi orizontale, valvula spirală a intestinului și conul
Condrosteeni () [Corola-website/Science/326027_a_327356]