1,266 matches
-
PROTOCOL din 6 iunie 2024 între Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei privind succesiunea Bosniei și Herțegovinei la tratatele bilaterale încheiate între Republica Populară Română/Republica Socialistă România/România și Republica Federativă Iugoslavia/Republica Socialistă Federativă Iugoslavia la nivel de stat, respectiv de guvern EMITENT ACT INTERNAȚIONAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 852 din 27 august 2024 Notă ... Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1.037 din 21 august 2024, publicată în Monitorul Oficial al României
PROTOCOL din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287711]
-
PROTOCOL din 6 iunie 2024 între Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei privind succesiunea Bosniei și Herțegovinei la tratatele bilaterale încheiate între Republica Populară Română/Republica Socialistă România/România și Republica Federativă Iugoslavia/Republica Socialistă Federativă Iugoslavia la nivel de stat, respectiv de guvern EMITENT ACT INTERNAȚIONAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 852 din 27 august 2024 Notă ... Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1.037 din 21 august 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
PROTOCOL din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287711]
-
dintre România și Bosnia și Herțegovina, au convenit următoarele: Articolul 1 Tratatele enumerate în anexa la prezentul protocol sunt în vigoare între România și Bosnia și Herțegovina. Articolul 2 Tratatele bilaterale încheiate între Republica Populară Română/Republica Socialistă România/România și Republica Federativă Iugoslavia/Republica Socialistă Federativă Iugoslavia la nivel de stat, respectiv de guvern, care nu sunt enumerate în anexa la prezentul protocol nu sunt în vigoare între România și Bosnia și Herțegovina. Articolul 3 Anexa constituie parte integrantă a prezentului protocol. Articolul
PROTOCOL din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287711]
-
Bosnia și Herțegovina, au convenit următoarele: Articolul 1 Tratatele enumerate în anexa la prezentul protocol sunt în vigoare între România și Bosnia și Herțegovina. Articolul 2 Tratatele bilaterale încheiate între Republica Populară Română/Republica Socialistă România/România și Republica Federativă Iugoslavia/Republica Socialistă Federativă Iugoslavia la nivel de stat, respectiv de guvern, care nu sunt enumerate în anexa la prezentul protocol nu sunt în vigoare între România și Bosnia și Herțegovina. Articolul 3 Anexa constituie parte integrantă a prezentului protocol. Articolul 4 Prezentul protocol
PROTOCOL din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287711]
-
6 iunie 2024 în două exemplare în limba engleză. PENTRU GUVERNUL ROMÂNIEI Luminița-Teodora Odobescu, ministrul afacerilor externe PENTRU CONSILIUL DE MINIȘTRI AL BOSNIEI ȘI HERȚEGOVINEI Elmedin Konaković, ministrul afacerilor externe ANEXĂ 1. Tratat între Republica Populară Română și Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistența juridică, semnat la Belgrad la 18 octombrie 1960 ... 2. Acord între Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind transporturile internaționale rutiere, semnat la București la 25 decembrie 1963 ... 3. Înțelegere între Republica Socialistă
PROTOCOL din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287711]
-
semnat la Belgrad la 18 octombrie 1960 ... 2. Acord între Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind transporturile internaționale rutiere, semnat la București la 25 decembrie 1963 ... 3. Înțelegere între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind eliberarea pe bază de reciprocitate a actelor de vechime în muncă și de studii de către autoritățile celor două țări, care se referă la cetățenii lor, cu scutire de taxe, încheiată prin schimb de note verbale, semnate la
PROTOCOL din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287711]
-
taxe, încheiată prin schimb de note verbale, semnate la București la 25 octombrie 1966, 12 septembrie 1967 și 3 octombrie 1967 ... 4. Protocol adițional, semnat la București la 21 ianuarie 1972, la Tratatul dintre Republica Populară Română și Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistența juridică, semnat la Belgrad la 18 octombrie 1960 ... 5. Convenție consulară între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, semnată la Belgrad la 24 ianuarie 1974 ... -------
PROTOCOL din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287711]
-
Protocol adițional, semnat la București la 21 ianuarie 1972, la Tratatul dintre Republica Populară Română și Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistența juridică, semnat la Belgrad la 18 octombrie 1960 ... 5. Convenție consulară între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, semnată la Belgrad la 24 ianuarie 1974 ... -------
PROTOCOL din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287711]
-
zonă zguduită de conflicte naționale și etnice, Toše Proeski adusese pacea, întindea un pod între inimi și conștiințe, unea oamenii, deschidea între ei ferestre, semăna iubire! Cele ce-au împărțit zona fierbinte a dezbinatei Republici a lui Tito, fosta Republică Federativă Yugoslavia, putuse să anihileze artistul, clădind în loc temelii de înțelegere și fraternitate! Pentru aceasta primise premiul umanitar „Maica Tereza” și fusese numit ambasador al Bunăvoinței pentru UNICEF. Punte între oameni, deasupra unui torent clocotit de conflicte naționale și etnice Toše
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
cuvinte scandează declarațiile și petițiile, acelea de sclavie opusă libertății. Preoți patrioți, țărani, soldați, învățători și intelectuali proclamă eliberarea Basarabiei cu speranța așa cum o declară proiectele de statut ale sovietului moldovean al ofițerilor și soldaților din Odessa "formării unei republici federative ruse pe baza alianței unor unități suverane, autonome, teritoriale, naționale". Beția libertății este știrbită de frica de anarhie, iar pentru naționalitățile minoritare fericirea este știrbită de neîncrederea față de un românism cuceritor. De aceea, odată cu anarhia care se răspîndește în armată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de delegați, proclamă autonomia teritorială și politică a Basarabiei. Congresul mai pretinde constituirea unui Sfat al Țării compus din 120 de deputați (70% moldoveni și 30% de alte naționalități). Orientarea congresului este clară: Basarabia autonomă se integrează într-o republică federativă democratică rusă, soldații moldoveni se organizează în cohorte de 100 de soldați pentru a lupta împotriva anarhiei cauzată de demobilizare. Proprietatea privată asupra pămîntului este abolită. Sfatul Țării se deschide cu solemnitate la Chișinău pe 21 noiembrie 1917; un Te
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luarea la cunoștință a anarhiei omniprezente. În prima zi a lui ianuarie 1918, bolșevicii încercuiesc orașul Chișinău; mai mulți membri ai consiliului se împrăștie. Echipa conducătoare a Blocului Moldovean luase hotărîrea, la l decembrie, să transforme Basarabia în Republică Democratică Federativă Moldovenească. Argumentele prezentate sînt: republica rusă se găsește în mare pericol, întreaga țară se îndreaptă spre dezastru; este nevoie ca popoarele să se unească, să-și ia soarta în propriile mîini și să-și construiască suveranitatea națională în cadrul propriilor frontiere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
României în R.F.G. Ecouri politice la stabilirea relațiilor diplomatice între România și R.F.G. CONSTANTIN GÎRBEA* Summary The writer makes a short introduction on the event's importance, in his article about the establishment of diplomatic relations between Romania and The Federative Republic of Germany. He makes also a briefing on his article about events and next evolution of relationship between the German States; he underlines about the intuition of Romania which courageously anticipated through her movement the big victory of the
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
about the intuition of Romania which courageously anticipated through her movement the big victory of the German people in his effort for reestablishing national unification and territorial integrity. The writer emphasis that Romania could have this attitude of "recognizing" The Federative Republic of Germany in connection with her hope to obtain a similar victory concerning Bassarabia, a Romanian territory which was annexed by Soviet Army, in 1940, with the complicity of Hitler' troups and because in January 1967, The URSS was
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
obtain a similar victory concerning Bassarabia, a Romanian territory which was annexed by Soviet Army, in 1940, with the complicity of Hitler' troups and because in January 1967, The URSS was the only "communist country" having diplomatic relation with The Federative Republic of Germany. The writer' suggestion is that The Germany from to-day, as a symbol of democracy and as an Allied country of Romania in NATO and UE organizations, could have for Romania the same attitude of sympathy and friendly
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
suggestion is that The Germany from to-day, as a symbol of democracy and as an Allied country of Romania in NATO and UE organizations, could have for Romania the same attitude of sympathy and friendly cooperative readiness, attitude which The Federative Republic of Germany had for our country immediately after establishing diplomatic relations. În articolul referitor la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Republica Federală a Germaniei (R.F.G.), autorul face o scurtă prezentare a semnificației evenimentului și prezintă o interpretare a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
oameni. În Zona Bosnia-Herțegovina, această epurare a fost aproape radicală, fiind alungați, în primul rând, sârbii și musulmanii. O perioadă de stabilitate, deși naționalismul continua să se manifeste, a cunoscut-o Iugoslvia în timpul lui Tito. Și după moartea acestuia, Republica Federativă a cunoscut o perioadă de relativă liniște, timp de aproape șase ani. Încetul cu încetul, însă, raporturile dintre diferitele Republici au început să se înăsprească tot mai mult și din cauza faptului că situația economică s-a deteriorat masiv. Bomba secesiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Lazăr Comănescu avea să fie prezent la Lima, la întâlnirea UE-ALC). În acest context, și vizitele de nivel din America Latină au fost sporadice, unicele de acest gen, după 2000, fiind cea a președintelui chilian, Ricardo Lagos și a vicepreședintelui Republicii Federative a Braziliei. După 1990, nici relațiile comerciale cu America Latină nu au reușit să se ridice la un nivel satisfăcător, dată fiind restructurarea comerțului nostru exterior și concentrarea atenției aproape în exclusivitate pe Europa Occidentală, ceea ce ne-a făcut să pierdem
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
footnote Conform Organizației Națiunilor Unite lista statelor în curs de dezvoltare din insule mici cuprinde următoarele țări: Antigua Și Barbuda, Bahamas, Bahrain, Barbados, Belize, Insula Capului Verde, Comore, Cuba, Dominica, Republica Dominicană, Fiji, Grenada, Guineea-Bissau, Guyana, Haiti, Jamaica, Kiribati, Maldive, Insulele Marshall, Statele Federative ale Microneziei, Mauritius, Nauru, Palau, Papua Noua Guinee, Samoa, Saõ Tomé Și Principe, Singapore, Federația Sfântului Kitts Și Nevis, Sfânta Lucia, Sfântul Vincent Și Grenadine, Seychelles, Insulele Solomon, Suriname, Timor, Tonga, Trinidad Tobago, Tuvalu, Vanuatu, Samoa Americană, Anguilla, Aruba, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cook, Polinezia Franceză, Guam, Montserrat
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
eminamente ideală. Libertatea aceasta adevărată e cea care prezervă statele în contra primejdiei despotismului pe de-o parte, a demagogiei pe de alta. E drept că monarhia austriacă e departe de-a fi ajuns la idealul ei, la cristalizarea unui sistem federativ care să asigure atât dezvoltarea liniștită a elementelor sale etnice cât și unitatea și tăria de acțiune a statului în afară. Mulți au naivitatea de-a crede că, din cauza discordiei între naționalități, Austria ar fi politicește slabă. Aceia nu cunosc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi fost cu totul alta daca reprezentanții ei s-ar fi putut înfățișa ca cuceritori sau liberatori ai tuturor statelor balcanice. Afară de - asta cabinetul din San - petersburg n-a renunțat la dorința și la scopul de-a forma un stat federativ 186 {EminescuOpXIII 187} din țările balcanice, ci urmărește și acum acest scop cu toate mijloacele ce-i stau la 'ndemînă, prin ambasadorii și agenții săi din București. Știrea răspândită acum câteva zile de cătră un agent rusesc despre o întîlnire
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și statele baltice (Lituania, Letonia, Estonia) în 2004. Integrarea în Comunitățile Europene/UE a avut loc, de asemenea, în două valuri - opt dintre statele de mai sus în 2004, iar Bulgaria și România în 2007. Fostele republici ale defunctului stat federativ Iugoslavia, precum și Albania se află încă într-o zonă „gri”, cu denumirea generică „Balcanii de Vest”, ca urmare a conflictelor militare sângeroase care au marcat sfârșitul statului iugoslav. Orizontul de așteptare al Balcanilor de Vest este același ca și cel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
imperfecte ar putea compromite sau chiar distruge organizația, Drucker își propune analiza avantajelor și dezavantajelor câtorva tipuri de structuri organizatorice: două dintre ele sunt bazate pe sarcini (structurile funcționale; structurile pe echipe), alte două sunt fundate pe rezultate (structurile descentralizate federativ; structurile descentralizate simulate), una se centrează pe comunicare (structuri prin sisteme). Nu putem insista asupra acestor structuri, îl invităm însă pe cititor să parcurgă această parte din lucrare. Subliniem doar două idei ale autorului: o bună structură nu asigură prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
obținerea unui aliat pentru contracararea preponderenței slave din regiune, înlăturarea pericolului habsburgic etc. -, în realitate ar fi fost cvasi-imposibil pentru liderii români să accepte, la atât de puțin timp după înfăptuirea României Mari, intrarea într-o atât de riscantă combinație federativă. Pragmatismul lui Brătianu nu putea fi înlăturat cu niște simple iluzii deșarte, iar românii ardeleni știau mult prea bine cât de dificilă era coabitarea cu ungurii, pentru a se lăsa antrenați în aventuri cu final imprevizibil. Practic, cu mențiunea simpatiei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au stat lucrurile, însă știm că guvernul de la București, condus de Nicolae Iorga, a dezmințit imediat și categoric informațiile de acest gen128. Însă indiferent de ce s-a discutat la Timișoara în decembrie 1931 și chiar dacă noi știm astăzi că planurile federative românomaghiare n-au avut nici un fel de finalitate practică, trebuie remarcată persistența în timp a ideii de uniune între România și Ungaria. În sfârșit, ultimele informații pe care le deținem, cu privire la o uniune româno-maghiară, provin din timpul celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]